LOADING

Type to search

Printul şi creaţia îşi redescoperă relaţia

Analiza

Printul şi creaţia îşi redescoperă relaţia

admin ian. 16, 2018
Share

Tiparul nu înseamnă doar producţie sau copiere, înseamnă şi foarte multă creaţie, de la operaţiunile pre-press până la cele de finisare şi nu numai. Totuşi, despre partea de creaţie nu se vorbeşte foarte mult. Însă aceasta poate să aibă o contribuţie nu doar importantă, ci chiar una decisivă atunci când vine vorba de decizia clientului de a cumpăra, partea de creaţie atârnând de multe ori greu în ecuaţie, dincolo de factorul preţ, despre care toată lumea vorbeşte, semn că este cel mai uşor factor de luat în seamă.

Creaţia astăzi

Totuşi, ce ştim despre creaţie şi cea înseamnă ea în viaţa noastră astăzi? În primul rând, nu înseamnă doar print, evident. Prezentă în foarte multe domenii, creaţia poate însemna film, arhitectură, modă, publicitate, muzică sau publishing. Obişnuiţi să ne uităm la ea mai degrabă ca simplu entertainment, dacă ne uităm pe statistici vom descoperi că aceasta este responsabilă pentru aproape 5 procente din întregul Produs Intern Brut al Europei, cu o valoare a pieţei de circa 356 miliarde euro pe an.

De la originile antice (precum statuile vechilor greci) până la entertainmentul digital de astăzi, creaţia a fost mereu legată de comportamentul uman şi a făcut mereu parte din viaţa noastră. Industria creativă a contribuit mereu la viaţa cetăţii, iar în timpurile moderne devine din ce în ce mai importantă şi mai valoroasă. Tocmai deunăzi s-a bătut un nou record în acest domeniu, după ce un tablou de Michelangelo a fost vândut cu nu mai puţin de 450 milioane euro.

“Industriile creativă şi culturală produc de cinci ori mai multe locuri de muncă decât telecomunicaţiile şi mult mai multe decât industriile convenţionale precum cea chimică, cea auto sau cele care produc fier şi oţel. Suntem în era informaţiei şi partea creativă reprezintă cea mai importantă sursă pentru economia digitală.” – Christophe Depreter, Preşedinte, GESAC

 

Industriile din acest domeniu stimulează creativitatea, inovaţia şi creşterea şi în alte sectoare. De exemplu, o agenţie de publicitate din Viena ar putea să lucreze cu un fotograf din Bucureşti pentru partea vizuală a unei campanii, apoi să lucreze cu un illustrator şi o tipografie din Polonia pentru a produce o comandă pentru o casă mare de discuri.

Dincolo de sectoarele creative, creatorii de modă pot fi văzuţi uneori aducându-şi contribuţia în materie de design pentru producători auto. De exemplu, Infiniti, brandul de lux al celor de la Nissan, au lucrat cu designerii americani Zav Posen şi Thom Browne pentru a lansa două versiuni unicat ale modelului sedan de lux Q50.  De multe ori, industriile creative însele sunt cele care inovează şi adoptă primele cele mai noi tendinţe. Să vedem ce posibilităţi rezervă viitorul în aceste domenii şi cum se pot folosi de aceste oportunităţi jucătorii din industria artelor grafice.

Industria creativă europeană în cifre

Combinate, toate segmentele acestei industrii nu doar contribuie cu 4,2 procente la PIB-ul Europei astăzi, dar reprezintă şi cel de-al treilea angajator ca număr de oameni de pe bătrânul continent, unul care a rezistat în momente de criză şi care dă dovadă de putere de adaptare la provocările care urmează.

Ultimul studio de piaţă Ernst & Young a relevat cifrele defalcate pentru respectivele segmente de piaţă. Astfel, dincolo de faptul că industriile culturale şi creative angajează în Europa de 2,5 ori mai mulţi oameni decât industria auto, doar publishingul, nu tot printul, ocupă un onorabil loc 2 ca cifră de afaceri pe an (107 miliarde auro) în acest domeniu, după artele vizuale (127 miliarde) şi înainte de advertising (93 mld. euro) şi TV (90 mld. euro).

Rolurile şi oportunităţile printului

Tiparul stă la baza unora dintre cele mai importante şi mai prezente în viaţa noastră aspecte ale creativităţii. Fie că vorbim de postere şi signage sau ambalaje şi fotografie, trecând prin procesele de suport precum design, proof sau producţie. De asemenea, se poate discuta şi despre design, prototipuri sau funcţionalitate, despre marketing şi comunicare în general.

Felul cum comunicăm, cum ne exprimăm şi suportul cu ajutorul căruia o facem sunt lucruri esenţiale pentru industriile cultural-creative. Când vine vorba de conţinut, printul poate juca un rol crucial. Nu neaparat când vorbim de calitate sau cantitate, ci ca mijloc eficient de comunicare.

Unde reprezentarea vizuală reprezintă cel mai bun mijloc de a transmite mai departe ceea ce am făcut, tiparul se poate dovedi vital. Poate vorbim despre un designer de modă care prezintă unui producător cele mai noi modele pentru sezonul viitor. Acurateţea culorii şi consitenţa designului sunt cele mai importante. Culoarea poate crea, de asemenea, emoţie. Poate nu ne gândim la asta mereu, dar culoarea stimulează senzorii şi sentimentele oamenilor. Culorile corecte sunt cele care determină răspunsul pe care îl aşteptăm. De aceea foarte multe companii alocă bugete consistente pentru a fi sigure că atunci când vine vorba de brandul propriu culorile sunt cele potrivite mereu.

Ce ar mai fi de spus despre fotografie, acolo unde culoarea e totul? Când fotografii prezintă portofoliile proprii de imagini pentru editori sau alţi clienţi, de foarte multe ori depind de calitatea printului pentru a-şi prezenta lucrările la justa lor valoare, pentru că astfel aceştia vor putea observa, procesa şi interacţiona cu informaţiile conţinute într-un mod mai corect. Date din studii de piaţă prezentate în The Guardian şi eMarketer  în 2012 şi 2014 spun că 16 procente mai puţini oameni sunt tentaţi să citească conţinut dacă îl primesc în formă digitală, iar 88 procente dintre cititorii de reviste au spus că preferă să citească articolele în varianta tipărită. Dincolo de cifre, faptele rămân şi mulţi specialişti spun că indiferent de proporţii şi procente, pe piaţă este încă loc mult timp de acum încolo atât pentru conţinutul digital, cât şi pentru cel tipărit.

Dincolo de contribuţia sa în rol de suport, tiparul poate face paşi mai mulţi şi să devină o parte şi mai importantă a procesului creativ. Dacă vorbim despre designul de produs, de la produse pentru consumator sau industriale până la decor interior sau componente, nu trebuie să ne folosim prea mult imaginaţia ca să ne dăm seama unde printul poate veni cu inovaţie şi unde poate deveni o componentă cheie în proces.

Cazul olandez

De exemplu, designerul Piet Hein Eek a furnizat o probă impresionantă despre cum tiparul poate revoluţiona felul în care industriile creative pot să atragă şi să între în interacţiune cu consumatorii, în cazul lui, cu artă şi design. Artistul a luat cele mai reprezentative picturi din colecţia de artă a Rijskmuseum din Amsterdam şi le-a tipărit pe spătarele scaunelor.  Prezentată în timpul Dutch Design Week, Plywood Print Collection a pus în valoare în acest fel original lucrări precum cele ale lui Vermeer pe diverse tipuri de suport, inclusiv mese de cafea şi pe diverse tipuri de substrat şi textură. Autorul a declarat cu ocazia evenimentului că tiparul a fost cel care i-a conferit libertate totală să dezvolte idei şi designuri noi.

Numai cu ajutorul experimentării şi aplicaţiei se pot descoperi tehnologii şi se poate veni cu ceva nou. Inovaţia vine de la de la utilizatorii din print care experimentează şi încearcă lucruri noi mai degrabă de la producători. Deşi tiparul este de multe ori folosit la sfârşitul procesului creativ pentru a prezenta o idee sau un mesaj, acesta poate adăuga valoare dacă este folosit şi mai devreme în cadrul acestui proces.

Viitorul

Oportunităţile pentru tipar în economia creativă sunt reale şi consistente. Majoritatea furnizorilor de servicii de poligrafie sunt oricum deja prezenţi într-un fel sau altul aici, făcând, pe lângă producţie, proofing, prototipuri, prezentări sau joburi în tiraje mici. Ceea ce trebuie să înţeleagă acestea este felul în care acest domeniu se schimbă şi felul în care tendinţele de aici influenţează această schimbare. Acest lucru le va permite jucătorilor de pe această piaţă cum să rămână cu un pas în faţă şi să ofere acestei industrii exact ceea ce are nevoie, mereu la timp.

Cei mai progresivi antreprenori din poligrafie îşi pot extinde portofoliile de produse şi servicii încercând să intre pe pieţe noi şi să aibă acces la oportunităţi noi de creştere. Ralf Scholzer, director InfoTrends, spunea că cele mai de succes tipografii sunt cele care adoptă cel mai rapid cele mai noi soluţii pentru fluxuri de lucru, instrumente web, new media şi tipar digital color.

Furnizorii trebuie să înţeleagă foarte bine unde şi când tiparul poate adăuga valoare. Trebuie să dea dovadă de ambiţie şi de poftă de inovaţie, atât în tipul de lucrări pe care îl oferă, cât şi în discuţiile şi consultanţa pe care le pun la dispoziţia clienţilor.

Pentru industriile creativ-culturale (şi branduri, dar şi agenţii) un sfat bun ar fi să se uite cu atenţie la modul în care tehnologia şi tiparul pot să îşi aducă contribuţia la prezentarea şi vinderea ideilor şi chiar la cum pot contribui la procesul de creaţie.

Creativii vor avea parte de ajutor de cea mai bună calitate din partea furnizorilor de servicii de print în momentul în care vor realiza că lucrul cel mai important este să lucreze cât mai apropiat de aceştia şi când vor învăţa cu toţii să abordeze oportunităţi mai largi. De exemplu, tipăriturile şi produsele personalizate vor reprezenta cu siguranţă soluţiie cu cea mai mare valoare adăugată, care vor genera produse cu preţuri mai mari şi profituri implicit mai mari pentru ambele părţi şi care vor genera un impact de marketing mai mare.

Oricare ar fi provocările ce aşteaptă pe drumul de dinaintea nastră, la inovaţie se ajunge cel mai uşor atunci când parteneriatele funcţionează cu adevărat. Imaginile vibrante tipărite pe aproape orice fel de suport au avut întotdeauna darul de a schimba sau sprijini afaceri în moduri la care nici cei care le-au făcut poate nu s-au gândit înainte.

Leave a Comment