LOADING

Type to search

La noi nu există nu se poate

Analiza Promotionale Studiu de caz

La noi nu există nu se poate

admin aug. 25, 2017
Share

BT Production Group este un nume mai puţin cunoscut publicului larg din ţara noastră, deşi e puţin probabil să găseşti un român care să nu fi interacţionat vreodată într-un fel sau altul cu vreun produs de-al său. Am fost să ridicăm puţin cortina şi, pe cât posibil, să intrăm în culisele acestei afaceri, mai ales că recent ne-a ajuns la urechi un zvon cum că ar fi noii proprietari a 95 de procente din Blue Ridge International.

 

Un jucător cu greutate

Am descoperit la BT Production mai mult decât o afacere, am descoperit o adevărată lume. De fapt, parcurgând înregistrarea audio a conversaţiei pe care am avut-o cu Dominic Waldman, General Manager, şi Rareş Dobromir, Project Manager, am realizat că am discutat mai mult despre realităţile pieţei noastre per ansamblu decât despre bucătăria internă de zi cu zi a afacerii lor. Cu toţii ştim că sunt multe de spus despre această piaţă, despre evoluţia şi tendinţele ei, dar mai ales despre problemele ei. Dar, până la problemele pieţei, să vedem cine sunt BT Production. Este vorba de un business lansat pe piaţă în 2005, an din care cei ce îl păstoresc l-au făcut să crească non-stop şi să ajungă destul de rapid să joace în liga mare. Iar când spunem liga mare spunem următoarele lucruri care vă vor convinge că e aşa: vorbim despre o companie cu 12 milioane de euro cifră de afaceri pe anul trecut.

Şi nu e vorba doar de bani aici. Spuneam mai sus că e aproape imposibil să găseşti oameni în România care să nu fi avut de-a face cu produsele celor de la BT Production şi aşa este, pentru că gazdele noastre au tipărit şi continuă să tipărească pentru multe dintre cele mai mari companii din ţara noastră, din cele mai variate zone. Sunt destul de discreţi în ceea ce priveşte numele celor pentru care fac producţie, creaţie şi alte servicii, însă nu puţini concurenţi şi-ar dori să aibă şi ei în portofoliul lor de clienţi măcar unul sau două nume care în prezent apelează la BT Production.

 

“Principalul nostru atu este seriozitatea. Şi perseverenţa şi profesionalismul. Nu există o aşa-numită «specialitate a casei». Există un echilibru între toate lucrările şi suntem căutaţi în primul rând pentru calitate, servicii integrate şi nu în ultimul rând linişte. Avem clienţi cu care lucrăm încă de la începutul companiei, care ne caută şi acum.” (Rareş Dobromir)

 

Încă de la înfiinţare, cei care au pus bazele companiei, oameni cu experienţă anterioară destul de solidă în acest domeniu, au ştiut clar ce vor: să ofere un pachet complet de servicii pe partea de comunicare vizuală. Că acest lucru le-a reuşit este dovedit prin creşterea constantă de la an la an şi nivelul la care a ajuns cifra de afaceri în prezent. Marele lor avantaj este viteza cu care pot livra ceea ce promit, întrucât dispun de mijloace de producţie care le permit să nu-şi bată capul prea des cu outsourcing-ul.

 

O istorie atipică pe o piaţă atipică

Parcursul BT Production nu este similar cu cel al pieţei noastre de print şi nu a urmat mai deloc tendinţele sinuoase ale acesteia. Ei au reuşit să crească chiar şi în anii când piaţa s-a contractat iar alţii au pus lacătul pe afaceri din aceleaşi zone, arătând, în subsidiar, că această iniţiativă e ceva serios, iar nu o aventură. Pentru că trebuie s-o recunoaştem că piaţa tiparului românesc nu duce lipsă de aventurieri şi acesta este şi unul dintre ofurile interlocutorilor noştri.

Cum menţionam, problemele pieţei noastre au constituit un subiect pe care nu l-am ignorat în cadrul discuţiei noastre, iar gazdele noastre nu au ezitat să pună degetul pe nişte răni ale acestei industrii din postura unor oameni care ştiu ce vorbesc, pentru că s-au lovit de ele nu de puţine ori de-a lungul anilor de când fac print. Pe deasupra, aceste probleme nu sunt nici puţine, dar dincolo de problemele la modul general, abstract, trebuie să nu uităm că acestea apar din cauza unor oameni. Cea mai mare problemă sunt unii oameni.

Ştim cu toţii cu câte probleme se confruntă industria noastră în general şi tiparul în mod special, n-o să le comentăm acum, dar numai la o enumerare succintă ne-am putea lua cu mâinile de cap: de la problemele de securitate regionale la globalizarea mult mai rapidă a crizelor economice, de la instabilitate politică la politici de-a dreptul inepte din partea unui guvern sau a altuia, de la problemele de capitalizare la lipsa, în multe cazuri, a respectului pentru bunele practici în afaceri.

În special acest ultim aspect, al lipsei unor bune practici şi mai ales al concurenţei neloiale din partea unora de pe piaţa locală de print, a fost una dintre preocupările principale ale lui Waldman şi Dobromir. Se pare că noi, românii, suntem uneori foarte inventivi când vine vorba de idei despre cum să nu jucăm corect. Tocmai asta ne-au arătat şi interlocutorii noştri – faptul că practica le-a scos mereu înainte tot felul de tertipuri prin care încearcă unii sau alţii să se caţere în top sau, uneori, doar să dea nişte ţepe sănătoase, româneşti.

Dincolo de prieteniile, de legăturile ascunse între unii furnizori de print şi unii buyeri, paleta de acţiuni care fac rău unui climat concurenţial sănătos pe această piaţă are multe de arătat. Sunt nenumărate cazuri de întârzieri nejustificate, de insolvenţe “cu dedicaţie”, de preţuri de dumping, de neplata taxelor la stat, de oferte “cu steluţă” şi lista poate continua. Mergând din tipografie în tipografie, le-am auzit şi noi de-a lungul timpului, însă oamenii din faţa noastră au fost cei mai vehemenţi de până acum. Şi pe bună dreptate. Dincolo de răul făcut de unii altora, aceste strategii riscă să afecteze imaginea unei întregi industrii deja greu încercate şi care, să nu uităm, tocmai cu comunicarea vizuală se ocupă.

 

Ştim cazuri, din gaşca băieţilor deştepţi din piaţă, să le zicem aşa, care au luat fonduri europene, deşi erau cu un picior în groapă. Erau pentru a treia oară cu un picior în groapă! Iar intră în groapă, iar ies, sunt unii de profesie gropari de firme. Şi luând fonduri europene, nu au aceleaşi presiuni, îşi permit să dea cu preţul de pământ şi alţii se văd obligaţi să îi urmeze. Iar peste cinci ani vom vedea cine mai are bani pentru retehnologizare.” (Dominic Waldman)

 

Despre viitor, cu rezerve

Dincolo de probleme, viaţa merge înainte. Cel puţin pentru BT Production, viaţa a însemnat până acum un suiş continuu, indiferent de condiţiile din piaţă, iar cei doi interlocutori ai noştri sunt convinşi că la fel va fi cazul şi pe viitor. Însă şi ei recunosc că viitorul apropiat, cel puţin, pare mai puţin predictibil ca niciodată. Aşa că spun că în cazul lor nu ar trebui să ne aşteptăm la mişcări strategice sau investiţii masive, ci mai degrabă la o consolidare.

Ei rămân deocamdată aşa cum i-am cunoscut: bazaţi pe seriozitate şi capabili de a oferi servicii complete, orice cerinţe ar avea clienţii. “La noi nu există nu se poate”, ne spun siguri pe ei. Şi chiar se poate, chiar se pot multe. La finalul conversaţiei ne-au demonstrat că se poate şi aici, şi în afară. Ne-au dat o veste pe care am vrea s-o auzim de la cât mai multe firme româneşti: au început să facă export.

Tags:

Leave a Comment