LOADING

Type to search

Economia românească este din ce în ce mai vulnerabilă la încetinirea ritmului de creștere

Actualitate Analiza Business Default

Economia românească este din ce în ce mai vulnerabilă la încetinirea ritmului de creștere

Romulus Cristea mai 28, 2019
Share

Situația politică actuală permanent agitată și apropierea alegerilor legislative generează, din partea actualilor guvernanți, declarații cel puțin surprinzătoare privind ținte-surpriză de creștere economică pentru anul în curs. În timp ce ministrul Finanțelor avansează cifra de propunere de construire a bugetului de 5,5%, agențiile internaționale de rating ne temperează avântul și ne reamintesc că există o perspectivă a încetinirii creșterii economice la nivel mondial și sunt tot mai neîncrezătoare în prognozele de creștere asumate la noi.

Riscul unei intervenții guvernamentale în sistemul bancar

Agenția de evaluare financiară Fitch Ratings a revizuit, la sfârșitul lunii ianuarie, perspectiva de rating, de la „stabilă“ la „negativă“, pentru primele două bănci din România: Banca Comercială Română SA (BCR) și BRD – Groupe Société Générale SA (BRD). Anunțul Fitch i-a determinat pe comentatorii finanțiști să reacționeze, atenționând că anumite decizii economice luate de Guvern ar trebui anulate imediat, iar abrogarea OUG 114/2018 devine o necesitate.

Fitch a confirmat, la „BBB plus“, ratingul pe termen lung al Băncii Comerciale Române și al BRD – Groupe Société Générale SA, precum și la „BBB minus“ cu perspectivă negativă pentru UniCredit Bank SA și la „BB plus“ cu perspectivă stabilă pentru Banca Transilvania SA (BT).

„Revizuirea perspectivelor pentru BCR și BRD reflectă probabilitatea semnificativă ca, în viitor, Fitch să limiteze ratingul băncilor românești la o treaptă deasupra ratingului suveran atribuit României (BBB minus /perspectivă stabilă), în loc de două trepte, cum este în prezent. Aceasta reflectă la rândul său riscul potențial mai mare al unei intervenții guvernamentale în sectorul bancar, în cazul în care statul nu își va putea plăti datoriile, ceea ce ar afecta negativ capacitatea băncilor de a-și asigura serviciul datoriilor“, se menționa în comunicatul agenției de evaluare Fitch.

Fitch a precizat că această modificare a punctului de vedere a fost determinată de recentele propuneri sau inițiative adoptate recent, care, în opinia analiștilor, ar putea avea un impact negativ semnificativ asupra băncilor, cea mai importantă fiind o taxă specială pe activele băncilor.

De asemenea, experții Fitch au confirmat ratingurile de viabilitate ale BCR și Băncii Transilvania la „BB+“ și cel al băncii UniCredit Bank SA la „BB“, „pentru că credem că profilurile financiare ale băncilor ar trebui să fie suficient de rezistente, cel puțin pe termen scurt, unei scăderi a profitabilității ca urmare a taxei menționate mai sus“.

Taxele pe active ar putea submina performanțele băncilor

În schimb, reprezentanții Fitch avertizează că ratingurile de viabilitate ar putea fi retrogradate, dacă taxa pe activele financiare ale băncilor (rezultată din aplicarea OUG 114/2018) va fi menținută pe o perioadă nedeterminată, iar impactul său nu va putea fi contracarat de bănci prin modificarea strategiilor de business.

În legătură cu ratingurile pe termen lung ale BCR și BRD, Fitch subliniază că acestea sunt sensibile în special la o revizuire a riscurilor de țară cu care se confruntă toate băncile românești. Dacă măsurile punitive propuse, cum este taxa pe bănci, sunt implementate așa cum este în plan și vor rămâne în funcție dincolo de un orizont de timp pe termen scurt, sau dacă vor fi introduse noi măsuri neconvenționale, care vor provoca pierderi băncilor sau vor afecta gradul de solvabilitate al băncilor, Fitch ar putea limita ratingul pe termen lung al băncilor la o treaptă deasupra ratingului de țară al României și ar retrograda ratingul pe termen lung al băncilor în consecință.

Când vine vorba de ratingurile de viabilitate ale BCR, BT și UniCredit Bank SA, Fitch subliniază că acestea ar putea fi retrogradate dacă taxa pe bănci sau alte măsuri ar submina performanțele astfel încât să conducă la o slăbire semnificativă a solvabilității lor. De asemenea, ratingurile de viabilitate ar putea fi retrogradate dacă încetinirea economică prognozată sau o creștere semnificativă a apetitului de risc se vor traduce printr-o deteriorare a calității activelor băncilor, avertizează agenția de evaluare financiară Fitch.

Guvernul a justificat nevoia de aplicare a taxei pe activele financiare ale instituțiilor bancare prin majorarea dobânzilor ROBOR la 3 luni și ROBOR la 6 luni, care „afectează segmentul de populație care a utilizat această formă de finanțare“.

Creștere ușoară la ROBOR

Indicele ROBOR la trei luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobânda variabilă, a crescut, până la 3,06% pe an, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR) în data de 13 martie a.c.

La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99%.

Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, s-a majorat la 3,26% pe an, de la 3,25% pe an, iar ROBOR la 9 luni a rămas la 3,40% pe an.

Indicele ROBOR la 12 luni a fost cotat la 3,46% pe an.

În altă ordine de idei, trebuie menționat că tot la aceeași dată, leul s-a depreciat, la 4,7632 lei/euro, apropiindu-se periculos de minimul tuturor timpurilor, înregistrat pe 25 ianuarie, când euro a fost cotat la 4,7648 lei.

Și prețul aurului a făcut un salt, de la 175,8695 lei la 177,3664 lei gramul, dar este încă departe de maximul pe 6 ani atins în februarie, când gramul de aur a fost cotat la 181,3376 lei.

Francul elvețian se află pe o tendință crescătoare în ultimele zile, de la 4,1769 lei pe 7 martie la 4,1920 lei pe 13 martie.

S&P a confirmat ratingul României într-o perspectivă stabilă

Agenția de rating Standard & Poor’s (S&P) a confirmat ratingurile pentru datoriile pe termen lung și scurt în valută și monedă locală ale României la „BBB minus/A-3“, perspectiva asociată fiind stabilă, se arată într-un comunicat al agenției de evaluare financiară emis la începutul lunii martie.

Pe fondul continuării volatilității politice, economia României a înregistrat un boom în urma măsurilor de stimulare, ceea ce a dus la deficite fiscale și de cont curent ridicate. Chiar dacă fluxurile externe și fiscale se deteriorează de doi ani, nivelul moderat al datoriei furnizează un important buffer (rezervă financiară). Prin urmare, agenția a decis să confirme ratingul României la „BBB minus/A-3“ și să mențină perspectiva stabilă.

În opinia agenției, perspectiva stabilă reflectă așteptările conform cărora, deși deficitele României vor rămâne ridicate ca rezultat al poziției bugetare prociclice a Guvernului, nivelul datoriei guvernamentale și externe va crește doar gradual în următorii doi ani, împiedicând o încetinire economică majoră, notează Agerpres.

De menționat că S&P ar putea revizui în creștere ratingurile României dacă Executivul de la București va face progrese mai susținute cu consolidarea bugetară, va pune în mod ferm datoria generală guvernamentală pe o traiectorie descendentă și dacă cadrul guvernării României se îmbunătățește, având ca rezultat o creștere macroeconomică mai predictibilă și mai stabilă.

De asemenea, agenția S&P ar putea revizui în scădere calificativul acordat României dacă va considera că schimbările politice ar putea duce la o creștere semnificativă a deficitelor guvernamentale, a datoriei și a costurilor de împrumut.

Nivelul scăzut al veniturilor „constrânge ratingul“

De asemenea, S&P ar putea lua în considerare o acțiune negativă de rating dacă reapar dezechilibrele externe, în particular dacă incertitudinile politice duc la intrări de investiții directe externe (FDI) mai scăzute, ceea ce implică faptul că adâncirea contului de cont curent al țării va fi finanțată în mare măsură prin datorii.

Ratingul „BBB minus“ este de tip „investment grade“ (recomandat pentru investiții).

Ratingurile României sunt susținute de nivelul moderat al datoriei guvernamentale și al datoriei externe, pe fondul unor perspective de creștere economică solide. Totuși, S&P estimează că în 2017 PIB-ul per capita al României s-a situat la puțin peste 10.000 de dolari SUA, al doilea cel mai scăzut nivel din Uniunea Europenă. Prin urmare, nivelul scăzut al veniturilor și al bogăției constrânge ratingul, alături de adâncirea deficitului bugetar, de eficacitatea guvernamentală și instituțională slabă și de continuarea incertitudinilor politice.

În 2017, economia României a avut una dintre cele mai rapide creșteri din UE, de 7%, dar eforturile de adoptare a reformelor structurale rămân slabe, în timp ce politica fiscală este expeditivă și concentrată pe consum.

Analiștii Standard & Poor’s previzionează o creștere moderată a PIB-ului real la aproximativ 4,7%. Constrângerile bugetare vor limita capacitatea Guvernului de a stimula economia României, în timp ce factorii structurali încep să afecteze expansiunea. O reducere a ratei șomajului la 4,9% în 2017 indică extinderea deficitului de forță de muncă calificată. Mai mult, dacă va continua creșterea rapidă a salariilor, competitivitatea României greu câștigată s-ar putea eroda rapid, avertizează agenția de evaluare financiară.

Pe termen mediu, ratele de creștere a economiei se vor apropia mai mult de potențialul de creștere al României, în absența eforturilor de adoptare a reformelor structurale. Estimăm o creștere medie anuală de 3,5% în perioada 2019-2021, se arată în comunicatul agenției internaționale de rating S&P.

Rata inflației a crescut la 3,8%

Prețurile de consum în luna februarie 2019 comparativ cu luna februarie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4,0, a anunțat, la jumătatea lunii martie, Institutul național de Statistică (INS). 

Față de februarie 2017, prețurile mărfurilor alimentare au crescut cu 4,46%, cele ale mărfurilor nealimentare cu 3,74% iar serviciile cu 3,08%.

„Prețurile de consum în luna februarie 2019 comparativ cu luna februarie 2018 au crescut cu 3,8%. Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 4%. Rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2018 – februarie 2019) față de precedentele 12 luni (martie 2017 – februarie 2018), calculată pe baza IPC, este 4,5%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 4,1%”, se spune în comunicatul INS.

Legumele și conservele de legume s-au scumpit față de decembrie 2018 cu 15,77%, cartofii cu 21%, fructele și conservele de fructe cu 5,16%, citricele cu 5,53%, combustibilii cu 2,66%, tutunul și țigările cu 2,62%, serviciile de apă, canal și salubritate cu 1,9%, serviciile de telefonie cu 2,04%, pâinea, produsele de franzelărie și specialitățile cu 1,27%.

În ansamblu, au crescut prețurile pentru majoritatea produselor și serviciilor, scăderi ușoare, de sub un procent, înregistrându-se doar pentru fasole boabe, ouă, încălțăminte de piele și transportul aerian.

Banca Națională a României (BNR) a majorat la 3% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și estimează o inflație de 3,1 pentru finalul anului viitor, a anunțat, în luna februarie, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației.

Conform BNR, rata anuală a inflației va continua să scadă până în trimestrul III din 2019 (2,4%), pe seama componentelor exogene și ale coșului de consum. Ulterior, se va repoziționa și menține în jumătatea superioară a intervalului țintei.

De ce a scăzut salariul mediu net

Câștigul salarial mediu nominal net a scăzut la 2.936 de lei în luna ianuarie a acestui an, un declin de 0,7% față de luna decembrie a anului trecut, în timp ce câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.837 de lei, cu 2% mai mic față de aceeași perioadă, potrivit datelor comunicate de INS.

Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu nominal net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice – 6.768 de lei), iar cele mai mici, în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (1.718 lei).

Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câștigul salarial mediu nominal net a crescut cu 18,2%.

„În luna ianuarie, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut față de luna precedentă ca urmare a acordării, în luna decembrie 2018, a premiilor ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturilor în natură și ajutoarelor bănești, sumelor din profitul net și din alte fonduri (inclusiv tichete de masă și tichete cadou). De asemenea, câștigurile salariale medii nete din luna ianuarie au fost mai mici comparativ cu luna precedentă ca urmare a nerealizărilor de producție ori încasărilor mai mici (în funcție de contracte/proiecte) sau a angajărilor de personal cu câștiguri salariale mici”, precizează INS.

Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în silvicultură și exploatare forestieră (minus 30,3%) și în extracția cărbunelui (minus 28,2%), iar cele mai mari creșteri în extracția minereurilor metalifere (plus cu 25,4%) și în construcții (25,3%).

În sectorul bugetar s-au înregistrat creșteri ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru personalul plătit din fonduri publice, astfel: învățământ (9,9%), administrație publică (+6,2%), respectiv sănătate și asistență socială (+3,2%). (Romulus Cristea)

 

Tags:

Leave a Comment