LOADING

Type to search

Noiembrie, ultimul bal

Analiza Interviu

Noiembrie, ultimul bal

admin oct. 27, 2009
Share

În urmă cu patru zile a început, oficial, campania electorală pentru alegerea președintelui României. Spre deosebire de celelalte momente similare din istoria recentă a României, scrutinul din noiembrie 2009 pare să fie plasat sub semnul incertitudinii. Chiar dacă toate celelalte bătălii electorale s-au tranșat în al doilea tur, este pentru prima dată când calculele hârtiei nu pot indica cu certitudine care vor fi cei doi finaliști. Pentru o mai bună diferențiere, componenta vizuală a campaniei electorale va migra de la caracterul bicolor către un aspect multicolor. Roșul, portocaliul, galbenul și albastrul vor invada orașele mai mari sau mai mici ale țării, reprezentând distinct figurile candidaților la fotoliul suprem al României. Ca de fiecare dată în ultimii ani, campaniile electorale reprezintă un prilej pentru furnizorii de servicii de imprimare digitală de a-și spori cifra de afaceri, iar mai nou de a-și reajusta cashflow-ul. Dacă în urmă cu 9 ani furnizorii de producție publicitară sufereau după banii neîncasați de la partide, astăzi marea majoritate afirmă că lucrează „cu banii jos”. Afirmația poate fi pusă cu greu la îndoială, de vreme ce a fost emisă de toți subiecții intervievați pentru realizarea acestui material. Analizate împreună, declarațiile acestora au multe puncte comune, astfel că anonimatul pe care fiecare l-a solicitat atunci când a agreat să împărtășească aceste informații creează, în final, impresia unui singur respondent.

Ce se cere
Cele mai folosite materiale în campania electorală sunt cele imprimate. Dintre acestea, cele mai solicitate sunt frontlitul (pentru bannere și corturi de campanie), blockoutul (pentru realizarea bannerelor dubă-față) meshul, hârtia și backlitul. Dincolo de materialele clasice, cererile de obiecte suport pentru mesajele electorale au scos la lumină opțiuni cel puțin inedite: șorțuri de bucătărie roșii, găleți de plastic portocalii sau aprinzătoare de aragaz galbene.

„În perioada anterioară lansării campaniei electorale, am imprimat cu precădere mesh. Acum constat că cererea s-a mutat către backlit și blue-back”

Ce suprafață se va imprima
Este greu de estimat suprafața finală care va fi solicitată furnizorilor de servicii de imprimare, de vreme ce aceasta poate varia mult chiar în timpul campaniei, fiind posibile suplimentări sau redirecționări ale sumelor bugetate. Spre deosebire de alegerile parlamentare care au avut loc anul trecut, alegerile prezidențiale se bazează pe materiale de promovare tipărite, care au un grad de standardizare mai ridicat, ceea ce favorizează alte tehnologii de imprimare, cum sunt cele ale serigrafiei sau ale tiparului. Declarațiile următoare au un filon comun, creionând o imagine anticipată a rezultatelor pe care le va aduce campania electorală furnizorilor de print.

„La euro-parlamentarele din primăvară am imprimat 10.000mp. Pînă acum (n.r. – cu două zile înainte începerii campaniei electorale) am tipărit 5000 mp.”

„În precampanie am tipărit deja 5000 mp. Estimăm ca pînă la sfîrșitul acesteia să ajungem la 20000 mp”

„Cred că vom tipări aproximativ 10.000 mp”

„Am tipărit deja 6000 de mp. Dacă totul va fi decurge conform planului, vom tripla această cantitate.”

Cine plasează comenzile și cine plătește.
Sunt două mari categorii de comenzi clasificate după tipul solicitanților: comenzi făcute direct de partide și cererile venite prin intermediari. Această ultimă categorie mai suportă o împărțire: intermediarii pot fi companii recent înființate sau agenții ori colaboratori mai vechi ai furnizorilor de servicii de producție publicitară.

„Am primit comenzile de la mai multe filiale județene ale unuia dintre partidele pentru care lucrăm, dar și de la agenții noi de care nu am auzit niciodată sau de la colaboratori mai vechi. Pentru fiecare am aplicat aceleași condiții financiare: 50% avans, 50% la ridicarea materialelor.”
„Nu mă interesează cine aduce comenzile. Politica noastră este foarte clară: stabilim o grilă de prețuri după care se face prima plată. Printăm exact acea suprafață care acoperă suma plătită. Este simplu: Când creditul este zero nu mai printăm”
Tags:

Leave a Comment