LOADING

Type to search

Tipografia la început de an

Actualitate Default

Tipografia la început de an

admin mart. 26, 2010
Share

După un an de derută, la începutul unuia care nu se anunţă mai senin, în mijlocul unor prefaceri care ar putea să devină destul de profunde, se impune, poate, mai mult decât un bilanţ, o privire retrospectivă asupra zonei din care a izbucnit criza şi de unde este încă destul de nesigur dacă s-a hotărât să plece. Mă refer, evident, la Statele Unite. Chiar dacă multe păreri par a fi în continuare contradictorii, putem naviga printre ele încercând să evităm extremele.

Dacă la noi industria tipografică este practic ignorată, în America ea se bucură de un prestigiu recunoscut, producând anual 100 de miliarde de dolari, în câteva mii de unităţi de producţie. Acestea creează peste un milion de locuri de muncă, considerându-se, în acelaşi timp, că ar avea un potenţial de creştere cuprins între 3,8 şi 5,3%. Asta nu înseamnă că ea nu a fost, nu este şi nu va fi afectată de criză. Însă, ceea ce se discută înainte de toate sunt prefacerile profunde prin care trece această industrie, ca de altfel şi cea mai mare parte a economiei. În acelaşi timp, accentul nu este pus pe şansele de a ieşi din criză, ci pe a putea supravieţui după aceasta.

 

CREŞTEREA

Se consideră că în ultimele decade creşterea s-a produs în primul rând ca urmare a creşterii economice generale, a măririi nu- mărului populaţiei şi a exploziei advertisingului. La rândul lui, Internetul reprezintă un factor aparte în această dinamică, dar cu un rol cu nimic mai puţin important. Alte aspecte care au influenţat major evoluţia ultimelor două decade sunt DTP-ul, personalizarea datelor, diferitele tehnologii de print digital, comerţul electronic, avântul printului color şi, nu în ultimul rând, producţia şi distribuţia. Se consideră că toate aceste înnoiri au creat tendinţe noi care au schimbat modul în care companiile fac business, începând cu faza de concepţie şi terminând cu cea de print. Din punct de vedere al viitorului, se consideră că orice creştere depinde de inovaţii noi şi de un nivel crescut de productivitate. Sunt multe aspecte de maxim interes pe care va trebui să le discutăm în continua- re, deoarece această creştere este legată de capacitatea de reacţie a tipografiei în faţa multiplelor schimbări aflate în desfăşurare.

 

NOI TENDINTE IN INDUSTRIA TIPOGRAFICA

Noile tehnologii digitale şi implicaţii ale Internetului au făcut ca în ultimii ani să apară modificări semnificative în peisajul tipografic. În primul rând este vorba despre digitalizarea fluxului de producţie tipografică. Evident, acesta înseamnă şi eliminarea filmelor în cadrul sistemelor computer to plate sau a tiparului digital. Dar implicaţiile sunt mult mai mari prin controlul procesului tipografic de către calculator.

Automatizarea şi digitalizarea fluxului de producţie aduce ca principal avantaj cuplarea mult mai strânsă a procesului tipografic de client şi de diferitele servicii. Multe sisteme integrează sisteme tipografice hibrid cerute de tot felul de operaţiuni speciale. Eforturile depuse până acum au condus la modificări ale limitelor tirajelor şi la scurtarea termenelor de execuţie, reducând astfel decalajul dintre tiparul clasic şi cel digital, în timp ce progresele obţinute de tiparul digital de tip offset sau cu jet de cerneală, au redus mult costurile pentru printul digital color, iar rezultatele anului trecut anunţă o calitate digitală de vârf pentru anul viitor. Există şi o tendinţă din ce în ce mai vizibilă de a muta sistemul centrat pe presa tipografică pe unul centrat pe printer. Acest proces trebuie înţeles în contextul delocalizării punctelor de producţie în care se face trecerea de la informaţia digitală la cea tiparită, păstrând, în acelaşi timp, unitatea de management a informaţiei şi a fluxului de producţie şi, în acelaşi timp, sunt reduse costurile de transport, de distribuţie şi de logistică.

Importanţa crescândă a tiparului digital s-a văzut cel mai clar la târgul tipografic din toamnă, de la Chicago. Dacă acum opt ani târgul a fost dominat de tiparul offset, cel digital ocupând doar o poziţie secundară, puţin vizibilă, acum el a dominat practic târgul atât din punct de vedere al numărului de expozanţi şi al suprafeţelor ocupate de aceştia, cât şi din cel al interesului publicului. Noile modele Indigo de la HP şi iGen de la Xerox au fost în centrul atenţiei. În acelaşi timp, a crescut numărul expozanţilor care au prezentat pachete de soft dedicate tiparului digital. Este de remarcat şi creşterea calităţii imaginilor, dar şi reducerea preţului de cost, ceea ce duce la creşterea competitivităţii acestor utilaje şi, poate, în primul rând, la impactul asupra industriei ambalajelor.


CONSECINTE

Aceste modificări, de multe ori radicale şi extrem de rapide, nu afectează cu nimic importanţa şi soliditatea domeniului tipografic, dar conduc la reaşezări interne extrem de importante. Dincolo de faptul că o serie întreagă de operaţiuni dispar, că anumite maşini devin complet necompetitive, ansamblul acestor transformări face ca multe tipografii care nu ţin pasul cu aceste retehnologizări şi reorganizări să intre în dificultăţi. Unele se salvează, altele reuşesc performanţa de a fi cumpărate şi rentabilizate de alţi agenţi economici, dar altele intră în lichidare. În plus, foarte multe ateliere tipografice mici şi foarte mici care prosperau până acum câţiva ani nu-şi mai găsesc locul şi se închid în serie. Probabil, aceasta este zona cea mai afectată. Cel puţin acesta pare să fie peisajul american în contextul actual.

 

INDUSTRIA AMBALAJELOR

Domeniul care stârneşte astăzi cea mai mare atenţie este industria ambalajelor. Dezvoltarea comerţului electronic, domeniile cu produse personalizate, ambalajele la cerere şi o serie întreagă de alte mutaţii survenite în piaţă în ultimul timp, au creat provocări noi pentru industria ambalajelor. În plus, dezvoltarea utilajelor digitale a creat facilităţi noi. Astfel, toată lumea aşteaptă astăzi mutaţii spectaculoase în domeniu. Mulţi declară că tiparul digital reprezintă viitorul ambalajelor. Chiar dacă aceştia au dreptate, sigur nu putem discuta despre viitorul imediat, dar sunt deja certe avantajele imense pentru realizarea prototipurilor, a machetelor 3D, pentru ambalajele personalizate, pentru testarea pieţii etc. Se discută deja de packaging on demand. Flexibilitatea pare să joace un rol din ce în ce mai mare. La fel stau lucrurile din punct de vedere al reducerii stocurilor şi al optimizării planificării financiare şi de materiale. „Just in time” este un concept care, de câteva decenii, se impune în tot mai multe puncte de lucru.

Posibilitatea de a te juca cu machete 3D, lansarea de comenzi pe termene foarte scurte, ambalajele personalizate, faptul că poţi aduce orice modificare chiar înainte de finalizarea produsului, toate acestea se consideră că vor schimba radical modul în care lumea se raportează astăzi la ambalaje. Pentru a evalua corect viitorul acestei direcţii a dezvoltării trebuie avute în vedere atât viitoarea dezvoltare tehnologică, cât şi evoluţia foarte rapidă în schimbarea cerinţelor dictate de noile tendinţe comerciale.

 

PRESA, CARTI SI ALTE TIPARITURI

Acesta este un domeniu despre care s-a vorbit până acum mult mai mult decât despre ambalaje. Gestionarea digitală a informaţiei de tot felul face ca necesarul de formulare să fie în scădere, iar cele printate să treacă într-o tot mai mare măsură pe digital. Citirea ziarelor şi revistelor în format electronic pe noile dispozitive lansate anii trecuţi în America, face să scadă tirajele mai rapid decât a fost cazul până acum, când lectura se făcea pe monitor. Sigur, multe persoane preferă tot versiunile tipărite, dar copiii, adolescenţii şi oamenii tineri în general sunt deja branşati în mare parte pe sistemul electronic. Distribuţia de carte a trecut într-o proporţie de peste 40% pe online şi amplifică tendinţa deja existentă de trecere pe tipar digital. Mai neaşteptată este informaţia conform căreia a crescut interesul publicului pentru cărţi mai puţin cunoscute, publicate direct de autor. Evident, în aceste cazuri, interesul pentru tiparul digital este cu atât mai mare.


MARKETING ŞI ADVERTISING

O dispută amplă se desfăşoară din punct de vedere al materialelor de marketing şi advertising. Sunt voci care anunţă o trecere iminentă a acestora în proporţie covârşitoare pe Internet şi pe reţelele sociale. De altfel, sunt foarte multe firme care au luat anul trecut această măsură. Alţii nu sunt chiar atât de siguri că aceasta este calea de urmat… În acest sens, este interesant de citat un articol care a apărut de curând în Wall Street Journal. Acesta se referă la o firmă care a hotărât anul trecut să renunţe la o campanie de direct mailing (tip de campanie pe care o făceau de mulţi ani) şi să o înlocuiască cu una mult mai ieftină de e-mail. Încasările le-au scăzut cu 25%, iar un studiu realizat imediat a relevat faptul că scăderea se datora în mod direct renunţării la campania de direct mailing.

Un capitol de sine stătător îl reprezintă cataloagele care consumă 3% din consumul total de hârtie de 80 de milioane t în SUA, ceea ce reprezintă mai mult decât consumul datorat cărţilor sau ziarelor. Vorbim despre 17 miliarde de cataloage, ceea ce revine la peste 50 de cataloage pe an pentru fiecare american. Şi în acest caz, există tendinţa de a renunţa la cataloage înlocuindu-le cu prezentările pe web, prin e-mail şi pe reţelele sociale. Însă, un studiu recent reliefează faptul că un consumator care a primit un catalog de la un retailer va cheltui cu 28% mai mult pe website-ul acestuia decât unul care nu a primit catalogul.

Totuşi, există şi studii care conduc la cu totul alte concluzii. În momentul de faţă s-ar părea că nu există o metodologie general valabilă. Fiecare canal de informare dă rezultate foarte bune dacă este bine folosit. În plus, majoritatea este de acord că un catalog masiv nu este eficient şi, în acelaşi timp, orientarea spre cataloage mai mici şi mai bine targetate reduce costurile şi creşte eficienţa. Clientul are acces pe web la întreaga bază de date, însă continuă să aprecieze şi cataloagele mai mici şi corect personalizate care îi sunt adresate. Astfel, şi-a facut loc sloganul Marile cataloage mor, trăiască alternativele!

 

MANAGEMENT

Problema cea mai importantă, atât pentru moment, cât şi în perspectivă, este cea managerială. Din multiplele analize, sfaturi şi discuţii care animă astăzi presa americană cu privire la acest subiect mi-a atras atenţia o expresie care mi s-a părut extrem de inspirată, do more than just „talk the talk”, you also have to „walk the walk”. Satisfacţia clientului, analiza comparată a competiţiei, analiza propriului plan din punct de vedere al progresului realizat în ultimul semestru şi al celui planificat pentru cel viitor, analiza produselor şi cea a competitivităţii, diversificarea serviciilor, optimizarea investiţiilor, viteza de reacţie şi, nu în ultimul rând, capacitatea de comunicare, toate acestea sunt câteva dintre aspectele care, zi de zi, fac diferenţa dintre cei care merg mai departe şi cei care ies din cursă. Sunt elemente care trebuie să ţină seama de evoluţia tehnologiilor şi de cea a pieţei, dar, înainte de toate, de propria firmă şi de nevoia de schimbare continuă a propriei mentalităţi. Este o concluzie pe care o trag majoritatea analiştilor şi despre care vom mai vorbi.

Leave a Comment