LOADING

Type to search

Concurenţă (ne)loială

Editorial

Concurenţă (ne)loială

admin iun. 9, 2015
Share

Dacă vă aşteptaţi să vorbim despre concurenţa noastră, eventual să ne răfuim cu ea în public, vă vom dezamăgi. Oricum, dezamăgiţi suntem şi noi şi probabil că şi ei, mai ales dacă au văzut ultimul studiu de piaţă care vorbeşte despre cifrele de publicitate din print pe anul trecut. Vom vorbi mai pe larg despre acest subiect în ediţia următoare. Până atunci, vă putem spune că tendinţele din ultimii ani pe piaţa media rămân la fel în ţara noastră : cifrele sunt în creştere uşoară cam peste tot, mai puţin în presa tipărită.

Nu vom vorbi nici despre o eventuală concurenţă neloială din partea celorlalte medii, precum televiziunea sau internetul. Nici nu credem în aşa ceva. Tot ce înseamnă media trebuie să fie partener. Trebuie să lucreze împreună în ceea ce unii numesc de ceva timp mix de comunicare. Iar parteneriatele nu ar trebui să se limiteze la asta. Poate că ar trebui să fim mai mulţi parteneri în mai multe privinţe : am putea, de exemplu, să facem cu toţii ceva, un parteneriat ca să educăm mai mult piaţa. Cu toţii, adică şi presă şi industrie poligrafică.

Ce scrie mai sus despre educarea pieţei poate părea un vis îndepărtat pentru o industrie care s-a chinuit un sfert de secol ca să reuşească, într-un sfârşit,  să organizeze nişte cursuri să-şi pregătească propriii oameni. Poate că ar trebui, până la a ne educa, să ne autoevaluăm. Să ne uităm în oglindă şi să vedem ce nu merge. Şi dacă nu avem oglindă, să-i ascultăm pe ceilalţi, poate ei au observat. Astăzi nu e prima oară (şi nu va fi nici ultima) când tragem un semnal de alarmă în privinţa unui lucru pe care l-am văzut evaluând în defavoarea tururor pe termen lung : preţul.

Cum ar fi arătat creşterile pe care ni le prezintă toate statisticile industriei în ultimii ani dacă tarifele pentru servicii nu ar fi scăzut atât de mult ? Vezi preţuri atât de ciudate în piaţă încât te şi întrebi dacă afacerile care le afişează mai sunt fezabile sau managerii vin cu bani de acasă şi tipăresc doar ca să mai conteze în faţa concurenţei, să mai prindă o bucăţică de piaţă şi să păstreze sau să câştige un client care are şi el, la rândul lui, impresia că o economie este lucrul care-i rezolvă toate problemele. Şi vorbim aici şi de piaţa poligrafică, şi de media.

Domnilor patroni, de calitate mai vorbeşte cineva ? Dar de creativitate ? Dar de relaţia post-vânzare ? De fapt, ne scuzaţi, am scris mai sus preţ, am rezolvat problema, suntem în business, avem clienţi, tipărim, publicăm, restul sunt detalii. Şi vom face business până plecăm cu toţii acasă, că terminăm banii. Vă spunem noi cine va avea cota cea mai mare din piaţă până la urmă, dacă vom continua aşa: primul patron care-şi închide firma şi deschide o fundaţie şi oferă servicii de tipar sau media gratis. Şi aşa va scăpa complet şi de concurenţa de pe piaţă. Oricum. Concurenţă între noi sau nu, un lucru rămâne sigur : cu presiune doar pe preţ, pe termen lung, singurii cărora le facem concurenţă neloială suntem noi înşine.

 

Voci din piaţă ne spun de ceva timp supărate, dar fără a generaliza, că există o presiune pe preţuri şi din partea unor jucători proaspeţi proprietari de utilaje achiziţionate cu ajutorul fondurilor europene. Fără bătăi de cap cu ratele pentru utilaje şi, spun unii, fără un plan de business viabil, unii manageri reuşesc prin preţuri de dumping doar să împartă piaţa între mai mulţi furnizori şi nu să o crească. Într-un final, destule tipografii bine dotate tehnologic ajung să-şi şteargă de praf utilajele nou-nouţe. Victime aici nu sunt doar ceilalţi tipografi, ci chiar furnizorii, care se bazau pe venituri mici, dar constante, din consumabile şi service. Piaţa creşte într-un ritm mai mic decât rata cu care apar noile maşini, politica de preţuri nu a dus la rezultatele scontate, comenzile nu ajung la toată lumea, iar unii, producători sau furnizori, încep să se sufoce. Încă o dovadă că preţurile nerealiste nu fac bine nimănui.

 

Leave a Comment