LOADING

Type to search

Excedent bugetar de 1,35 miliarde de euro, după primele patru luni ale anului

Actualitate Analiza Business

Excedent bugetar de 1,35 miliarde de euro, după primele patru luni ale anului

Romulus Cristea iun. 9, 2015
Share

Mai puţin de 1% din banii împrumutaţi de stat au mers către proiecte care să asigure creştere economică durabilă

După primele patru luni ale anului, România a avut, potrivit datelor anunțate de Ministerul Finanțelor Publice, un excedent bugetar de 6 miliarde de lei (aproximativ 1,35 miliarde de euro), reprezentând 0,85% din Produsul Intern Brut (PIB), în creștere față de cel raportat la finele lunii martie. Pentru comparație, anul trecut, la patru luni, s-a înregistrat un deficit de 1,88 miliarde de lei (0,42 miliarde de euro), respectiv minus 0,28% din PIB.

Romulus CRISTEA

Cel mai mare excedent trimestrial din ultimii zece ani

Pe primele trei luni din 2015, excedentul bugetar la nivelul bugetului general consolidat a fost de 4,89 miliarde de lei (aproximativ 1,1 miliarde de euro), reprezentând 0,7% din PIB. A fost cel mai mare excedent înregistrat într-un trimestru, în ultimul deceniu.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 54,95 miliarde de lei (7,8% din PIB) și au fost cu 12,6% mai mari în termeni nominali faţă de aceeasi perioada a anului trecut. S-au înregistrat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din TVA (+20,8%), accize (+11,4%), impozitul pe venit (+14,6%), venituri nefiscale (+21,2%). Încasările din contribuţii de asigurări sociale au crescut doar cu 0,5% faţă de anul anterior reflectându-se măsura de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor angajatorilor.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 6,6%, în timp ce veniturile nefiscale s-au redus cu 0,4%, se menţionează în comunicatul Miniterului Finanţelor Publice.

Pe partea de cheltuieli, bugetul general consolidat a înregistrat 50,1 miliarde de lei (aproximativ 11,28 miliarde de euro), aceste cheltuieli fiind mai mici în termeni nominali cu 0,6% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, respectiv 0,3% puncte procentuale ca pondere în Produsul Intern Brut.

În structură, pe principalele titluri de cheltuieli, s-au înregistrat reduceri semnificative la subvenţii (-3,4%), bunuri şi servicii (-3,1%), iar cea mai mare diferență s-a înregistrat la dobânzi (-34,1%) ca urmare a caracterului de sezonalitate a plăţilor şi a scăderii randamentelor la titlurile de stat la nivel maxim istoric.

Cheltuieli de investiții de 1,2 miliarde de euro

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost, la trei luni, de 3,42 miliarde de lei, respectiv 0,5% din PIB, în creştere uşoară (+2,5%) faţă de nivelul investiţiilor aferente aceleiaşi perioade a anului precedent.

Conform datelor publicate recent de Ministerul Finanţelor Publice, veniturile bugetului general consolidat au însumat, în perioada ianuarie-aprilie 2015, 76,03 miliarde de lei (10,9% din PIB) şi au fost cu 12,1% mai mari în termeni nominali faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

S-au consemnat creşteri faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent la încasările din TVA (plus 20%), impozitul pe venit (plus 14,2%), venituri nefiscale (plus 30,9%) şi accize (plus 4,1%).

Încasările din contribuţii de asigurări sociale au scăzut doar cu 0,3% faţă de anul anterior, reflectându-se atât măsura de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuţiilor angajatorilor, cât şi creşterea pe anul 2015 cu 0,5 puncte procentuale a cotei de contribuţie către pilonul II de pensii.

La nivelul administraţiilor locale s-au înregistrat creşteri faţă de anul precedent la impozite şi taxe pe proprietate cu 4,26%, în timp ce veniturile nefiscale s-au redus cu 0,3%.

Cheltuielile bugetului general consolidat, în sumă de 70,1 miliarde de lei, au crescut în termeni nominali cu 0,5% faţă de aceeaşi perioadă din anul precedent, dar s-au diminuat cu 0,5 puncte procentuale ca pondere în PIB.

În structură, pe principalele titluri de cheltuieli s-au înregistrat reduceri semnificative la bunuri şi servicii (-5,5%), subvenţii (-1,8%). Cea mai mare diferenţă s-a înregistrat la dobânzi (-17,7%) ca urmare a sezonalităţii plăţilor şi a scăderii randamentelor la titlurile de stat.

Cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 5,3 miliarde de lei (1,2 miliarde de euro), respectiv 0,8% din PIB. Pentru anul 2015, autorităţile române şi instituţiile financiare internaţionale au convenit un deficit bugetar de 1,83% din PIB. Anul trecut, bugetul general consolidat a consemnat un deficit de 1,85% din PIB.

Anul trecut, cel mai scăzut deficit bugetar din UE

România a înregistrat, anul trecut, al treilea cel mai scăzut deficit bugetar din Uniunea Europeană (UE), de 1,5% din PIB, după Lituania şi Letonia, potrivit datelor Biroului de Statistică al Uniunii Europene – Eurostat. Anul trecut, doar Danemarca, Germania, Estonia şi Luxemburg au consemnat excedente bugetare.

Conform Eurostat, veniturile guvernamentale ale României au reprezentat 33,4% din PIB în 2014, în timp ce cheltuielile s-au situat la 34,9% din PIB.

Produsul intern brut a crescut anul trecut cu 2,8% în termeni reali faţă de 2013, la 666,64 miliarde de lei, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

La nivelul UE, deficitul bugetar s-a situat la 2,9% din PIB, în condiţiile în care 12 state membre au înregistrat un deficit de peste 3% din PIB, notează Mediafax.

Cipru a consemnat cel mai ridicat deficit ca procent din PIB din UE, anul trecut, de 8,8%, în spatele său poziţionându-se Spania (5,8%), Croaţia şi Marea Britanie (ambele 5,7%).

La polul opus s-au situat ţările care au înregistrat excedent bugetar, clasamentul fiind condus de Danemarca (1,2%), urmată de Germania (0,7%), Estonia şi Luxemburg (ambele 0,6%).

Datele Eurostat arată că datoria guvernamentală a României s-a situat la 39,8% din PIB, în 2014, a patra cea mai scăzută valoare la nivelul UE.

Estonia a consemnat cel mai mic nivel al datoriei guvernamentale ca procent din PIB din UE, de 10,6%, fiind urmată de Luxemburg (23,6%) şi Bulgaria (27,6%).

La nivelul UE, datoria guvernamentală din 16 state s-a ridicat la peste 60% din PIB-ul ţărilor respective anul trecut, cel mai înalt nivel fiind înregistrat în Grecia (177,1%), Italia (132,1%) şi Portugalia (130,2%).

Datele prezentate de Biroul de Statistică European se bazează pe primele cifre raportate în acest an de statele membre pentru perioada 2011-2014, în scopul aplicării procedurii de deficit excesiv.

Promisiuni guvernamentale privind ținta de deficit bugetar

Avertismentele Comisiei Europene referitoare la efectul reducerilor de taxe planificate care ar putea conduce în cazul României, la un deficit de 3,5% din PIB, au fost contracarate de prim-ministrul Victor Ponta, încă de la începutul lunii mai.

Premierul a aprobat deja propunerile de reducere a taxelor din iunie 2015 şi până în 2019, între care reducerea semnificativă a Taxei pe Valoarea Adăugată pentru produsele alimentare, într-un efort de combatere a evaziunii fiscale şi de stimulare a creşterii economice şi a consumului privat.

Propunerile au fost însă criticate de Consiliul Fiscal, ca şi de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, care au avertizat Guvernul României să nu pună în pericol reducerile de deficit care au avut loc în ultimii ani, potrivit Mediafax.

Comisia Europeană anticipează că economia României va înregistra anul viitor o creştere de 3,3%, dar că deficitul bugetar va urca la 3,5%, în urma reducerilor accizelor şi a TVA şi a eliminării impozitului pe dividende şi a taxei pe construcţiile speciale („taxa de stâlp”).

România a înregistrat anul trecut un deficit bugetar de 1,5% din PIB, conform standardelor europene de contabilitate, şi anticipează un nivel similar pentru 2015. Comisia Europeană prognozează pentru acest an un deficit bugetar de 1,6%.

Autorităţile din România au informat recent autorităţile de la Bruxelles că deficitul din perioada 2016-2018 va fi de până la 1,2% din PIB.

România are un acord stand-by de 4 miliarde de euro cu FMI şi Comisia Europeană, al treilea din 2009, care se încheie în septembrie 2015.

Negocierile pentru reînnoirea acordului de împrumut au fost întrerupte, iar Guvernul a respins propunerile de majorare a preţului gazelor şi de adoptare de reforme în minerit.

Dobânzi de peste 2 miliarde de euro pentru împrumuturile luate

Datoria publică a României a crescut cu aproape trei procente şi a ajuns la 40% din Produsul Intern Brut. Potrivit postului Digi 24, analiştii economici atrag atenţia că toţi banii împrumutaţi au mers spre cheltuieliile statului, nu şi pentru proiecte care să asigure creştere economică. Este concluzia la care a ajuns Curtea de Conturi, într-o analiză pe ultimii doi ani. În acest timp, datoria fiecărui cetăţean român a crescut cu 500 de euro.

Dacă ar fi să plătească personal datoria statului, fiecare român ar avea de dat 3.000 de euro, cu 500 de euro mai mult faţă de acum doi ani. Datoria publică a ajuns la un total de 60 de miliarde de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor. Economiştii trag un semnal de alarmă, având în vedere că asta înseamnă aproape 40 la sută din Produsul Intern Brut, faţă de 37,3 la sută, cât era în 2012.

„O datorie de peste 40 la sută din PIB poate ridica probleme. Datoria publică în creştere poate fi sustenabilă în măsura în care investeşti sau direcţiile în care se duce acea datorie sunt unele productive şi-ţi permit să rambursezi acea povară suplimentară”, a declarat Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, citat de Digi 24.

Raportul Curţii de Conturi pentru perioada 2012 – 2014 arată că banii împrumutaţi de stat au fost folosiţi aproape în totalitate pentru finanțarea golurilor din buget, precum cele din sistemele de pensii şi de sănătate.

Mai puţin de 1% din bani au mers către proiecte care să asigure creştere economică durabilă, aşa cum sunt investiţiile.

Anul trecut, statul a plătit dobânzi de peste 2 miliarde de euro pentru împrumuturile luate.

În ultimii şapte ani, datoria publică a României s-a triplat, în special ca urmare a împrumutului de 20 de miliarde de euro luat în 2009 de la Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială.

Toate economiile UE vor înregistra creșteri în 2015

Toate economiile din Uniunea Europeană vor înregistra creştere economică în 2015, pentru prima oară de la declanşarea crizei financiare. România, Polonia şi alte ţări din estul continentului vor continua să înregistreze performanţe superioare altor state comunitare, potrivit Băncii Mondiale.

Creşterea salariilor reale şi energia ieftină vor susţine cheltuielile de consum în întreaga Europă, chiar dacă nivelul consumului nu va reveni încă la valorile anterioare crizei, potrivit estimărilor Băncii Mondiale (BM), publicate de Financial Times.

Polonia, România şi alte ţări din centrul şi estul Europei, care au traversat criza din 2008 mai bine decât statele occidentale, vor continua să înregistreze performanţe superioare acestora, în următorii doi ani. Astfel, statele răsăritene vor consemna creşteri ale PIB de peste 2,4% în 2015, datorită cererii de consum, a revenirii treptate a investiţiilor şi a continuării creşterii exporturilor.

Pentru zona euro, Banca Mondială anticipează o creştere economică de 1,5% în 2015 şi de 1,8% în 2016. Pe ansamblul Uniunii Europene, instituţia financiară se aşteaptă la un avans de 1,8% în acest an şi la 2% în 2016.

În pofida perspectivelor relativ pozitive, Banca Mondială avertizează în privinţa divergenţei politicilor monetare din Statele Unite şi Europa, care amplifică volatilitatea pieţei financiare. Instituţia semnalează şi presiunile asupra finanţelor publice generate de inflaţia scăzută, creşterea economică modestă şi temerile legate de impactul crizelor din Grecia şi Ucraina.

Theo Thomas, coautor al raportului Băncii Mondiale, cere ţărilor să continue reformarea legislaţiei muncii, înlăturarea barierelor comerciale şi investiţiile în calificarea forţei de muncă, pentru protejarea redresării.

Polonia, a şasea mare economie din Uniunea Europeană, dar care nu este încă membră a zonei euro, va continua să înregistreze creştere economică peste cea de la nivelul UE, susţinută de exporturi, ca şi în cazul altor ţări din regiune.

BCE: „Creşterea preţurilor activelor financiare contrastează cu nivelul scăzut al investiţiilor”

 „Exporturile au fost principalul motor de creştere în multe ţări din Europa Centrală şi de Est, precum Polonia, Bulgaria şi România”, a spus Mamta Murthi, director la Banca Mondială pentru Europa Centrală şi regiunea baltică, citat de Mediafax.

Pe fondul scăderii investiţiilor străine directe, în urma crizei, este nevoie ca statele să se concentreze pe îmbunătăţirea mediului de afaceri, calificarea forţei de muncă, încurajarea inovaţiilor, investiţii în infrastructură şi reducerea barierelor legislative, a adăugat oficialul Băncii Mondiale, Mamta Murthi.

În schimb, un raport al Băncii Centrale Europene (BCE) atenţionează că perspectiva creşterii economice lente în zona euro reprezintă principalul risc pentru stabilitatea financiară în uniunea monetară, transmite MarketWatch.

În raport se arată că în timp ce disponibilitatea investitorilor din sectorul financiar de asumare a riscurilor este în creştere, nu la fel se întâmplă şi în cazul riscurilor asumate în economia reală.

În aceste condiţii, creşterea preţurilor activelor financiare contrastează cu nivelul scăzut al investiţiilor în economie.

„Perspectiva unei creşteri economice lente rămâne principalul factor care pune în pericol stabilitatea financiară în zona euro”, avertizează raportul bianual al BCE.

Banca Centrală Europeană a lansat, la începutul acestui an, un program de suplimentare a lichidităţilor în valoare de 1.100 de miliarde de euro, valabil până în septembrie 2016, pentru stimularea creşterii economice. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a afirmat în mai multe rânduri că programul, care constă în principal în achiziţii de obligaţiuni guvernamentale, trebuie completat cu reforme structurale, care să asigure o creştere economică durabilă în zona euro.

Tabel:

Evoluţia datoriei publice a României

AnDatorie
200813,2% din PIB
200923,2% din PIB
201029,9% din PIB
201134,2% din PIB
201237,3% din PIB
201338% din PIB
201439,8% din PIB
201539,8% din PIB

 

Tags:

1 Comments

Leave a Comment