LOADING

Type to search

Noul Rembrandt

Analiza

Noul Rembrandt

admin ian. 12, 2017
Share

Deschidem o serie de articole care vor pune în evidență modul în care imprimarea a reușit să genereze în 2016 proiecte spectaculoase și memorabile. De la execuții care mizează pe îmbinarea creativă a tehnologiilor sau specularea contextului în favoarea mesajului transmis și până la proiecte care surprind prin simplitate și și-au câștigat renumele prin eficiență, toate istoriile care urmează pun în lumină faptul că imprimarea, indiferent de ce natură este ea, a reușit să transforme amenințările ultimilor ani în oportunități.

O regulă a topurilor spune că este bine să prezinți primul loc la sfârșit, dar cum acest nu este un clasament, ci o trecere în revistă a proiectelor care au impresionat în 2016, încep cu cel pe care îl considerăm cel mai spectaculos proiect publicitar în care au fost implicate tehnologiile de imprimare din 2016.

O întâlnire fascinantă zntre inteligență artificială, creativitate și tehnologie a fost pusă la cale de JWT Amsterdam pentru ING. Banca olandeză are o tradiție însemnată în a sprijini proiectele culturale în Olanda, iar misiunea agenției trebuia să scoată în evidență acest angajament care a devenit un sine-qua-non pentru ING. Propunerea a fost pe cât de atrăgătoare, pe atât de periculoasă: un nou tablou semnat de Rembrand la 347 de ani după realizarea ultimului de către marele pictor. Nu, nu era vorba despre un tablou care stătuse ascuns mai bine de trei secole și nici de vreo reproducere de înaltă calitate. O formă de inteligență artificială avea să picteze un portret în același stil ca al marelul pictor olandez. Un grup extins de cercetători, artiști, studenți au studiat, vreme de câteva luni toate lucrările lui Rembrandt, în cele mai mici detalii legate de compoziție, natura personajelor, felul în care sunt îmbrăcate, particularități ale expresiei acestora. Apoi au învățat un computer să folosească aceste informații și să picteze, cu ajutorul unei imprimante, un nou tablou, nu o replică, în stilul pictorului flamand. Este un moment care a iscat, și va continua să o facă, multe comentarii. Este aceasta o formă de artă? Cât de relevant este acest demers? La prezentarea tabloului ochii niciunui privitor nu puteau să sesizeze diferențele între tabloul realizat de un computer și alte capodopere ale lui Rembrandt.

Urmăriți cele patru minute ale materialului video de mai jos și veți surprinde o mică parte din ce a însemnat implementarea The Next Rembrandt.

[jaw_y_video clip_id=”https://www.youtube.com/watch?v=IuygOYZ1Ngo” height=”480″ autohide=”2″ autoplay=”0″ loop=”0″ rel=”1″ ][jaw_clear]

Algoritmi de recunoaștere facială, scanare 3D și un pic de statistică

Procesul pe care l-au parcurs inițiatorii proiectului, Bas Korsten, directorul de creație al JWT și Emanuel Flores, managerul departamentului de tehnologie din aceeași agenție, aduce lămuriri și pentru puritanii care strâmbă din nas, și pentru ultrașii tehnologiilor de ultimă generație. The Next Rembrandt chestionează în ce măsură creativitatea, mai este un refugiu destinat în exclusivitate minții omenești. Poate inteligența artificială să fie creativă? Care sunt limitele care se deschid și care sunt cele care o blochează? “Totul a plecat de la imaginea lui Isus,” spune Korsten. “Nu e vorba despre vreo revelație pe care ama avut-o, ci despre un articol pe care l-am citit într-o revistă despre un arheolog care a reușit să reconstituie chipul lui Isus, plecând de la fragmente de cranii ale oamenilor care au trăăit în același timp și în același loc cu acesta. Atunci m-am întrebat dacă nu se poate face același lucru cu portretele realizate de un pictor. De aici a pornit un proiect care s-a întins pe perioada a unui an și jumătate.” Site-ul de prezentare al proiectului, https://www.nextrembrandt.com/, prezintă destul de detaliat fiecare etapă a procesului parcurs. Pentru a învăța computerul stilul lui rembrandt, echipa a cules o cantitate impresionantă de informații despre tablorile acestuia, despre compozițiea lor, chiar și despre pensulele cu care acesta a lucrat și despre dimensiunea tușelor de pensulă pe fiecare zonă a tabloului. Au fost scriși algoritmi complecși derivați din programele de recunoaștere facială pentru a identifica și cataloga diferitele tipare ale stilului lui Rembrandt. “Care sunt tiparurile dominante care fac ca un Rembrandt să fie recunoscut ca atare?” Au fost analizate și categoriile de oameni, clasele sociale din care proveneau, poziția corpului și felul în care erau îmbrăcați personajele din tabloruile pictorului flamand. În final, rezultatele au arătat că tipul cel mai des întâlnit în portretele acestuia este un bărbat, caucazian, în vârstă de 30-40 de ani, cu barbă, îmbrăcat cu haine închise la culoare și guler alb, cu pălărie și privirea îndreptată spre dreapta. Pentru a înțelege tehnica folosită de pictor, o echipă de ingineri și studenți a scanat 3D mai multe tablouri pentru a identifica înâlțimea straturilor de vopsea depuse raportată la fața personajului și la zonele de lumină și umbră. Rezultatul a fost imprimat cu ajutorul unui echipament care a depus 14 starturi succesive de cerneală.

Oce, veste minunată.

Comunicatul de presă și toate materialele apărute în presă despre acest proiect au specificat că tipărirea tablourlui s-a realizat cu ajutorul unei imprimante 3D. În realitate, imprimarea s-a făcut cu un echipament de imprimare flatbed prin mai multe treceri care au depus mai multe straturi de cerneală. Echipamentul a fost adaptat pentru acest proces. În materialul de prezentare al proiectului se poate vedea echipamentul care a relizat tabloul. Chiar dacă marca producătorului a fost îndepărtată, forma acestuia și locul unde sunt amplasate rezervoarele de cerneală conduce la concluzia că este vorba de un Oce sau un Fuji Acuity. Se pare că The Next rembrand a fost realizat de un flatbed Oce Arizona 6100 modificat și în parteneriat cu Fuji. În sprijinul acestei idei vine și faptul că Oce și Fuji nu sunt la prima întâlnire cu pictura clasică. În 2013 specialiștii celor două companii au realizat mai multe scanări ale tablourilor lui Rembrandt care au fost apoi reproduse cu ajutorul unei imprimante flatbed. Reproducerile 3D au primit numele de Relievo și s-au realizat 260 de reproduceri de acest fel după 9 tablouri ale lui Vincent Van Gogh. Parteneriatul cu Muzeul de Artă Vincent Van Gogh a fost semnat de Fujifilm pe o perioadă de trei ani, începând cu 2013, air prețul de listă al unui exemplar era de 25.000 de euro. Diederick Van Eck, CEO-ul companiei care a gestionat acest proiect, a spus că s-a lucrat vreme de șapte ani la reproducerea celor 9 tablorui ale lui Van Gogh. Asia este piața de desfacere cea mai potrivită a acestor reprodceri, iar evenimentul delansare a avut loc nu într-o galerie de artă sau un muzeu și într-un centru comercial.

6.500.000 de euro este valoarea de vânzare totală a celor 260 de reproduceri Relievo realizate de Fuji în parteneriat cu Muzeul Van Gogh din Amsterdam. Rolul acestor reproduceri este și unul educativ, o parte dintre acestea fiind oferite institutelor de artă pentru scopuri diactice.

Este acesta un Rembrandt?

“Când am dezvelit tabloul la vernisaj senzația pe care am avut-o a fost aceeași cu cea pe care o ai când privești un tablou pictat. Claritatea și straălucirea detaliilor însuflețeau personajul exact ca în tablourile originale. Ce m-a impresionat cel mai mult este faptul că personajul părea foarte real, foarte omenesc, iar lucrul ăsta m-a surprins având în vedere felul în care a fost construit,” spune Korsten. Părerile criticlor au fost împărțite, unii apreciind calitatea execuție, în vreme ce cei mai pretențioși au considerat că sunt multe diferențe față de original. Lansarea a iscat dispute destul de aprinse. Care este relația dintre AI și creativitate? A cui este această lucrare? Cine a făcut-o? Este a lui Rembrandt sau a echipei de 20 de oamni care au lucrat la proiect sau a altcuiva? Nimeni nu știe răspunsurile la aceste întrebări sau, mai bine zis, cei care încearcă să răspundă se ascund de un adevăr pe care nu sunt gata să îl accepte. “Cred că oamenii sunt speciali. În relația cu inteligența artificială, suntem ca un părinte care își învață copilul să scrie. Cred că însuși Rembrandt ar râde sănptos văzând 20 de oamni cu adevărat speciali care au muncit vreme de 18 luni, pentru ca, în final, să apară un simplu tablou,” a mai spus Korsten.

Proiectul gestionat de JWT pentru ING depășește granița unei campanii publicitare. În fond, ING nu a fost decât unul dintre finanțatorii proiectului, alături de Microsoft., care se înscrie într-un lung șir de încercări de a crea o legătură între tehnologie și artă. Dilemele etice sau filosofice care se nasc din paternitate operei sau din chiar chestionarea identității ai sunt mai puțin importante. Ceea ce merită subliniat este efortul și pasiuena pe care 20 de oamni le-au investit în a dezvolta un proces de re(con)stituire a unei viziuni artistice. Chiar dacă inteligența artificială educată de cei 20 nu face decât să reproducă un stil, procesul de realizarea a acestuia este unic, iar acest lucru îi scoate în evidență pe cei 20, dintre care câțiva sunt specialiști în tehnologia imprimării de format mare.

Tags:

Leave a Comment