Criza a crescut continuu volumul producției micilor întreprinderi poligrafice din Republica Moldova
Print Romania 
• Bookmarks: 3
263
De ce preferă patronii de tipografii din Chișinău să lucreze cu intermediari din Ucraina
Romulus Cristea
Prăbușirea economiei centralizate și implicit a coloșilor de stat din sectorul poligrafic a condus la apariția câtorva sute de mici întreprinderi specializate în zona Chișinăului. Deși criza a măcinat Europa, patronii tipografiilor din Republica Moldova spun că „producția accidentală” (pliante, broșuri, calendare etc.) a ținut industria pe creștere.
„Criza economică a acutizat lipsa de clienți și totul s-a direcționat spre publicitate. Majoritatea companiilor au înțeles că e nevoie de campanii de marketing și că afacerile nu se pot face doar prin telefon”, explică Ion Chihai, patron asociat la Casa Editorial-Poligrafică „Bons offices”, din Chișinău.
Sediile gigant și personalul ultracalificat nu au mai contat
Chișinăul a fost cândva unul din centrele poligrafice ale fostei Uniuni Sovietice. Existau 4-5 mari coloși poligrafici, cu personal înalt calificat școlarizat în Germania și țările baltice. Totul însă s-a schimbat de 10-15 ani. „Coloșii o duc greu, și au apărut enorm de multe întreprinderi mici”, spune Ion Chihai.
„Dacă coloșii ar fi avut o politică agresivă de marketing și deschideau filiale noi, nu am mai fi fost pe această piață. Erau companii mari de stat, aveau sedii, personal calificat, instruit. Era o tradiție, erau școliți. Cu toate acestea, marketingul neadecvat i-a terminat.
E o situație complicată. Pe de-o parte, piața a crescut. E o cerere mereu în creștere pe producție accidentală, cataloage, broșuri, pliante. Cu toată criza, volumele au crescut. Până acum, companiile nu se promovau, nu se știa despre promovare. Afacerile se făceau prin marketing direct, sunai la telefon, întâlniri și atât. Companiile nu aveau idee cum se face o campanie de marketing, cum trebuie să te promovezi, cum să faci reduceri, să transmiți informații despre produsele tale. Criza a acutizat lipsa de clienți și atunci totul s-a direcționat în publicitate. Pe de altă parte, au scăzut drastic comenzile de stat. Un segment mare și larg la noi era pe tipăriturile de manuale pentru Ministerul Educației și formularele pentru instituțiile de stat. Însă cu timpul, cu digitalizarea, au dispărut de pe piață formulare, registre. Bazele de date «fură» producția tipărită tot mai mult, registrele se țin acum online”, a declarat patronul tipografiei din Moldova.
Creditele au crescut afacerile
Cu cei 45 de angajați, „Bons offices” este clasificată ca întreprindere mică. Ion Chihai mai are încă doi asociați. Bazele companiei au fost puse încă din 1997, când activitățile au demarat prin achiziția unei mașini offset Romayor.
„S-a început de la un simplu Romayor, un Adast Romayor. E tipic pentru tot spațiul ex-sovietic, pentru România, Moldova Ucraina, așa erau vremurile. Apoi s-a făcut o investiție într-o mașină Ryobi 520 veche din 1993, dar în 2002 încă costa 20.000 de euro. Apoi, am participat la un grant cofinanțat de guvernul Japoniei, unde am primit un ajutor. Prin finanțare parțială și cu un credit parțial am luat un offset HE, apoi cu un credit am luat o linie de broșat-capsat Horizon, un Eurofold pentru pliat. Apoi am continuat cu Ryobi 524 GX, apoi gradual am trecut spre formatul mare. În prezent, am ajuns deja la un portofoliu de credite foarte mare, bogat. În ultimii zece ani am investit continuu și acum luăm o pauză să putem restitui din credite”, a declarat Ion Chihai.
Tipografia are acum două mașini full color formatul B1, încă un utilaj tot în B1 la 1+1, trei mașini în format mic și o mașină în semiformat A2.
Se tipărește tot ce ține de broșuri, reviste, pliante, calendare, „producție accidentală”, cărți, copertă moale, flexo, copertă tare, flyere, cam tot ce ține de hârtie tipărită. În principu, 90% din gama de tipărituri.
Principalii clienți sunt din Moldova, „instituții de stat, organizații și alte asociații occidentale, și agenți privați”, a menționat patronul de la „Bons offices”.
Agențiile reprezintă 50% din clienți
„Agențiile reprezintă jumătate din clienți. Tot timpul la noi intermediarii au fost mai agresivi, așa era și înainte. Tipografiile nu au știut să vândă foarte bine și e totuși complicat să te concentrezi și pe client, și pe partea de producție, nu reușești întotdeauna.
Avem lucrări pe care le externalizăm, dar încercăm mereu să le realizăm noi. Transportul «mănâncă» multe resurse, administrarea e dificilă, apar greșeli. Dacă apar valori mari de externalizări, luăm măsuri și căutăm să avem noi echipamentul necesar. La orizont avem ideea investițiilor în zona digitalului și ambalajelor, iar la zona flexo ne vom gândi când o să avem comenzi”, a precizat patronul tipografiei din Chișinău.
În ceea ce privește falimentele din industrie, Ion Chihai susține că „situația nu e încă una gravă în Moldova”. Falimentele sunt puține, dar „s-ar putea să apară mai multe în următorii doi ani”. Sunt și întârzieri la plată, însă, de exemplu, o tipografie când negociază cu furnizorul, plata se face la două luni. „Dacă furnizorul nu acceptă termenii, nu mai discutăm”, a punctat Ion Chihai.
„Am încercat să lucrez cu dealeri din România”
„Concurența puternică și flexibilitatea din industria poligrafică ucraineană conduc la costuri scăzute, mai mici decât dacă am colabora cu parteneri din România”, a spus Ion Chihai, patron asociat la Casa Editorial-Poligrafică „Bons offices”, din Chișinău.
„Pentru service și achiziția de utilaje preferăm să lucrăm cu reprezentanți din Ucraina. Sunt concurențiali, flexibili, mobili, sunt mult mai agresivi și mai ieftini decât cei din România. Mult mai pliabili decât cei din România. Am încercat să lucrez cu cei din România de la Brașov, București, am încercat peste tot. Am făcut solicitări și vin niște costuri incredibile. Ucraina ține prețurile jos pentru că își permit. Ucraina a avut o creștere colosală pe tipar, sunt dezvoltați. Ei au tipărit pentru Rusia mult timp, plus că au luat comenzi imense din Polonia. Sunt tipografii imense în Ucraina, coloși cu 20 de rotative mari, nu formatul A1, ci de 48 de pagini. Au rotative de 48 de pagini, la standarde foarte înalte, cu un consum lunar de 2.400 de tone. Nu știu cât înseamnă pentru România astfel de cifre, dar pentru noi e ceva colosal. La noi, toată piața nu înghite 2.400 de tone. Și acolo e o concurență uriașă, ei între ei, ceea ce duce la competiție pentru fiecare bănuț. În plus, e o piață cu 50 de milioane de locuitori, plus jumătate din piața rusă”, a mai menționat Ion Chihai.
Concurența din România
„Supermarketuri românești, cu investiții provenite din România, vor să vină în Republica Moldova. Vin cu formula lor, cu tiraje foarte mari la broșurile de prezentare, pentru toată populația Moldovei. La noi, tirajele sunt de 100.000. Ei ar vrea să lanseze periodic, cam la o săptămână, broșuri cu tiraje de 200.000-300.000, pentru lanțurile de magazine ce vor fi construite aici, în Moldova, cu investiție românească. Normal, au nevoie de promovare. Ne-au solicitat costurile și bugetele de tipar, dar au prezentat și ei oferta de la o companie mare din România. Cu livrare cu tot, ei au costurile de rotative, mai scăzute decât ale noastre. Însă vom fi nevoiți să ne adaptăm și la o astfel de situație. Când vom avea resursele necesare, vom achiziționa o rotativă”, a declarat Ion Chihai.
Patronul asociat de la „Bons offices” are 33 de ani și este absolvent al secției cu predare în limba germană a Facultății de Relații Economice Internaționale din Chișinău.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print
