Analiza

Autoritățile române au solicitat instituțiilor financiare internaționale o evaluare suplimentară care să includă rezultatele din primul semestru

2014/06/10 at 1:34 pm Romulus Cristea2014/06/10 • Bookmarks: 30628

România a avut anul trecut cea mai bună performanță în termeni de creștere din regiune

Economia continuă să crească, iar investițiile străine directe au urcat cu 30%

În primul trimestru al anului, economia a crescut cu peste 0,1% față de trimestrul anterior și cu 3,8% față de primul trimestru al anului 2013. La fel, producția industrială a crescut cu 10%, dar, deși exporturile continuă creșterea rapidă, deficitul comercial a urcat în primul trimestru, potrivit Statisticii. Oficialii FMI susțin că economia românească își revine lent față de alte țări, dar cu oportunități investiționale în domeniile energiei și exporturilor.

Romulus Cristea

Economia românească va ajunge din nou, în acest an, la nivelul PIB din perioada pre-criză, însă recuperarea este mai lentă față de alte state afectate dur de criză, cu minusuri la absorbția fondurilor UE, infrastructură, companii de stat, potrivit experților Fondului Monetar Internațional.

Vulnerabilitate ridicată la șocuri

„România a avut anul trecut cea mai bună performanță în termeni de creștere din regiune, doar Letonia s-a situat mai bine, însă reformele structurale și accelerarea absorbției fondurilor europene sunt necesare pentru a menține creșterea. Așteptăm un progres mai bun”, a declarat Guillermo Tolosa, reprezentantul rezident al Fondului Monetar Internațional pentru România și Bulgaria, citat de Mediafax.

Produsul Intern Brut al României s-a plasat în 2008, înainte de declanșarea crizei economice, la aproximativ 140 de miliarde de dolari. Anul trecut, economia a crescut cu 3,5%, iar pentru acest an este anticipat un avans de 2,2-2,5%. În intervalul 2001-2008, economia a înregistrat, cu o singură excepție, rate anuale de creștere de peste 5%.

Reprezentantul FMI a arătat însă că performanța economică depinde prea mult de factori precum vremea, care influențează evoluția agriculturii, care contribuie cu 6% la PIB.

„Agricultura rămâne un factor important de creștere economică, dar face economia vulnerabilă la șocuri, se înregistrează anual oscilații pe fondul acestui factor”, a spus Guillermo Tolosa.

El a mai subliniat că România ar trebui să profite de oportunitățile pe care le are pentru a susține și a accelera avansul economic, respectiv atragerea intensă de fonduri UE, focalizate pe exporturi și energie.

Oficialul FMI a arătat că exporturile din România reprezintă doar 40% din PIB, în timp ce în alte state se ajunge la un nivel de 100%.

„De exemplu, dacă luăm în considerare exporturile către Germania, Cehia exportă 25,5% din PIB, deci un sfert din PIB-ul Cehiei reprezintă exporturi în Germania, Ungaria are 21%, pe când România are doar 6,4% exporturi în Germania, de patru ori mai mici decât în cazul Cehiei. Este o oportunitate imensă pentru România să se dezvolte pe acest segment”, a precizat Guillermo Tolosa.

Totodată, el spune că România are o sursă diversificată de energie și ar trebui să profite de acest avantaj, fiind multe sectoare în industria energetică cu potențial de creștere. Mai mult, energia are o pondere de doar 10% din total importuri, pe când în alte țări nivelul se situează la 30-35%, aspect care poate fi speculat pentru dezvoltarea economică.

Arieratele întreprinderilor de stat reprezintă 1% din PIB

Însă absorbția mică a fondurilor UE plasează România pe ultimul loc, deficit pe care trebuie să-l acopere rapid, întrucât alte state precum Polonia au profitat de banii europeni pentru a-și reveni din criză și a relua creșterea economică susținută.

„Cineva din Comisia Europeană îmi spunea: «De mai bine de o mie de ani, străinii vin și iau bani din România, acum deodată străinii vin și își pun banii pe masa voastră și românii spun nu, mulțumesc! Ce se întâmplă?». Mi s-a părut amuzantă ideea”, a relatat Guillermo Tolosa, potrivit Mediafax.

Infrastructura este unul dintre capitolele care înfrânează evoluția economică, România situându-se la distanță considerabilă față de celelalte state UE privind situația infrastructurii, în special cea din domeniul transportului feroviar și electric, doar Bulgaria plasându-se pe o poziție inferioară.

Totodată, controlul statului în proporție semnificativă asupra companiilor din diverse sectoare afectează negativ evoluția acestora, care atrage atenția asupra arieratelor înregistrate de întreprinderile de stat, de 1% din PIB.

„Companiile de stat reprezintă 56% din sectorul de energie și gaz, în foarte multe domenii-cheie statul are încă un control important și nu este eficient. În general, companiile de stat au pierderi masive, furnizează servicii de calitate slabă, nu sunt prea competitive”, consideră oficialul FMI.

Comisia Europeană: „Economia va menține o rată solidă de creștere”

Produsul Intern Brut în primul trimestru al acestui an a crescut, în termeni reali, cu 0,1% comparativ cu ultimul trimestru din 2013, iar față de primele trei luni ale anului trecut s-a majorat cu 3,8% atât pe seria brută, cât și pe cea ajustată sezonier, potrivit datelor INS.

Fondul Monetar Internațional și Guvernul mizează în acest an pe o creștere economică de 2,2-2,5%, potrivit ultimei scrisori de intenție transmise creditorului de la Washington. FMI estimează, în cea mai recentă ediție a Prognozei Economice Globale, publicată în luna aprilie, o creștere economică de 2,2% pentru România în acest an, urmată de o accelerare la plus 2,5% în anul următor.

Comisia Europeană a îmbunătățit ușor prognoza privind creșterea economică a României pentru acest an și pentru anul viitor, anticipând că economia va încetini după un an agricol bun în 2013, dar va menține o rată solidă de creștere datorită unei reveniri a cererii interne și a investițiilor.

Astfel, CE anticipează că Produsul Intern Brut (PIB) al României va crește cu 2,5% în acest an și cu 2,6% în 2015, după o expansiune de 3,5% anul trecut, potrivit prognozei economice de primăvară.

Producția industrială (serie brută) a crescut în primul trimestru în urma avansului industriei prelucrătoare cu 11,7% și producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu 1,3%. Industria extractivă a scăzut cu 0,9%, potrivit INS.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creșteri în industria bunurilor de capital (+14,9%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+11,8%), industria bunurilor intermediare (+9,1%), industria bunurilor de uz curent (6,4%) și industria energetică (+3,1%).

Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, avansul producției industriale a fost susținut de industria prelucrătoare (12,1%) și producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+2,7%). Industria extractivă a scăzut cu 0,5%.

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creșteri în industria bunurilor de capital (+15,2%), industria bunurilor de folosință îndelungată (+12,6%), industria bunurilor de uz curent (+8,5%), industria bunurilor intermediare (+6,1%) și industria energetică (+4%).

În luna martie 2014, producția industrială a crescut față de luna precedentă atât ca serie brută, cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate cu 6,8%, respectiv cu 1,1%.

Exporturile mențin un ritm de creștere mai mare decât importurile

Deficitul comercial a urcat ușor în primul trimestru cu 40 de milioane de euro, la 1,1 miliarde de euro, deși exporturile au avut un ritm de creștere mai mare decât importurile, cu 10,1%, la 12,7 miliarde euro, comparativ cu 9,6%, la 13,8 miliarde de euro, potrivit INS.

Anul trecut, România a avut un excedent comercial de produse agroalimentare, pentru prima dată după anul 1994, de 324,9 milioane de euro, față de un deficit de 745,5 milioane de euro în 2012.

„Este primul an din ultimii 20 în care avem excedent comercial pe vânzări alimentare. Ultima dată s-a întâmplat acest lucru în 1994”, a declarat pentru Mediafax ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.

România a exportat în 2013 produse agroalimentare în valoare totală de 5,09 miliarde de euro, cu 1,18 miliarde de euro (30,2%) mai mult față de anul precedent, în timp ce importurile, de 4,77 de miliarde de euro, au depășit cu 2,4% valoarea înregistrată în 2012. Livrările intracomunitare s-au majorat cu 10,9%, iar exporturile în țări terțe au crescut cu 72,4%.

„Livrările externe de grâu, principalul produs exportat, au adus un plus de 433,6 mil. euro față de valoarea exporturilor de grâu din 2012, rezultat al dublării cantității exportate (4.773,3 mii tone). Comparativ cu anul precedent, în 2013 s-au obținut venituri suplimentare la majoritatea grupelor de produse agroalimentare exportate: semințe de floarea-soarelui (+215,1 milioane de euro), semințe de rapiță (+150,8 milioane de euro), porumb (+134,5 milioane de euro), orz (+69,6 milioane de euro), țigări (+51,2 milioane de euro), turte din extracția grăsimilor vegetale (+33,1 milioane de euro), produse de brutărie-patiserie (+17,3 milioane de euro), preparate și conserve din carne (+16,3 milioane de euro), brânzeturi (+10,0 milioane de euro)”, arată Ministerul Agriculturii într-un comunicat.

Investiții străine de 570 de milioane de euro

Investițiile străine directe au totalizat în primul trimestru 570 de milioane de euro, în creștere cu 30,1% față de perioada similară a anului trecut, în martie România reușind să atragă 290 de milioane de euro, cel mai ridicat nivel de la începutul anului, arată datele BNR.

Datoria externă pe termen mediu și lung a însumat 75,3 miliarde de euro la 31 martie 2014 (80,8% din total datorie externă), cu 2,1% mai mică față de 31 decembrie anul trecut. Datoria pe termen scurt s-a redus cu 6,4% la 17,9 miliarde de lei.

Datele comunicate de BNR arată că contul curent al balanței de plăți a înregistrat în primul trimestru un deficit de 261 de milioane de euro, față de un excedent de 6 milioane de euro în aceeași perioadă din 2013, pe fondul majorării deficitului înregistrat de balanța veniturilor, potrivit datelor BNR. Balanța veniturilor a înregistrat un deficit în creștere cu 717 milioane de euro, la 1,548 miliarde de euro, iar cea comercială un excedent de 166 de milioane de euro, la 198 de milioane de euro, în timp ce surplusul balanței transferurilor curente a crescut cu 284 de milioane de euro, la 1,09 miliarde de euro.

Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la sfârșitul lunii martie nivelul de 17,9 miliarde de euro (19,2% din total datorie externă), în scădere cu 6,4% comparativ cu sfârșitul anului 2013.

Rata serviciului datoriei externe pe termen mediu și lung a fost 34,5% în perioada ianuarie – martie 2014, comparativ cu 41,9% în anul 2013. Gradul de acoperire la 31 martie 2014 s-a menținut la nivelul înregistrat la 31 decembrie 2013, respectiv șapte luni de importuri de bunuri și servicii.

Deficitul de cont curent se va menține între 1 și 1,5% din PIB

Consiliul Director al Fondului Monetar Internațional a aprobat o cerere a autorităților române pentru adăugarea unei evaluări în funcție de situația de la sfârșitul lunii iunie a acestui an. Evaluarea suplimentară ar coincide cu consultarea periodică planificată și cu rectificarea bugetară de la mijlocul anului. Misiunea FMI va fi prezentă la București în luna iunie, pentru a treia evaluare a acordului stand-by, cea mai importantă temă de pe agenda discuțiilor cu autoritățile vizând posibilitatea reducerii CAS cu cinci puncte procentuale de la jumătatea anului, potrivit Mediafax.

Misiunea va analiza în principal execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, precum și perspectivele privind creșterea economică și încasările la bugetul de stat.

La finele lunii martie, Consiliul Director al FMI a aprobat prima și a doua evaluare a acordului preventiv încheiat anul trecut cu România, punând la dispoziția statului două tranșe cumulând 436,3 milioane de euro (389,4 milioane de DST).

Suma totală disponibilă României prin acordul de împrumut a urcat astfel la 654,4 milioane de euro (584,1 milioane de DST), a anunțat FMI printr-un comunicat.

Guvernul estimează scăderea inflației în prima jumătate a acestui an, însă indicatorul ar urma să revină peste intervalul țintit de banca centrală în a doua parte a anului, în principal din cauza efectelor de bază și a impactului accizelor. Deficitul de cont curent ar trebui să se mențină între 1 și 1,5% din PIB în 2014.

Totodată, se estimează un deficit bugetar de 2,2% din PIB în acest an, în termeni cash, plafon care include spațiu pentru o cofinanțare mai mare a fondurilor UE și pentru susținerea investițiilor generatoare de creștere.

Un nou regim de impozitare după 2015

România are în derulare un acord în valoare de 4 miliarde de euro cu FMI și Uniunea Europeană, din care nu intenționează însă să acceseze fonduri. Scopul acordului este de a proteja România de eventuale șocuri pe piețele financiare și de a ajuta la reducerea costurilor de finanțare.

România a încheiat cu succes, în ultimii patru ani, două acorduri cu FMI, UE și Banca Mondială, în valoare de 20 de miliarde de euro, respectiv 5 miliarde de euro. Al doilea, semnat în 2011 și finalizat anul trecut, a avut de asemenea caracter preventiv, autoritățile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziție de creditorii externi.

Pe partea de măsuri fiscale, Guvernul s-a angajat față de FMI să analizeze, în acest an, eficiența măsurii de reducere temporară a cotei TVA la pâine și produse de panificație la 9%, și să decidă dacă această măsură va fi permanentizată, potrivit scrisorii de intenție trimise în luna martie la Washington. Tot pe durata acestui an, guvernul va pregăti o strategie pentru un nou regim de impozitare și evaluare a proprietăților, introducând principiul destinației proprietății. De asemenea, un grup de lucru interministerial va pregăti un nou regim de impozitare în sectorul petrolului și gazelor naturale, valabil în perioada 2015-2024.

Reprezentanții Guvernului au subliniat de asemenea în scrisoare că vor „încerca” să implementeze, în a doua parte a acestui an, o reducere semnificativă a cotei contribuțiilor sociale, într-o manieră „neutră din punct de vedere bugetar”, cu accentul pe măsuri de lărgire a bazei de impozitare, potrivit Mediafax.

Cota unică va fi menținută

Ministrul Finanțelor a anunțat menținerea cotei unice în 2015, din cauza „aspectelor tehnice”.

În Strategia fiscal-bugetară 2014-2016, publicată pe site-ul Ministerului Finanțelor în primul trimestru al anului trecut și aprobată tot în 2013 de Guvern și Parlament, se afirmă, la capitolul privind „Tendințe ale principalelor taxe și impozite pe orizontul 2014-2017”, că se intenționează „introducerea impozitului diferențiat pe venitul salarial cu deductibilități fiscale: cote 8%, 12% și 16% care vor putea fi stabilite pe grile de venit, precum și reducerea semnificativă a CAS cu cinci puncte procentuale începând cu luna iulie 2014, care prin măsurile ce vor fi întreprinse va avea un impact bugetar neutru”.

Cota unică va fi menținută însă în 2015, întrucât trecerea la impozitarea progresivă a venitului presupune anumite aspecte, legate de declarare și plată, care nu pot fi implementate până atunci, a declarat ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu.

„Sigur menținem cota unică de impozitare pentru companii. Sincer nu cred că se poate realiza din 2015. Există mai multe aspecte tehnice. În viitorul foarte apropiat nu văd să se poată face. Presupune schimbări majore, cum se declară și se plătește”, a menționat Ioana Petrescu.

Ministrul Finanțelor a subliniat că trecerea la impozitarea progresivă este trecută atât în programul de guvernare, cât și în Strategia fiscal-bugetară, ca o formă de relaxare a fiscalității pentru persoanele cu venituri reduse.

„Cred că în momentul în care se va lua decizia, dacă se va lua, trebuie să se facă o analiză în ce mod această impozitare este văzută ca o relaxare fiscală pentru cei cu venituri mici. Primul pas este să decizi dacă dorești”, a mai adăugat ministrul Ioana Petrescu.