LOADING

Type to search

Creșterea prețurilor la carburanți nu va influența vânzările și consumul decât o perioadă scurtă de timp, susțin oficialii companiilor petroliere

Actualitate Analiza Business

Creșterea prețurilor la carburanți nu va influența vânzările și consumul decât o perioadă scurtă de timp, susțin oficialii companiilor petroliere

Romulus Cristea apr. 11, 2014
Share

Unde ajunge acciza și ce se întâmplă cu prețul la energie

Disputa privind suprataxarea benzinei și motorinei durează de aproape un an și încă nu s-a terminat deși lucrurile au devenit clare: suma care ar urma să fie colectată din acciza suplimentară de 7 eurocenți/litru a fost inclusă în bugetul consolidat. Dincolo de nemulțumiri, singura problemă care rămâne de elucidat este cum vor fi cheltuiți banii adunați, nu de alta, dar nu există nicio specificație precisă.

Romulus Cristea

Este absolut sigur, banii din majorarea accizei pentru carburanți se vor colecta de la 1 aprilie. Este o taxă indirectă care se va aduna la buget. Unde va ajunge? Acolo unde va fi gaură de astupat. Dar, deocamdată, încă nimeni nu știe să dea un răspuns exact.

Autostrăzi, pensii, salarii sau investiții?

Fiind vorba de o taxă indirectă ce urmează să fie colectată la buget, pentru sumele colectate nu a fost prevăzută în mod expres destinația acestora. Încă de anul trecut, premierul Victor Ponta justifica taxarea suplimentară prin nevoia de a construi autostrăzi și drumuri naționale, în scopul dezvoltării investițiilor. Tot de anul trecut, președintele României atrăgea atenția că majorarea prețului la carburanți va avea repercusiuni importante asupra consumului și vor urma scumpiri nejustificate, în lanț, la produse și servicii. Recent, ministrul de Finanțe declara într-un interviu televizat că banii strânși se vor direcționa foarte probabil pentru completarea bugetului de pensii și salarii.

Interesant este că fiecare în parte avea oarecum dreptate. Teoretic, scumpirea carburanților ar putea avea ca efect reducerea nedorită a consumului. Iar direcționarea banilor colectați se va face acolo unde va fi nevoie, în investiții, construcția de autostrăzi și foarte probabil pentru plata pensiilor. Îngrijorările politicienilor și consumatorilor, prestatorilor de servicii și investitorilor ar trebui însă să vizeze din luna aprilie doar aspectul cheltuirii banilor adunați. Nu de alta, dar carburanții se vor scumpi cu siguranță, banii vor fi colectați și nu este nici prima și nici ultima oară când se întâmplă acest lucru. Să nu uităm, de exemplu, dacă ne raportăm doar la trecutul apropiat, că, în decembrie 2008, prețul benzinei la pompă era de sub 3 lei, iar acum este de circa 6 lei (fără majorare de acciză). Adică, în cinci ani, prețul carburanților la pompă s-a dublat, iar economia nu s-a prăbușit. Culmea, consumul, în cel mai rău caz, a stagnat.

Prețul îl stabilește piața: „Benzina s-a scumpit, consumul de carburanți a crescut”

Ar fi interesant să ne aducem aminte de ce s-a întâmplat în perioada 2010-2011. Despre cum a crescut prețul carburanților. O perioadă răscolită de efectele crizei globale, în care economiștii erau extrem de îngrijorați de scăderea consumului „pe toate palierele”, dar creșterea prețului la carburanți a dus, paradoxal, la creșterea consumului de benzină și motorină. Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), considera că era necesară „o intervenție a Consiliului Concurenței pe piața carburanților”, pentru a verifica de ce se scumpesc benzina și motorina.

„În 2004, putea să fie făcută o intervenție a Consiliului Concurenței și a fost întârziată. Dar o intervenție a Consiliului Concurenței se poate face și astăzi. Consiliul Concurenței trebuie să își joace rolul”, declara Adrian Vasilescu.
Potrivit acestuia, prețul îl stabilește piața, în funcție de cerere și ofertă, și cum suntem pe o piață liberă, nu trebuie să aliniem prețul din România cu cel din Austria, de exemplu, decât într-un mod comparativ.

„În condițiile în care, în 2010, pe toate palierele, consumul în România s-a restrâns, în sectorul carburanților a crescut. Asta înseamnă că este o încurajare în piață pentru vânzători să-și țină prețul sus.

Dacă nu ar exista această încurajare, s-ar gândi de câteva ori înainte de a scumpi benzina. Dar, cum e cerere, sunt tentați să scumpească. Aici se împacă cererea cu oferta. Nu ne interesează cum e în Austria, Elveția sau Franța”, susținea consilierul guvernatorului BNR.

Este important să remarcăm că declarațiile au fost făcute în ianuarie 2011, în urma majorării prețurilor la benzină și motorină livrate la pompă cu 15%, pe durata anului 2010. Din păcate, situația s-a perpetuat, carburanții s-au tot scumpit, iar consumatorii au ținut permanent ștacheta sus. Nu s-a schimbat nimic nici în prezent. Atunci cine pe cine păcălește și de unde atâtea îngrijorări și nemulțumiri? A remarcat cineva sau s-au proclamat prin studii reduceri semnificative ale traficului auto? Reduceri de vânzări la combustibili s-au văzut? Au fost falimente ale marilor transportatori? Nici vorbă!

Consumul anual a crescut și e pe plus

După luni întregi de declarații privind o scădere a consumului în 2013, sărbătorile de iarnă au readus consumul pe plus.

La nivel comparativ anual, potrivit Institutului Național de Statistică (INS), volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete), serie brută, a consemnat o creștere cu 0,5%. Cifrele pozitive au fost posibile datorită creșterii vânzărilor de produse nealimentare (+3,6%). La polul opus, scăderi s-au înregistrat la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate (-3,6%) și la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (-0,1%).

În ceea ce privește cifra de afaceri ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în anul anterior, s-a înregistrat o creștere cu 0,4%, vânzările de produse nealimentare contribuind la acest trend (+3,7%).

Conform INS, în luna decembrie 2013, comparativ cu noiembrie 2013, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut atât ca serie brută (+7,2%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (+0,6%).

În mare parte, majorările volumului cifrei de afaceri s-au datorat vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun (+24,6% brut/+0,9% ajustat) și vânzărilor de produse nealimentare (+6,3%/0,1%).

Interesant este însă că după constatarea unei scăderi ca serie ajustată (cu 0,3%) la comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate în luna decembrie 2013, în ianuarie 2014, în pofida scumpirii carburanților la pompă și scăderii abrupte a vânzărilor de autoturisme și motociclete noi,  comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule înregistrează iarăși creșteri (+0,2%). Față de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri pentru comerțul cu amănuntul (cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete) a crescut în ianuarie, ca serie brută cu 5,9%, datorită creșterilor consemnate la vânzările de produse nealimentare (+10,3%), la vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun (+5,8%).

„Acciza este un act în vigoare”

Scrisoarea de intenție convenită cu FMI, aprobată la sfârșitul lunii februarie, de Guvern, nu conține nicio mențiune privind introducerea accizei la carburanți. Premierul Victor Ponta  a precizat că în scrisoarea de intenție nu trebuiau trecute prevederile privind majorarea accizei la combustibili.

„Acciza este un act în vigoare, or, într-o nouă scrisoare nu se trec decât viitoare obligații, nu ceea ce este deja în vigoare, iar proiectul cu sprijinul fiscal pentru rate a fost discutat cu FMI, este agreat de ei, nu este niciun fel de problemă, nu trebuie să fie în scrisoare, nu este o obligație pentru România, este un drept pe care noi îl avem”, a spus premierul într-o declarație televizată.

La sfârșitul anului trecut, după ce președintele Traian Băsescu a anunțat că nu va promulga bugetul pe 2014 cu majorarea accizei la carburant și după ce transportatorii au anunțat că această creștere va fi inclusă în prețul motorinei, pe care o folosesc drept carburant, premierul Ponta a anunțat că negociază cu FMI și Comisia Europeană amânarea cu trei luni a datei de majorare a accizei la motorină, folosită de către transportatorii de marfă, și aplicarea acesteia doar la benzină.

Ulterior, după o discuție cu președintele Traian Băsescu, premierul a anunțat că va amâna cu trei luni, până la 31 martie 2014, majorarea accizei și la benzină, nu doar la motorină, iar șeful statului a precizat că în aceste condiții poate promulga bugetul pe acest an.

Legislația europeană în domeniu prevede ca accizele să fie stabilite în euro la nivelul tuturor statelor membre. În fiecare an, cursul oficial folosit pentru transformarea taxelor în lei este, potrivit Codului Fiscal, rata de schimb afișată de Banca Centrală Europeană (BCE) în prima zi lucrătoare din luna octombrie a anului anterior.

Astfel, dacă acest mod de calcul se păstrează și în 2014, cursul oficial va fi de 4,4485 de lei/euro, în scădere cu 1,6% față de rata de schimb folosită în 2013, respectiv 4,5223 de lei/euro.

Majorarea accizei va duce la scăderea vânzărilor. Doar pentru două-trei luni

Introducerea accizei de 7 eurocenți pe litrul de carburant va determina scăderea vânzărilor de benzină și motorină cu 1-3%, a declarat directorul general al OMV Petrom (SNP), Mariana Gheorghe. Iar  vânzările de carburanți ar stagna în acest an dacă acciza nu ar fi aplicată. Cu toate acestea, deși în 2013 se poate spune că s-a înregistrat o stagnare a consumului de carburanți, profitul Petrom a crescut anul trecut cu 22%, la 4,82 miliarde de lei (1,091 miliarde de euro), cel mai mare câștig înregistrat până în prezent de o companie din România. Petrom face parte din grupul austriac de petrol și gaze OMV.

Accizarea suplimentară, cu 7 eurocenți, a litrului de carburant va duce la creșterea cu 0,4 lei a prețului benzinei și motorinei.

„Impactul va fi de 0,4 lei/litru, în linii mari. În primele trei luni, consumul va scădea, poate cu 1-2%. Va fi o reașezare a comportamentului consumatorului, dar după două-trei luni își va reveni”, a afirmat Cătălin Dumitru, vicepreședinte Rompetrol pe retail și trading, într-o conferință de presă. Grupul Rompetrol este controlat de compania kazahă de stat KazMunaiGaz.

Transportatorii și-ar putea recupera o parte din acciză

Pentru a liniști apele, guvernanții au mai făcut o concesie. Acciza suplimentară se va plăti de la 1 aprilie, dar transportatorii licențiați vor avea posibilitatea să recupereze un procent din taxarea suplimentară. Adică, mai exact, șoferii de rând vor avea benzină mai scumpă, iar transportatorii se aleg cu promisiunea că vor recupera cândva o parte din bani. Când? Atunci când Guvernul va stabili printr-un act normativ cum va fi reglementat sistemul.

Recuperarea unui procent din acciza pentru carburanți plătită de transportatori trebuie să se facă într-un mod simplu și eficient, urmărind modelul Taxei pe Valoarea Adăugată (TVA), se arată într-un comunicat al Federației Operatorilor Români de Transport (FORT), preluat de Mediafax.

„În cadrul dezbaterilor ce vor avea loc la Guvern, Federația Operatorilor Români de Transport va susține ca sistemul de returnare a unui procent din acciza pentru carburanți în cazul transportatorilor români să se facă într-un mod simplu, urmărind modelul Taxei pe Valoarea Adăugată. Astfel, în ceea ce privește facturile pentru alimentarea cu carburanți, precum și bonurile fiscale, acciza trebuie să fie evidențiată separat, având și o coloană aferentă procentului ce urmează a fi recuperat”, se arată în comunicatul transportatorilor.

Transportatorii susțin că, prin metoda propusă de ei, atât statul, cât și firmele din domeniu pot avea o evidență clară a sumelor care fac obiectul returnării. Procentul pe care organizația profesională FORT îl susține este corespondent procentelor utilizate în alte țări ale Uniunii Europene. Un exemplu elocvent în acest sens îl reprezintă procentul utilizat în Italia, și anume 210 euro raportat unei cantități de 1.000 de litri de carburant.

Prin acest sistem, mai spun reprezentanții FORT, este descurajată utilizarea carburanților de proveniență îndoielnică, asigurându-se concurența loială în piața de transport, iar veniturile la bugetul de stat cresc.

Potrivit primelor calcule anunțate la sfârșitul anului trecut, acciza pe carburanți ar fi putut aduce la buget circa 2,5 miliarde de lei. După amânarea deciziei de aplicare pentru 1 aprilie, suma s-a redus la 2 miliarde de lei, iar dacă se va impune scutirea pentru o parte dintre transportatori, nu se va aduna la buget mai mult de un miliard de lei.

Patru eurocenți din șapte, în baza facturii

Guvernul va înapoia transportatorilor 4 cenți din cei 7 cenți reprezentând acciza la carburant care va fi introdusă din aprilie, sumă care va fi achitată trimestrial și pe baza facturii de achiziționare a carburantului, a declarat premierul Victor Ponta.

„Am stat de vorbă cu Uniunea Națională a Transportatorilor și am întrebat: Domn’e, care e efectul asupra voastră a acestei accize? Și mi-au zis: iată ce se întâmplă, s-ar putea să alimentăm mai mult în Ungaria sau s-ar putea să alimentăm tranzitul. Și, bun, care e soluția? Păi, uite cum se întâmplă în șase țări din Uniunea Europeană: măriți cu șapte eurocenți, dar dacă vă aducem factura prin care am cumpărat în mod corect, legal, de la benzinărie, dați-ne înapoi o parte din această creștere de acciză. Vom adopta actul normativ prin care trimestrial – cele șase țări au sisteme diferite, unele dau o dată pe an, altele semestrial sau trimestrial – deci, tot ceea ce se cumpără de transportatorii care au licență de transport, cu factură, motorină, în trimestrul trei îmi aduce acea factură și, din șapte cenți, cât a crescut, trei îi dă transportatorul și patru ți-i dă Guvernul înapoi”, a precizat Victor Ponta la postul România TV.

Și gazele se scumpesc conform calendarului stabilit cu instituțiile financiare internaționale

„De la 1 aprilie va fi o creștere de 2% a prețului la gazele naturale la consumatorii casnici, și cu 5% la consumatorii industriali din piața reglementată”, a anunțat Nicolae Havrileț, președintele ANRE.

Prezent la o dezbatere organizată de Comisia pentru Industrii a Camerei Deputaților, unde a prezentat raportul ANRE pe 2013, președintele Autorității de Reglementare în Energie a precizat: „La energia electrică nu avem în vedere o creștere a prețului, la gazele naturale este o creștere prevăzută în calendarul convenit cu forurile internaționale și este vorba de 2% la consumatorii casnici”.

Referitor la eventualele scumpiri după 1 aprilie până la sfârșitul anului, Nicolae Havrileț a menționat că „pentru consumatorii din piața liberă există piața liberă, iar în piața reglementată, conform calendarului, există trepte de creștere a prețului. Dar considerăm că de la 1 iulie evoluția pieței va fi una de o așa manieră încât să putem controla prețurile”.

De asemenea, ministrul Economiei, Constantin Niță, a declarat, în plenul Camerei Deputaților, că probabil în aprilie ANRE va face ultima mărire de prețuri în domeniul gazelor naturale

„Așa cum bine știți, energia electrică este liberalizată de la 1 ianuarie, în afară de consumatorul casnic, iar probabil că în luna aprilie ANRE va face ultima mărire de prețuri în domeniul gazelor naturale, urmând ca tot în anul acesta să dăm drumul la bursa de gaze, ceea ce sperăm ca prețul să aibă o anumită stabilitate și pe piața gazelor din România. Aici nu am făcut altceva decât să respectăm Memorandumul încheiat cu Comisia Europeană și FMI și facem eforturi ca prețul gazelor naturale să nu ajungă la calendarul care a fost stabilit până la sfârșitul anului 2014, adică cumva prețul să scadă față de cel pe care-l știți dumneavoastră din înțelegerea cu Fondul”, a precizat ministrul Economiei.

Potrivit informațiilor publicate de Institutul Național de Statistică, anul trecut, România a importat cu 50% mai puține gaze decât în 2012. Anual, România importă în jur de 20-30% din consumul de gaze.

Tags:

1 Comments

Leave a Comment