LOADING

Type to search

Viscolul financiar tulbură frontul economic

Analiza

Viscolul financiar tulbură frontul economic

admin feb. 2, 2016
Share

Zigzag prin economia reală: cum poți deveni bancher fără să crâcnești

Procedura de recapitalizare internă a băncilor (sau mecanismul de bail-in) legiferată și la noi, din acest an, a generat spaimă și a amplificat bârfa așternută de-a valma în spațiile sociale, dar și în mass-media. Argumentele lansate aiurea precum faptul că deponenții vor da năvală și își vor scoate economiile din bănci sau că vor exista rețineri la constituirea unor depozite bancare sunt, până una-alta, doar vorbe în vânt.

De ce nu e loc de angoaseși bârfele se vor stinge mai repede decât s-au născut? Din simplul motiv că nu poți sta cu sacul de bani în casă decât dacă ai o doagă lipsă la cap sau dacă ai efectuat cu nesimțire tranzacții ilegale repetate. În plus, plățile între firme și chiar între persoane fizice sunt limitate la un nivel mult sub volumul depozitelor garantate de către bănci. Și la urma urmei, cine a mai auzit de vreun faliment fraudulos de genul „Bancorex” în ultimul deceniuși mai bine?

Instrumente legislative pentru restructurări
La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la netranspunerea legislației referitoare la redresarea și rezoluția bancară (BRRD) de către România, Luxemburg, Polonia, Cehia, Suedia și Olanda, ceea ce implica impunerea unor penalități zilnice până la transpunerea integrală. Scopul acestei legislații este de a se garanta faptul că băncile aflate în pragul insolvenței pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească, în vederea menținerii stabilității financiare, pentru băncile aflate în dificultate.Astfel, băncile sunt obligate să întocmească planuri de redresare pentru a depăși dificultățile financiare apărute.
Autorităților li se atribuie, de asemenea, anumite competențe pentru a interveni în operațiunile băncilor și a le ajuta să evite intrarea în dificultate. Dacă totuși acestea se confruntă cu falimentul, autoritățile din statul UE în cauză dispun de instrumente și de competențe extinse pentru restructurarea acestor instituții, distribuind pierderile la nivelul acționarilor și al creditorilor, conform unei ierarhii bine stabilite. Autoritățile dețin în această direcție competența de a pune în aplicare planuri de rezoluție a băncilor care au intrat în dificultate, astfel încât să păstreze cele mai importante funcții ale acestora și să se evite situația în care contribuabilii vor trebui să salveze băncile respective.
După ce Comisia Europeană a declanșat procedura de infringement, tot la sfârșitul anului trecut, Parlamentul României a adoptat legea privind rezoluția bancară. Drept urmare, Banca Națională a României va decide, din 2016, ce se va întâmpla cu o bancă ce se confruntă cu probleme de solvabilitate. Dacă banca este considerată una de importanță sistemică, al cărei faliment ar putea conduce la probleme de stabilitate financiară, atunci decidenții BNR vor putea să decidă să inițieze procedura de rezoluție.

Când surtucul de bancher e ros la coate
Pe scurt, în cazul falimentului unei bănci sau fond de investiții, investitorii și creditorii sunt primii vizați pentru acoperirea pagubelor. Potrivit noilor prevederi legislative, ordinea în care se va aplica recapitalizarea internă în situația instituțiilor de credit, persoane juridice române, este următoarea: acționari; deținătorii de alte instrumente de capital; alți creditori subordonați; creditori chirografari; persoane fizice, microîntreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii deținătoare de depozite în valoare mai mare de 100.000 de euro (doar cu sumele ce depășesc limita garantată); Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, în locul deponenților acoperiți (garantați).
În cazul deținătorilor de depozite cu valoare mai mare de 100.000 de euro, sumele vizate pentru eventuala recapitalizare internă se referă doar la ce depășește suma garantată. „Confiscarea” acestor depozite și despre care s-a făcut atâta caz, înseamnă de fapt transformarea eventuală a deținătorilor de depozite în acționari ai băncii respective. Vrei, nu vrei, ajungi cumva să îmbraci surtuc de bancher, te vei numi acționar al unei bănci, chiar dacă haina este roasă la coate sau mânecile sunt prea scurte. Nu de alta, dar nu toți deținătorii de conturi care depășesc 100.000 de euro sunt mari investitori sau oameni de afaceri. Și în funcție de câte acțiuni ajungi să deții ai șansa să și participi la luarea unor decizii chiar dacă te pricepi prea puțin. Chiar și așa, nu sunt motive foarte mari de îngrijorare. Să nu uităm că criza economică prelungită, care tocmai s-a domolit, nu a dărâmat sistemul bancar românesc, care a supraviețuit respectabil valurilor care au țintit sistemele financiare și bancare ale unor țări vecine. BNR a intervenit pe piață și a reușit să o echilibreze, ori de câte ori a fost nevoie, în perioada tulburărilor provocate de criza globală.

Dependența de instabilitate financiară
În timp ce discuția despre „confiscarea” depozitelor bancare ale deponenților ne ocupă, fără prea mult temei, spațiul îngrijorărilor existențiale de început de an, temerile unor importanți analiști referitoare la o criză economică financiară majoră ce ar urma să se declanșeze în acest an par aproape că sunt ignorate. Poate să fie teamă, nepăsare sau acceptarea unui destin previzibil? La urma urmei, orice am face sau orice am plănui, suntem dependenți de instabilitatea financiară care domnește la nivel global.
Îngrijorările economiștilor sunt fundamentate pe realitatea profundă transpusă în rezultatele obținute de economia Chinei, motor al economiei globale și care a înregistrat o scădere evidentă a turației. Economia Chinei a ajuns „să respire” la cel mai scăzut nivel al ultimului sfert de veac. Se mai adaugă luni de zile de scăderi accentuate ale prețului barilului de petrol, scăderea prețului materiei prime și aprecierea dolarului care influențează perspectivele economiei americane. Criza imigranților din Uniunea Europeană are de asemenea un impact deloc de neglijat asupra economiei regionale europene. Când și cum se vor manifesta efectele însumate ale problemelor care dau bătăi de cap economiilor țărilor avansate? Încă este greu de estimat, dar experiența acumulată după greaua criză economică globală care tocmai s-a diluat s-ar putea să atenueze, în timp util, prăpădul propovăduit de economiștii pesimiști.
De mai bine de o lună, mass-media lansează constant avertismentul unei prăbușiri bursiere în China și care va zgudui piețele mondiale. O situație de incertitudine prelungită, care mai devreme sau mai târziu s-ar putea să aibă efect. Cu toate încercările disperate ale oficialilor de la Beijing care susțin centralizat evitarea unei degringolade financiare.

Ce avans va avea economia globală?
Declinului prețurilor materiilor prime, blocajului politic din Brazilia care împinge țara în recesiune, prăbușirea cotațiilor petrolului și aprecierea dolarului (care limitează perspectivele economiei americane) sunt principalele elemente luate în calcul de experții Fondului Monetar în reducerea estimărilor privind creșterea economiei mondiale în acest an și în 2017. Economia globală va avansa cu 3,4% în acest an, anticipează FMI în raportul revizuit referitor la Perspectiva Economiei Mondiale recent publicat. Avansul estimat este sub ritmul de 3,6% anticipat în octombrie, transmite Reuters.
Experții FMI se așteaptă ca economia mondială să înregistreze un avans de 3,6% în 2017, față de estimarea de 3,8% publicată în urmă cu trei luni. „Anul care vine va fi un an cu provocări mari, iar decidenții trebuie să se gândească cum să reziste pe termen scurt și la soluții de stimulare a creșterii, dar este vorba și despre perspectivele pe termen lung”, afirmă economistul șef al FMI, Maurice Obstfeld, potrivit Mediafax. Potrivit FMI, economia globală a avansat anul trecut cu 3,1%, cel mai lent ritm după recesiunea din 2009. Creșterea piețelor emergente și a statelor aflate în dezvoltare a încetinit în 2015 pentru al cincilea an consecutiv.
FMI a avertizat că creșterea economiei mondiale poate fi deviată de la parcursul normal dacă aceste probleme nu sunt administrate corect. Unul dintre motivele înrăutățirii perspectivelor mondiale este revizuirea în scădere a estimărilor de creștere economică în țările emergente. FMI a redus prognoza pentru aceste economii de la un avans de 4,5% anticipat în octombrie la unul de 4,3%. Potrivit Fondului, în regiunile emergente economia a crescut cu 4% în 2015.

Un impact puternic al dolarului asupra producției
Analiștii Fondului Monetar Internațional au menținut prognoza pentru economia chineză la 6,3% pentru 2016. În cazul Braziliei, estimarea a fost redusă cu 2,5 puncte procentuale, la o contracție de 3,5% în 2016. Pentru Rusia, Fondul se așteaptă la o contracție de 1% în acest an, în timp ce în octombrie anticipa un declin de 0,6%. În cazul economiilor dezvoltate, instituțiile financiare internaționale prognozează o continuare a redresării, modestă și inegală.
Fondul Monetar Internațional a redus estimarea privind avansul din SUA în acest an, de la 2,8% la 2,6%, cu un impact al dolarului puternic asupra producției, în timp ce prețurile scăzute ale petrolului la nivel mondial vor limita investițiile de capital. FMI a îmbunătățit prognoza referitoare la zona euro cu 0,1 puncte pentru acest an, la o creștere de 1,7%. Instituția a menținut estimarea privind avansul economic al Japoniei în 2016 la 1% și cea referitoare la Marea Britanie la 2,2%.
FMI a reiterat apelul ca politica monetară să rămână relaxată în țările dezvoltate, iar guvernele să crească cheltuielile publice acolo unde este posibil și să continue reformele structurale demarate. Pe fondul valului de refugiați veniți în special din Siria, „este esențial ca țările europene să ajute migranții să se integreze în economiile lor, pentru a tempera temerile legate de excluziunea socială și costurile bugetare pe termen lung și pentru a profita de posibilele avantaje pe termen lung ale venirii acestora”, consideră experții FMI, citați de Reuters.
Potrivit Organizației Internaționale pentru Migrații (OIM), peste un milion de migranți au intrat în UE în 2015, provocând o gravă criză migratorie, care afectează și alte țări, precum Turcia. Criza migratorie a fost una dintre temele majore ale Forumului Economic Mondial de la Davos, ale cărui lucrări s-au desfășurat în micul oraș elvețian, și unde s-au reunit aproape 2.500 de șefi de companii și de guvern din lumea întreagă.

12 state UE cu rate negative ale inflației
România a consemnat, în luna decembrie a anului trecut, a doua inflație negativă în rândul celor 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o rată de minus 0,7%, arată datele publicate în ianuarie anul curent, de către Biroul European de Statistică (Eurostat).
Potrivit Eurostat, atât în zona euro, cât și în Uniunea Europeană rata anuală a inflației a urcat până la 0,2% în decembrie, de la 0,1% în noiembrie. Un număr de 12 state membre au înregistrat rate anuale negative ale inflației, pe primele locuri fiind Bulgaria (minus 0,9%) și România (minus 0,7%). La polul opus, cele mai mari rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Belgia (1,4%), Malta (1,2%) și Austria (minus 1,1%). Comparativ cu luna noiembrie 2015, rata anuală a inflației a scăzut în nouă state membre, a rămas stabilă în trei țări și a crescut în 15 state.
În cazul zonei euro, cel mai semnificativ impact asupra creșterii prețurilor l-au avut restaurantele și cafenele (cu o creștere 0,10 puncte procentuale), urmate de legume și țigări (ambele cu o creștere de 0,06 puncte procentuale). Cel mai semnificativ impact negativ asupra inflației a venit din partea combustibililor pentru transport (minus 0,40 puncte procentuale) și a combustibilului pentru încălzire (minus 0,19 puncte procentuale). Banca Centrală Europeană mizează pe o creștere a prețurilor de sub 2%. Însă inflația în zona euro a fost sub această țintă încă de la începutul lui 2013, iar anul trecut a coborât chiar și în teritoriul negativ, în condițiile în care prețul petrolului s-a redus constant și semnificativ.

Supraofertă pe piața petrolului
Prețurile petrolului au coborât în a doua jumătate a lunii ianuarie, în timpul tranzacțiilor asiatice, la sub 28 de dolari pe baril, un nou minim al ultimilor 12 ani, supraoferta din piață continuând să influențeze investitorii, potrivit MarketWatch. La bursa din New York, petrolul cu livrare în februarie este tranzacționat pe platforma electronică Globex în declin cu 3,2%, la 27,56 dolari pe baril, cel mai redus nivel din septembrie 2003. Cotația petrolului Brent, de referință la Londra, este în coborâre cu 2%, la 28,19 dolari pe baril.
Agenția Internațională pentru Energie anticipează în raportul lunar publicat în această săptămână că prețurile țițeiului vor continua probabil să scadă în acest an, piața fiind incapabilă să absoarbă cantitățile suplimentare de petrol provenite din țări precum Iranul, care a ieșit recent de sub sancțiunile țărilor occidentale. Cumpărătorii de petrol iranian sunt liberi să achiziționeze orice cantitate doresc, după ce Agenția Internațională pentru Energie Atomică a constat că Iranul și-a restrâns capacitatea de a dezvolta armament nuclear.
Iranul este pe locul patru în lume în funcție de mărimea rezervelor de petrol și pe primul loc în privința rezervelor de gaze naturale. Exporturile iraniene de țiței au scăzut în 2014 la 1,4 milioane de barili pe zi, de la 2,6 milioane de barili pe zi în 2011, înainte de intensificarea sancțiunilor occidentale, potrivit datelor publicate în iunie de Administrația pentru Energie din SUA.
Iranul a lansat planul de suplimentare imediată a livrărilor de petrol cu 500.000 de barili pe zi, după ridicarea sancțiunilor occidentale care au afectat economia și au limitat exporturile de țiței. Creșterea vânzărilor de petrol ale Iranului vor duce la accentuarea declinului prețurilor petrolului, pe o piață deja suprasaturată, consideră Robin Mills, analist la compania de consultanță Qamar Energy din Dubai.

Tags:

Leave a Comment