LOADING

Type to search

Niet, sondajele nu sunt înșelătoare, doar nerozia trăznește

Editorial

Niet, sondajele nu sunt înșelătoare, doar nerozia trăznește

Romulus Cristea dec. 7, 2016
Share

 Dacă ești politician, jurnalist sau specialist într-un domeniu și ajungi să afirmi public că nu ai încredere în sondajele de opinie, statistici sau cercetări de piață realizate de  institute de prestigiu, atunci nu înseamnă decât că ești cel puțin prostovan. Dacă ești neica nimeni infectat de conspiraționism și susții același lucru, atunci trebuie să afli că opinia ta nu deranjează mult și e receptată doar de cei de teapa ta. Afirmațiile de mai sus pot fi deranjante, dar sunt ipoteze de lucru susținute de realitate (deși ar putea avea valoare axiomatică) și se aplică la analiza comentariilor răsărite după alegerile prezidențiale din SUA. Să fundamentăm nițel.

Romulus Cristea

Ca să fie clar de la început, sondajele de opinie realizate de companii sau institute specializate nu transmit publicului sau altor persoane interesate informații (rezultate) „măsluite” sau irelevante. Sociologia este o știință (care presupune metode sistematice de investigare, analiza datelor etc.). Cercetarea sociologică nu este la îndemâna oricui și oricând, iar realizarea sondajelor de opinie implică lucrul în echipe multidisciplinare, după anumite norme riguroase, cu întrebări de un anumit tip,  pe anumite eșantioane de persoane, într-un anumit interval de timp și multe altele. Rezultatele au o marjă de eroare bine stabilită prin metode statistice. De ce? Pentru că altfel, pentru  un grad de precizie care să tindă la 100%, ar trebui să intervievezi toți indivizii, ceea ce nu se poate. Din acest motiv este ales (tot statistic) un eșantion reprezentativ. De la început, se prezumă (doar discutăm despre oameni cinstiți) că persoanele care formulează și apoi pun întrebările nu sunt răuvoitoare. La fel, chestionarea indivizilor presupune buna-credință a acestora. Întrebările nu se pun cu detectorul de minciuni alături. Și este doar o simplă expunere pentru ca suspicioșii să se mai gândească înainte de a da verdicte care sfidează bunul simț. Iar despre statistică, care are la bază calculul probabilistic și rigurozitatea matematică nu are rost să mai comentăm, negarea acesteia denotă mai degrabă carențe în școlarizare.Ceea ce este însă adevărat și nu are legătură cu sociologia sau statistica este faptul că rezultatele unei cercetări sociologice sau unei statistici pot fi măsluite, manipulate, rău interpretate. Dar atenție, nu de către sociologi și statisticieni sau institute de specialitate, ci chiar de către politicieni, jurnaliști sau alte segmente de indivizi interesați. Da, asta se poate și nu are legătură cu rezultatul efectiv transmis în forma originală. Uneori manipularea este intenționată, alteori datele sunt greșit interpretate.În ziua alegerilor din SUA și la primele rezultate ale exit poll-urilor am apăsat telecomanda televizorului, de pe un post pe altul. Ei bine, pe posturile de televiziune românești (chiar și postul național) sintagme precum „sondaje trucate”, „statistici nereale”, sau alegații halucinante precum că Donald Trump ar fi rusofon, au fost cu sutele. Da, candidatul republican a avut discursuri deseori jignitoare, cu tentă rasistă, misogină, anti-imigrație etc., dar să susții asemenea enormități e deja cale periculos de lungă. Toate acestea rostite de prezentatori tv, politicieni, profesori universitari sau analiști. În schimb, pe posturile străine (e adevărat, am avut doar trei posturi disponibile, din SUA ) relatările trimiteau la rezultatele contradictorii ale sondajelor, dar cu rețineri și explicații suplimentare. Deci, cine ne credem și unde ne situăm? Care este lumea noastră?

*Citește și: O relație complicată a presei cu istoria. Cazul Népszabadság

 

Tags:

1 Comments

Leave a Comment