LOADING

Type to search

Fantasy & Cinderella. Un rege autoproclamat, care a emis bancnote și timbre, a pus pe jar autoritățile internaționale (video)

Analiza Video

Fantasy & Cinderella. Un rege autoproclamat, care a emis bancnote și timbre, a pus pe jar autoritățile internaționale (video)

Romulus Cristea aug. 14, 2018
Share

Timbrele cenușărese (cinderella stamps, în engleză) sunt, în filatelie, denumirea generică pentru orice seamănă cu un timbru poștal legal, dar nu este emis de o autoritate poștală guvernamentală. Ele sunt tipărite abuziv, uneori în scopuri comerciale declarate sau, rareori, sunt utilizate ca instrumente de marketing de către societăți comerciale. Aceeași poveste este valabilă și pentru bancnotele fantezie (fantasy banknotes, în engleză). Ambele categorii, timbrele cenușărese și bancnotele fantezie, au nișa lor de fani sau sunt râvnite de colecționarii de pretutindeni.

De la matrițe de oțel la intaglio

De ce sunt interesante și râvnite de colecționari, chiar și de cercetători, aceste categorii de imprimate? Tehnicile utilizate la tipărire și finisare, tematica, proveniența obscură și uneri învăluită de mister, dar și raritatea sunt tot atâtea elemente care atrag categorii numeroase de colecționari (de la filateliști, numismați, pasionați de notafilie, iubitori de artă și alții), dar și persoane interesate de reconstituirea unor evenimente istorice. De la început, astfel de timbre sau bancnote erau tipărite utilizând simple matrițe de oțel. În prezent, tehnicile de tipărire sunt mult mai rafinate, folosindu-se chiar tehnica intaglio. Dacă până în secolul al XIX-lea, procedeele de imprimare – inclusiv cele folosite pentru producția de bancnote – aveau un caracter preponderent artizanal, utilizând procese semi-industriale, descoperirile de la începutul secolului XX au făcut posibilă industrializarea acestora, adică producția de serie mare. Până la jumătatea secolului trecut, tipărirea intaglio a bancnotelor se realiza numai într-o singură culoare. Practic, metodele de tipărire a timbrelor cenușărese și a bancnotelor fantezie sunt similare cu cele folosite pentru bancnotele și timbrele veritabile emise de autorități guvernamentale. Cu toate acestea, există numeroase situații și în prezent când tipărirea acestora se face prin metode mai puțin evoluate, inclusiv pe tipar ofset sau pe imprimante mai puțin performante, de exemplu când discutăm de tipărirea imprimatelor în scop de marketing sau pentru anumite evenimente tradiționale (de exemplu, în China, când se comemorează persoanele decedate prin arderea unor bancnote false).

Lumea subversivă a timbrelor cenușărese. Regele artist

Mici lucrări de artă, timbrele cenușărese nu pot înlocui pe o scrisoare sau o carte poștală timbrele oficiale, dar, în general, transmit un mesaj. Lăsând la o parte propagandiștii, aventurierii sau mecena, care preferă să lase o amprentă în timp, artiștii din spatele acestora sunt de fapt cei care, prin intermediul imaginilor, lansează ideile sau mesajele. Timbrele cenușărese pot fi aproape orice, etichete de caritate, timbre locale pentru insule obscure și orașe mici pierdute pe hărți. Teoretic, oricine le poate face, iar singura restricție care poate apărea este dată de limita imaginației celui care le emite sau le fabrică. Ca de altfel în orice domeniu, și în acest areal al imprimantelor există avangardiștii.

Donald Evans este considerat regele-artist al timbrelor cenușărese. El a transformat această mică industrie în artă. În anii ’50, în perioada când avea între 10 și 15 ani, Donald Evans a creat sute de timbre pe care le-a înregistrat în propriul „Catalog al lumii”. După o pauză adolescentină, el a reluat vechea îndeletnicire într-o perioadă când arta pop se manifesta din plin. Astfel, timbrele sale „emise” în arhipelagul tropical Amis and Amants prezintă o serie de insule misterioase prin intermediul unor acuarele miniaturale: marea schimbă forma plajelor goale din Outburst of Tenderness, palmierii se rotesc sub cerul care prevestește o furtună, iar de pe țărmurile prieteniei de la Fair Weather, la orizont se vede vârful unui vulcan îndepărtat. Pe insula Hand-in-Hand, munții se înclină spre câmpurile înguste. Așa arată timbrele cenușărese ale lui Donald Evans, artistul care a realizat mii de astfel timbre atribuite la nu mai puțin de 42 de țări imaginare. Donald Evans a avut o carieră scurtă, dar intens trăită. A murit la 33 de ani, în 1977, într-un incendiu care i-a mistuit casa.

Gumate, cu supratipar și perforații

Comunitatea artiștilor de astăzi care creează timbre cenușărese diferă mult de cea a pionerilor artiști ai secolului trecut. Cultura actuală este una de timp „do it yourself”, tehnologiile fiind altele, mult mai avansate. Pentru imagini, artiștii folosesc acum softuri specializate pentru editare și desen, iar pentru „dantelare” utilizează foarfeci cu forma lamelor adaptate. Astăzi, noua generație se poziționează cumva împotriva tendințelor globalizării, protestează împotriva producției de masă și promovează lucrurile realizate în regie proprie.

Fie că le realizează în regie proprie, fie că apelează la companii specializate, amatorii persoane fizice sau micile companii care își doresc propriile timbre apelează la toate tehnologiile actuale, mult mai accesibile ca în trecut și cu costuri care nu sunt imposibile. Astfel, emisiunile de timbre cenușărese pot fi realizate în blocuri sau coli, au margini dantelate sau nu, formele geometrice pot fi cele mai diverse, iar spatele se poate guma ca în cazul oricărui timbru clasic. Uneori, emisiunile se pot și oblitera (tot cu ștampile fantezii, special create), se poate realiza ușor supratipar sau se poate interveni cu perforații după un model prestabilit. Nimic nu este imposibil. În afara suportului clasic de hârtie, tiparul poate fi realizat și pe alte tipuri de material, precum plastic sau folie metalică. Straturi de lac sau elemente de siguranță și înserierea se pot asigura, în funcție de imaginația și dorința fiecăruia.

Bancnotele fantezie derutează colecționarii tineri

În ultimii ani, zeci de companii sau persoane fizice autorizate asigură expertiză pentru catalogarea corectă a bancnotelor. Și nu e vorba de bancnotele clasice, cu valoare bancară, emise de instituții bancare guvernamentale. Problema care a intervenit, în ultimii ani, este legată de „inundarea” pieței cu bancnote de tip fantezie (fantasy banknotes). Acestea sunt realizate pe suport de foarte bună calitate (hârtie, plastic, metal, material compozit, pânză texturată etc.), utilizând cerneluri speciale și cu toate elementele posibile de siguranță (bandă metalică de siguranță, filigran, zone reliefate și pete de culoare. De aici și o confuzie, în special pentru colecționarii mai tineri.

Bancnotele fantezie, ca și timbrele cenușărese, pot fi catalogate la categoria falsuri. Ele seamănă cu variantele legale, cu valoare, dar nu sunt destinate circulației. Bancnotele fantezie pot fi bancnotele de test, bancnotele pentru învățare (chiar și pentru numismați), bancnotele pentru jocuri, destinate pentru campanii publicitare (și în România a existat o astfel de bancnotă emisă de o revistă) și, bineînțeles, bancnote create special, în ediții limitate, pentru colecționarii specializați. Scopurile emiterii și editării unor astfel de imprimante sunt multiple: pentru propagandă, în scopuri religioase și chiar pentru parodierea unor politicieni sau persoane publice. De asemenea, mai trebuie precizat că anumite bănci, producătorii de mașini de tipărit și fabricanții de automate pentru vânzări (domeniul de vending) tipăresc cecuri sau bancnote strict pentru testări. Ele sunt identice ca gramaj, textură, tipar și dimensiuni cu bancnotele veritabile. Și această categorie de bancnote este catalogată de colecționari la categoria „fantezie”.

Emitenți fictivi și mesaje

Banca Antarcticii sau Banca Yucataniei, Insulele Rapa Nui sau Jurasssik Bank sunt doar câteva dintre „băncile emitente” ale bancnotelor fantezie. De obicei, grafica aparține unor artiști nonconformiști sau este realizată de companii specializate din China, America de Sud, Europa etc. Practic, fiecare astfel de bancnotă spune o poveste și transmite un mesaj. Deseori, acestea sunt emise în scopuri comemorative sau poartă mesaje anticorupție. Astfel, o organizație neguvernamentală din India e emis, în 2007, bancnote cu valoarea de 0 rupii și care are grafica similară unei bancnote autentice de 50 de rupii indiene. Scopul a fost acela de a protesta și de a transmite un mesaj anticorupție către autoritățile statale și către sistemul politic corupt din India. Până în anul 2014, peste 2,4 milioane de astfel de bancnote au fost distribuite populației. Bancnota emisă de organizația indiană „Al cincilea pilon” este și în prezent distribuită populației, cu ocazia diverselor evenimente de luptă împotriva corupției organizate. Bancnota a fost tipărită cu mențiuni în cinci limbi.

Cele mai multe emisiuni de astfel de bancnote au tipărite imagini și desene spectaculoase cu personaje din filme de animație, cu animale, păsări, politicieni, actori. Și au valori tipărite cu denumiri absolut fanteziste inspirate din romane celebre, cărți SF etc.: din, dzn, fusto, polar, euron și multe altele.

Fantomele Principatului Sealand

O „micronație” nerecunoscută, instalată pe o veche platformă maritimă, emite timbre și monedă proprie. Bancnotele sunt bineînțeles la categoria „fantezie”, iar timbrele se încadrează în categoria „cenușăreselor”.

Principatul Sealand, căci despre el este vorba, a fost instalat și ființează pe platforma maritimă militară Fort Roughs, construită de armata britanică, în Al Doilea Război Mondial. Platforma se afla la acea vreme în largul apelor britanice, dar în zona apelor internaționale ale Mării Nordului. Structura abandonată în anii ´40 a fost preluată, pur și simplu, în posesie de către un veteran de război care, sosind la bordul unei ambarcațiuni de pescuit, împreună cu tovarășii de băutură, s-a instalat pe aceasta. Din 1967, britanicul Bates și soția acestuia s-au autoproclamat Familie Regală și au declarat unilateral independența principatului, care a fost denumit Sealand. Niciun stat membru al Națiunilor Unite nu a recunoscut vreodată Principatul Sealand. Povestea fabuloasă, suprarealistă, cu prinți, regine și slujnici, a continuat ani de zile și a dat multe bătăi de cap autorităților britanice, mai ales că, din anul 1987, Marea Britanie și-a extins apele terioriale la 12 kilometri de țărm, ceea ce a inclus și platforma maritimă a familiei Bates. În 2006, „familia regală” Bates a anunțat că abandonează platforma (care între timp fusese devastată de un puternic incendiu) și formează un guvern în exil.

„Familia regală” Bates a emis monede (dolarul de Sealand) și timbre. Peste 25.000 de scrisori cu timbre emise de Sealand au fost expediate de pe platforma maritimă și au fost acceptate în circuitul poștal internațional prin intermediul poștei belgiene. De altfel, singurul circuit poștal asigurat cu elicopterul care decola de pe Sealand avea ca punct terminus Bruxelles. Pentru plicurile expediate din autointitulatul Principat Sealand nu a fost solicitată vreodată nicio taxă suplimentară, deși destinațiile internaționale au fost extrem de variate. (Autor: Romulus Cristea)

Tags:

Leave a Comment