LOADING

Type to search

Războiul hibrid și Ucraina de Est

Actualitate Analiza Contraeditorial Editorial

Războiul hibrid și Ucraina de Est

Romulus Cristea sept. 12, 2014
Share

Președintele Petro Poroșenko nu a exagerat când afirma că trupele rusești invadează teritoriul Ucrainei, deși reprezentanții statelor democratice au nuanțat situația, dându-i tenta unui așa-zis „război hibrid”. Strigătul președintelui Ucrainei a fost și este în continuare o reacție a disperării pentru că, în prezent, așa-zisul armistițiu încheiat cu forțele separatiste se rezumă oarecum și la analiza radiografiei unei înfrângeri catastrofale.

Romulus Cristea

Crearea premiselor unui conflict înghețat pentru teritoriul de sud-est al Ucrainei a fost permanent coșmarul autorităților de la Kiev. La fel, instituirea unei așa-numite autonomii pentru regiunea Donețk-Lugansk care ar urma să se numească Ucraina de Est și care ulterior să renască în Noua Rusie este considerată inacceptabilă pentru ucraineni, care tânjesc la valorile lumii democratice și visează la integrarea în Uniunea Europeană extinsă. Ei bine, cu toate acestea, prin acordul semnat la Minsk, regiunile Donețk și Lugansk vor primi statut special și dreptul de a organiza alegeri anticipate, potrivit unui protocol semnat la finalul reuniunii desfășurate pe 5 septembrie și publicat pe site-ul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

„Transnistrizarea” estului Ucrainei și decizia unor state membre NATO de a acorda ajutor constând din echipament militar și logistic vor însemna constituirea unui nou conflict înghețat în fostul spațiu sovietic, cu toate problemele care decurg. Un conflict înghețat constituie o poartă întredeschisă prin care Moscova se poate strecura oricând, intervenind în state care teoretic sunt independente. Deci, regiuni întregi din Ucraina vor deveni spații dezechilibrate geopolitic, în care conflictele vor sta să reizbucnească oricând, în funcție de mofturile Rusiei. Războiul hibrid care sună atât de exotic pentru mass-media și unii analiști nefamiliarizați cu limbajul adaptat noilor realități folosit de geostrategii militari nu va fi altceva decât un continuu război de uzură și motiv de demonstrații de forță în favoarea părții celei mai puternice.

După ani întregi de conflicte, în prezent pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice există 15 state recunoscute formal în toată lumea și cinci entități cu statut neclar: Crimeea, Abhazia, Nagorno-Karabah, Osetia de Sud și Transnistria. Toate cele cinci țări oferă oricând pretexte pentru ca Rusia să se amestece nedorit în treburile interne ale unor republici ex-sovietice unde altfel nu ar avea niciun drept să intervină. Aceste conflicte au un impact imposibil de neglijat asupra geopoliticii Mării Negre și asupra relațiilor politice și economice care se țes în acest spațiu și între acest spațiu și restul lumii. Astfel, conflictele menționate afectează alianțele dintre statele din regiune, rutele conductelor de petrol și gaze, generează valuri de refugiați și sunt, toate, legate de poziția Rusiei ca actor cheie în zona Mării Negre.

În cele aproape cinci luni de lupte, conflictul din estul Ucrainei a însemnat 2.600 de morți și aproximativ 500.000 de refugiați și strămutați în interiorul țării. Din punct de vedere economic, prăpădul este încă incalculabil. Și dezastrul va continua. Ofensiva s-a transformat în defensivă cu speranța unui ajutor militar occidental. Nu va fi nici război în sensul convențional, nici pace. Din păcate, pe termen scurt, nu există nicio rezolvare strategică așa cum și-au dorit conducătorii de la Kiev. Sunt toate premisele pentru constituirea de conflicte înghețate în mai multe regiuni ale Ucrainei. Și nici Ucraina, la fel ca Moldova, nu poate spera la o integrare europeană cu un conflict înghețat pe teritoriul său.

  • Citește și: 
Tags:

1 Comments

Leave a Comment