LOADING

Type to search

Eșecul tuturor

Analiza

Eșecul tuturor

admin oct. 14, 2016
Share

Ieri, 13 octombrie 2016, în sala Marseille a hotelului Novotel din București a avut loc conferința de presă inițiată de Asociația Tipografilor Trasilvania cu titlul. “Opriți discriminarea tipografilor romani! ZERO fonduri europene pentru tipăritorii și producătorii de ambalaje din Romania, în perioada 2014-2020.” Intenția organizatorilor a fost aceea de atrage atenția și de a comunica omiterea a două coduri CAEN de pe lista codurilor eligibile la accesarea fondurilor europene în execițiul bugetar 2014-2020. Codurile CAEN omise sunt 17(Fabricarea hartiei si a produselor din hartie) și 18 (Tiparire si reproducerea pe suporti a inregistrarilor) și, odată cu ele, sunt omise și subcodurile aferente acestora.

att_apra_apiip

La conferința de presă au participat David Istvan, președinte al ATT, Bogdan Tache, președintele APRA și Zsolt Rudnyanszky președinte APIIP, ultimii doi reprezentând asociații care s-au raliat demersului organizat de ATT. Alături de cei doi au fost prezenți senatorul Eugen Teodorovici, fost ministru de finanțe și deputatul Răzvan Mironescu, vicepreședinte al Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților.

Intervențiile celor trei președinți de asociație au punctat efectele pe care omiterea codurilor CAEN specificate le vor crea în industriile pe care asociațiile le reprezintă. Un mix de argumente raționale extrase din statistici și apeluri emoționale legate de impactul social al acestei măsuri a fost considerat suficient de vorbitori pentru a crea o imagine relevantă asupra chestiunii ridicate în discuție. Prezentarea nu a avut darul de lămuri pe cineva care nu face parte din industrie, puținii reprezentanții ai mediei generaliste părăsind conferința sub impresia lăsată de intervențiile celor doi politicieni, capitol la care s-a făcut remarcat reprezentantul PSD, senatorul Eugen Teodorovici.

Imaginea celor cinci vorbitori este reprezentativă pentru chestiunea în cauză. Prinși la mijloc, cei trei reprezentanți ai asociaților de profil, au fost doar un tampon între discursul politicianist al senatorului PSD care s-a referit la reușitele din mandatul său și a punctat dezastrul din actuala guvernare, neuitând să sublineze promisiunea schimbării după alegerile din noimebrie, și cele două intervenții, la obiect, dar seci ale deputatlui liberal care a menționat că a depus o interpelare în Parlament referitor la acest subiect și a trimis un mail comisarului european Corina Crețu pentru a-i aduce la cunoștință acest aspect.

Acestea au fost faptele petrecute la conferința care nu a depășit 40 de minute, un moderator de ocazie grăbindu-se să declare închisă conferința după doar două întrebări puse de cei prezenți în sală. Ce va produce această conferință? Este greu de spus în acest moment, dar este un bun prilej pentru toți cei prezenți în această industrie – producători, furnizori, organizatori de evenimente, media specializată – să încerce o analiză care să explice situația creată.

De ce s-au omis aceste coduri CAEN de pe lista codurilor eligibile? Este întrebarea cea mai importantă. Din păcate răspunsul a oscilat între diplomația reprezentanților asociațiilor care au spus “credem că este o eroare” și tonul glumeț arogant al senatorului PSD care a spus “din prostie, domnilor.” Este puțin probabil ca cineva să fi omis deliberat aceste coduri de pe lista codurilor eligibile, deși nu poate fi exclus niciun sceanriu. Cea mai plauzibilă variantă este cea susținută de reprezentanții asociaților. Cum a apărut această decizie? Vă propunem un posibil scenariu. Este doar o ipoteză, dar se bazează pe cifrele comunicate chiar de organizatori.

În documentele puse la dispoziție de organizatorii conferinței de presă sunt date care se contrazic. În documentul “Industriile creative: potențial de creștere în românia și în context european” se afirmă că scăderea cifrei de afaceri a companiilor care se înacdrează în codul CAEN 1811 (tipărirea ziarelor) a înregistrat o scădere cu 64% între 2008 și 2014 de la valoarea de 478 de milioane de lei la 173 de milioane de lei. Documentul se bazează pe date prelucrate și preluate de la ONRC de către cei care au întocmit raportul.

Într-un alt document întocmit de organizatorii asociației se spune că același indicator a înregistrat doar o mică scădere între 2008 și 2014: de la 349 de milioane la 341 de milioane de lei și își revendică datele de la Institutul Național de Statistică.

Nu punem la îndoială datele furnizate. Este evident că nu pot fi adevărate ambele, scopul nu este să identificăm care sunt cele adevărate. Puneți-vă în locul unui specialist care întocmește lista codurilor CAEN eligibile, dar care nu cunoște informații despre ce se întâmplă în interiorul industriei. Criza tiparului, scăderea tirajelor, transferul către online sunt formule pe care fiecare le-a auzit în ultimii ani. Repetarea continuă a acestora creează premisa unei realități. Dacă va trebui să taie ceva de pe listă, ce credeți că va tăia respectivul specialist? Dacă va trebui să aleagă între cele două rapoarte, pe care îl va alege? Mai mult, domeniul care întegistrează creșteri în ambele rapoarte (codul CAEN 1812) cu creșteri de 30% între 2009 și 2014 poartă denumirea de alte activități de tipărire. Câți oameni care nu sunt de specialitate cunosc faptul că industria ambalajelor este cea care cunoaște creșteri an de an și este, printre puținele care nu au fost afectate de recesiune? O industrie care generează, la nivel euorpean, 9 miliarde de euro și peste 100.000 de locuri de muncă, iar în România trendul pe care este înscrisă această industrie este similar cu cel european. Discrepanțele între cele două rapoarte sunt mai multe, acesta a fost doar un exemplu pentru a ilustra un posibil scenariu. Oamenii au tendința de a lua decizii pe baza cifrelor și a statisticilor, dar când acestea se contrazic sunt compensate cu un factor subiectiv care vine din percepția indusă de experiența personală.

Ce a cauzat omiterea codurilor CAEN care reprezintă industria imprimării de pe lista codurilor eligibile pentru fonduri europene? Răspunsul la această întrebare nu ține de un eveniment punctual ci, mai degrabă, de o atitudine care caracterizează și a caracterizat acest domeniu de nișă. Percepția pe care publicul o are despre domeniile înregimentate sub codurile CAEN omise este una care nu vine din interiorul acestei industrii. Ideea că suportul tipărit este victima cea mai importantă a recesiunii de la finalul deceniului trecut a fost întoarsă pe toate părțile. Este adevăr în această afirmație, dar acest adevăr nu reprezintă imaginea completă a acestei industrii. Media generalistă este atrasă de dezastre și nu va lua în seamă niciodată potențialul de refacere sau de creștere al unui domeniu lovit de criză. Este de datoria reprezentanților industriei și a publicațiilor de nișă să afirme și să adugă în agenda dezbaterilor publice acest potențial. Reprezentanții companiilor din domeniu, atât mari, cât și mici, s-au rezumat la a folosi media de specialitate ca pe un depozitar al comunicatelor de presă, fiind, nu de puține ori, susținători ai mediului onlie ca suport pentru propria lor promovare. De cealaltă parte, media de specialitate s-a rezumat la a-și asigura supraviețuirea. Momente în care companiile din domeniu se adună împreună – expozițiile de profil – sunt tot atâtea ocazii ratate de a comunica coerent și global la nivel de industrie.

ATT este o asociație care a gestionat un astfel de program finanțat de fonduri europene. Nicio publicație de profil, cu excepția unor demersuri punctuale pe care le puteți consulta aici și aici nu a trecut de bariera publicării comunicatelor de presă emise de organizatorii programului. În schimb, pe la colțuri, fiecare are o teorie despre cum s-au cheltuit banii și ce efecte a avut programul. Este doar un exemplu despre cum un progream național a fost reflectat în opinia publică.
ATT-ul este principalul organizator al acestei conferințe de presă și merită apreciat demersul lor. La fel, merită subliniată ralierea APRA și APIIP. În ceasul al doisprezecelea au încercat să aducă la cunoștință această eroare. Ceea ce trebuie să înțeleagă este că la sursa acestui eșec se află tot ele, împreună cu companiile pe care le reprezintă indiferent dacă sunt membre sau nu. Este eșecul tuturor.

Tags:

Leave a Comment

Next Up