LOADING

Type to search

Colacul de salvare al celor care știu să înoate

Analiza

Colacul de salvare al celor care știu să înoate

admin iul. 29, 2014
Share

Fondurile europene nu au făcut casă prea bună cu producția publicitară. O interogare simplă referitoare la povești de succes despre producția publicitară și fondurile europene va crea multora dintre cei care cunosc această piață nedumerire. Primele nume de companii nu apar imediat, iar prima asociere făcută nu este legată neapărat de succes. Nu este niciun motiv de a cădea pe gânduri. Nici Google nu se descurcă mai bine. Rezultatele returnate sunt o colecție de articole foarte puțin relevante pentru termenii căutați.

colac

Imaginea fenomenului absorbției fondurilor europene pentru antreprenorii din acest domeniu este alterată și nu există niciun fel de studiu sau demers care să puncteze cât de mult a influențat piața această formă de finanțare. Asociațiile din domeniu și-au propus facilitarea accesului la aceste surse și crearea unei platforme care să înlesnească accesul la informații, dar nimic nu s-a concretizat. Afirmația că, în acest moment, această formă de finanțare este pe locul trei în rândul opțiunilor celor dispuși să investească nu pare ruptă de realitate. Cauzele care au condus la această, aparent paradoxală, situație nu sunt străine de felul de a fi al acestor companii. Văzute inițial ca un colac de salvare, venit exact la momentul potrivit, fondurile europene se dovedesc a fi o greutate prea mare aruncată în brațele unor antreprenori care nu se adaptează cu ușurință la proceduri și reguli stricte. Ultimii ani de boom economic, 2007 și 2008, nu au contat în statisticile referitoare la absorbția acestor fonduri, iar în 2009, România abia reușise să acceseze doar 0,8% din fondurile alocate, adică 170 de milioane de euro. Pe măsură ce efectele recesiunii s-au resimțit din ce în ce mai mult, antreprenorii au apelat mai mult la aceste fonduri. În 2010 s-au accesat finanțări în valoare de 465 de milioane, iar în 2011 s-a depășit pragul de 1 miliard de euro, dar rata absorbției încă se scria cu o singură cifră. Abia în 2013 aceasta ajunge la 26,5%, valoare care corespunde sumei de 5 miliarde de euro. Anul 2014 va fi unul în care fondurile alocate vor fi mult mai mari, datorită faptului că se vor accesa sume provenite atât din exercițiul bugetar 2007-2013, cât și unele provenite din ciclul 2014-2020. Contrar acestei evoluții, apetența antreprenorilor din producția publicitară pentru aceste surse a scăzut, istoria ultimilor ani consfințind câteva credințe referitoare la fondurile europene ale celor din domeniu. Multe dintre acestea sunt cazuri particulare generalizate speculativ, iar altele sunt realități care pun într-o lumină deloc avantajoasă nivelul real de dezvoltare al firmelor de producție publicitară. Toate, însă, au contribuit într-o mai mică sau mai mare măsură la șubrezirea încrederii în folosirea fondurilor europene.

Mitul sprijinului politic

Fondurile europene se acordă doar când arăți carnetul de partid. Este una dintre cele mai des auzite replici atunci când se aduce în discuție accesibilitatea fondurilor europene. Există cazuri de firme de producție publicitară, unele destul de notorii, care s-au aflat în centrul unor scandaluri legate de membri ai partidelor politice și de modul cum au fost accesate fondurile de care acestea au beneficiat, dar transformarea acestora în regulă reprezintă o greșeală. Partea neplăcută a acestei credințe este aceea că este atât de des auzită încât, chiar cei care pornesc în acest demers de pe poziții oneste, ajung să se îndoiască de corectitudinea proceselor de selecție și evaluare atunci când dau de greu. Nu în ultimul rând, trebuie menționat și faptul că un zvon despre o achiziție de 3 milioane de euro făcută cu sprijin politic se propagă cu mult mai mare repeziciune decât zece comunicate despre tot atâtea proiecte în valoare de 300.000 de euro care nu au nicio legătură cu intervențiile politicului.

Ca să primești bani trebuie să ai

Cei care au crezut că pot aplica pentru aceste fonduri doar cu un plan de afaceri și cu o idee captivantă s-au lăsat păgubași. Nu există fonduri europene nerambursabile. Chiar și în cazurile fondurilor care au această titulatură, există cheltuieli care nu sunt eligibile, dar ele trebuie făcute de către aplicant. Tot în această categorie intră și periodizarea cheltuielilor și modul în care sunt eliberați banii. Pe scurt, ca să primești o sumă de bani trebuie să o cheltuiești, iar ca să o cheltuiești trebuie să o ai. Dacă nu o ai, atunci trebuie să te împrumuți, iar costurile împrumutului nu sunt deductibile atunci când se întocmește nota de plată. Mai mult, fondurile nu acoperă TVA-ul care, în cazul achiziției de echipamente, reprezintă o sumă consistentă, pentru care cei mai mulți aplicanți fac credite bancare. În multe situații aceste credite vin pe un fond în care compania avea deja un istoric financiar care fie o secase de puteri, fie o descalifica din punctul de vedere al disciplinei plăților. “Prima lecție pe care am învățat-o după ce am aplicat pentru accesarea fondurilor europene a fost aceea că, dacă nu ai bani sau dacă nu poți să faci rost de bani nu aceasta este ocazia să înveți,” spune Mihai Baciu, general manager Agrafa, firmă care a achiziționat echipamente de imprimare pe baza unui program finanțat prin fonduri europene. Cashflow-ul sănătos este unul din criteriile cele mai dure care fac selecția între cei care beneficiază de pe urma fondurilor europene și cei pentru care această experiență devine o povară.

Vrei bani? Organizează-te.

Freestyle-ul nu face furori la Bruxelles. Cum pentru antreprenorii din acest domeniu abordările lejere și neconvenționale par că sunt la ordinea zilei, mariajul cu fondurile europene nu a fost unul foarte fericit. Suntem obișnuiți să apreciem un sistem care funcționează punând într-o lumină favorabilă procedurile pe care acestea se bazează. De îndată ce nu mai suntem satisfăcuți de sistem, procedurile se transformă în birocrație excesivă. De fapt, este vorba doar de disciplină, iar cei care dau bani încearcă să se asigure că aceștia vor fi folosiți către destinația promisă și să își simplifice activitatea în cazul uneor verificări ulterioare. Mihai Baciu își amintește de cele trei luni care au precedat depunerea dosarului: “În toată această perioadă, nu m-am ocupat de mersul companiei. Toată atenția mi-a fost captată de dosarele și procedurile care trebuiau respectate. Pare o birocrație excesivă, dar totul are sens și este, în cele din urmă, în favoarea solicitantului.”

Primești atât cât poți cheltui

Este o propoziție care ascunde o capcană în care au căzut deja destul de mulți. A cheltui pare ușor la prima vedere. Numai că, atunci când îți cumperi un echipament foarte scump, păstrarea și folosirea lui la nivelul perfomanțelor de care este capabil generează costuri care nu au fost luate întotdeauna în calcul. Năuciți de valul recesiunii, aceștia au crezut că accesarea unei linii de finanțare cu multe zerouri, pe baza căreia să își achiziționeze un echipament ultraperformant este același lucru cu intrarea în cont a sumei la care este evaluat echipamentul. Majoritatea dintre aceștia a făcut tot posibilul pentru a accesa fonduri pe baza cărora să își achiziționeze echipamente foarte scumpe, în speranța că, astfel, se vor distanța față de concurență. O investiție care depășește cu mult cifra de afaceri a companiei nu are cum să fie susținută de acea firmă. Degeaba îți iei un Ferrari, dacă îl folosești să ajungi din punctul A în punctul B, fără să fi interesat de ce faci în timpul câștigat datorită faptului că ai parcurs distanța dintre cele două puncte mai repede decât cu vechea mașină. Concluzia ultimilor ani este aceea că cele mai reușite proiecte implementate sunt acelea care au fost făcute de cei care și-au achiziționat echipamente fără să își propună să ardă etape în evoluția firmei.

Greul începe după ce ai câștigat

“Atenţie! Respectaţi indicatorii asumaţi prin Contractul de finanţare. Neîndeplinirea acestor indicatori poate conduce la retragerea finanţării acordate, proporţional cu gradul de neîndeplinire.” Paragraful este extras dintr-un set de instrucţiuni pentru beneficiarii proiectelor cofinanţate în cadrul programului operaţional sectorial «Creşterea competitivităţii economice». Este una din multele atenționări care pot fi găsite în documentul de 50 de pagini elaborat de Guvernul României pentru doar una din direcțiile de finanțare. Cele mai vechi proiecte câștigate împlinesc în acest an trei ani. Este momentul în care vor începe controalele care să verifice respectarea planului de afaceri depus la momentul solicitării. Cei care au susținut că vor crea un număr de locuri de muncă trebuie să facă dovada existenței și ocupării acestora. Performanțele financiare trebuie să se regăsească așa cum au fost prevăzute. Sigur că evaluările vor ține cont de contextul economic sau de evoluții încetinite, dar acolo unde investiția stagnează, urmările se vor face simțite. Banul european nu este unul care să fie ușor risipit. România are deja câteva experiențe cu returnarea câtorva sute de milioane de euro pentru proiecte greșit finanțate, așa că anul acesta va aduce în discuție primele proiecte care vor fi evaluate de către raportorii europeni.

Fără câștigători

Niciunul dintre aspectele de mai sus nu sunt noi. Unii dintre care au aplicat pentru obținerea fondurilor au înțeles că acestea nu reprezintă niște bani care îți pică din cer, ba chiar aduc cu sine responsabilități noi. Alții sunt mulțumiți că au mai dat încă un tun și și-au îmbogățit zestrea de aptitudini antreprenoriale, chiar dacă echipamentele stau parcate în hale neterminate. Pentru cei mai mulți, răspunsul la dosarele depuse întârzie să vină, iar așteptarea îi seacă de resurse. Momentul când investiția se va fi finalizat s-ar putea să îi găsească pe aceștia incapabil să își ducă la bun sfârșit planurile. Vânzătorii de echipamente și-au văzut ciclurile de vânzare gonflate până la limita la care acestea și-au pierdut semnificația, iar cumpărătorii au căpătat reținere atunci când sunt întrebați de forme de finanțare. Cu toții au creat însă un fals excedent de cerere, pe o piață în care nu s-au setat încă regulile jocului. Banii din fondurile europene sunt mai accesibili astăzi decât acum cinci ani. Statul este mult mai pregătit în a asigura un cadru coerent și proceduri fluente pentru accesarea acestora. În ceea ce privește producția publicitară însă, acest lucru nu mai reprezintă un beneficiu, antreprenorii din domeniu pierzându-și apetența pentru acestea.

“Fondurile europene sunt vitamine pentru un organism sănătos, nu medicamente pentru un bolnav,” conchide proprietarul unei companii care așteaptă răspunsul pentru o aplicație făcută în urmă cu doi ani.

Un prim înțeles pe care românii îl pot extrage din primul ciclu european este acela că programele europene nu reprezintă o competiție al cărui premiu este accesarea unor resurse financiare. Fondurile europene sunt un colac de salvare dar acesta este întotdeuana aruncat celor care știu să înoate. Competiția adevărată începe abia după ce fondurile au fost accesate, iar cel care a aplicat o poartă cu el însuși în încercarea de a ajunge la un nivel de dezvoltare de unde poate influența benefic și durabil regiunea în care activează.

Tags:

0 Comments

  1. ovidiu iul. 30, 2014

    Dragii mei imi pare rau ca va dezamagesc dar nu aveti dreptate.
    Accesarea de fonduri europene in domeniul productiei publicitare – printuri de mari dimensiuni ca sa fim expliciti – a avut un efect nefast asupra intregului segment. Prinsi cu usa de clauzele contractuale europene, noii jucatori cu utilaje achzitionate prin fonduri europene, au ajuns sa produca fara profit – uneori chiar sub pretul de productie, tepuind furnizorii sau realizand produse mult sub minimum de decenta. Aceste firme nu platesc nimic, niciodata la stat,strica piata si transforma concurenta in sclavie.
    Este absolut clar ca atunci cand primesti ceva pe degeaba singura modalitate care-ti vine in cap este sa muncesti ca prostul pe nimic.
    Concluzie : fondurile gratuite luate cu sprijin politic duc la inmormantarea unui domeniu.

Leave a Comment