Eveniment

Anul acesta vom aduce la București reprezentanții de frunte ai unei industrii europene ce depășește 9 miliarde de euro.

48


Bogdan Tache, Director general Mayr Melnhof Packaging Romania și președinte al Asociației Producătorilor de Ambalaje din România

MMPA Sony NEX portrait 2

Puteți să faceți un istoric al filialei Mayr-Melnhof din România? Încercați să punctați de ce grupul a ales România pentru a gestiona afacerile din zona Balcanilor.
Grupul Mayr-Melnhof a investit în România în 1997, înființând Mayr Melnhof Packaging România (MMP), companie deținută 100% de grupul austriac. Ploieștiul a fost ales ca locație datorită proximității sale față de cei mai importanți clienți prezenți pe local în acel moment (de ex. Unilever, JTI), aceștia reprezentând baza de pornire pentru producția ambalajelor tipărite în fabrica nou construită. În câțiva ani, portofoliul a ajuns la 100 de clienți, fapt datorat strategiei de dezvoltare a vânzărilor și investițiilor permanente în capacitățile de producție, precum și a transferului de know-how din grup către echipa de producție a MMP România. Investiția inițială a inclus achiziția terenului, hala de 4.000 m2 și utilajele de producție (mașini de tipar, ștanțare, lipire etc). Chiar și în perioada crizei din 2008-2009, dar și în ultimii ani, grupul a continuat să investească în filiala sa locală tot profitul generat de operațiunile din Ploiești. Nici un leu sau euro generat ca profit nu a fost repatriat în ultimii ani în conturile grupului, dovedind angajamentul managementului de a susține în continuare dezvoltarea afacerilor în România. În prezent, MMP România derulează un program de retehnologizare și extindere a capacităților de producție la Ploiești. România a fost și este considerată o piață în dezvoltare pentru industria ambalajelor de carton tipărite.
A contat foarte mult poziționarea noastră geografică, din care putem asigura o livrare facilă atât în zona Balcanilor cât și în Europa Centrală (Ungaria, Cehia, Slovacia). Începând din 2005, am început să dezvoltăm relații și cu clienți din zona vest-europeană a continentului, iar in prezent exportăm ambalaje în Belgia, Germania, Marea Britanie, Italia, Grecia.

Cifra de afaceri a diviziei MM Packaging a fost de 988 milioane de euro în 2011 și de 1,13 miliarde euro în 2013, ceea ce reprezintă o creștere de aproximativ 15%. Care a fost aportul filialei din România la aceste cifre și cum au evoluat ele? Au urmat trendul valorilor la nivel de grup sau există o altfel de dinamică? Cum explicați?
Atât cifra de afaceri a grupului cât și cea a diviziei MM Packaging au crescut an de an, evoluție datorată unei strategii foarte clare, din care voi enumera câteva repere: să creștem împreună cu clienții noștri, să păstram relațiile pe termen lung și să câștigăm orice nouă oportunitate de business, să rămânem concentrați pe competența noastră: producție de ambalaje din carton tipărite și, nu în ultimul rând, să ne dezvoltăm pe noi piețe geografice cu potențial. Dacă până în 2010 grupul era prezent doar în Europa, în ultimii patru ani a devenit un jucător global prin achiziții în America de Sud (Columbia, Chile), Africa (Tunisia), Orientul Mijlociu (Iordania și Iran) și Asia (Vietnam și Malaezia). În 2013 filiala din România a fost clasificată pe locul 3 între toate locațiile de producție ale diviziei MMP, din punctul de vedere al ratei de creștere a cifrei de afaceri. Explicația este angajamentul echipei manageriale din Romania și al echipei de vânzări și producție de a performa și de a atinge obiectivele bugetate, astfel încât să asigurăm în permanență un “top line” consistent și în creștere (top line = venituri din vanzări). MMP România a înregistrat in ultimii 8 ani o triplare a cifrei de afaceri, păstrându-și profitabilitatea în limitele superioare ale cifrelor din industriei.

Cum este privită unitatea din România: ca un centru responsabil pentru mai multe țări (România, Bulgaria, Serbia și Ungaria) sau ca o unitate care deservește piața locală și gestionează și alte cereri care provin din țările mai sus menționate?
MMP România are ca principal obiectiv deservirea clienților locali. În același timp, avem și rol de centru de suport și livrare pentru Regiunea SEE (South East Europe), care conține 16 țări, de la estul Austriei, până în Turcia (excluzând această piață care are o structură de management și supervizare separate). În acest moment, MMP România livrează regional către clienți din Grecia, Bulgaria, Serbia, Croația, Slovenia, Ungaria, Cehia și Slovacia.

Cât de asemănătoare sunt piețele din România, Bulgaria, Ungaria și Serbia? Ce le apropie și ce le diferențiază?
Piețele nu se aseamănă deloc. De exemplu, consumul de hârtie și carton din Bulgaria și Ungaria sunt sensibil mai mari decât în România, chiar dacă populația acestor țări este de trei ori mai mică. Asta arată clar trei lucruri: piața ambalajelor din România este încă dominată de ambalajele din plastic (PET, pungi din PE/PP etc.), care au costuri mai mici dar și dezavantaje mai mari în privința protecției mediului. În al doilea rând, lipsa producției locale de hârtie și carton dublu cretate (GD) este un mare handicap, având în vedere dezavantajul nostru, ca tipografi, de a importa carton din Vestul Europei sau chiar de pe alte continente.
Nu în ultimul rând, trebuie să recunoaștem că pe piața din România este încă loc de creștere pentru ambalajele din carton, dacă le vom promova (având în vedere ca sunt 100% reciclabile) și vom deveni mai competitivi în ceea ce privește producția eficientă și prețurile de vânzare.

Care dintre următoarele domenii contribuie cel mai mult la cifra de afaceri MMP România: detergenți, tutun, băuturi și alimentare, industria pieselor auto?
Ambalajele pentru detergenți sunt segmentul cel mai important pentru activitatea MMP România, urmate de ambalajele pentru pentru produsele alimentare și cele auto.
Sectorul local al ambalajelor pentru produse din tutun (pachete de țigări) este dominat, de asemenea, de Mayr-Melnhof, dar aceste cutii nu sunt produse în România, ci în alte unități ale grupului, specializate exclusiv pe producția de ambalaje pentru acest segment. În acest moment, nici o tipografie din România nu este utilată la un nivel tehnologic corespunzător pentru a satisface cerințele de calitate ale acestui segment.

Producătorii de țigarete au creat și implementat ambalaje care reprezintă provocări pentru producătorii de ambalaje, cutii care pot fi considerate, de multe ori, mici opere de artă. Cum vă raportați la aceste lucrări având în vedere faptul că spațiul în care acestea se comunică este foarte restrâns, ca urmare sunt puține locuri în care puteți spune că aveți capacitatea de a procuce astfel de ambalaje?
Dacă vreți un exemplu de parteneriat strâns între clienți și furnizor (în afara industriei auto, care e deja un reper pentru acest subiect), atunci puteți exemplifica prin această relație: Producătorul de pachete (cutii) și producătorul de țigări sunt legați unul de altul (aș putea spune) datorită detaliilor tehnologice – producătorul de țigarete lipește pachetele pe linia sa de ambalare. Inovația în domeniul designului structural/forma, finisajele, vin atât de la producătorul ambalajelor, dar și de la departamentele de dezvoltare ale clientului. Atâta vreme cât comunicarea și proiectul ambalajului sunt gestionate în echipă, rezultatul este, într-adevăr, aproape de o mică operă de artă.

Care este ambalajul care v-a solicitat cel mai mult din punct de vedere tehnologic?
Sunt multe proiecte care au reprezentat provocări pentru echipa de producție a MMP România. Unul dintre cele mai complexe ambalaje este produs în acest moment in MMP România pentru marca Milka a clientului Mondelez. Mă refer la ambalajul pentru “I Love Milka”, o cutie cu capac încorporat dublat și pereți dubli cu linii de îndoire preformate, destinată ambalării automate. Pe aceeași forma constructivă există mai multe artwork-uri, fiecare cu propriile elemente embosate. (vezi fotografii)
Pe ștanță: Pentru a face posibilă ambalarea pe mașina clientului, cutia a fost prevăzută cu cuțite speciale care sa faciliteze formarea (perforații, linii de tăiere a 50% din grosimea cartonului). Pentru facilitarea setării zonelor embosate, forma de ștanțare a fost prevăzută cu blocuri interschimbabile și patrițe magnetice.
Pe mașina de lipit: Pentru a face posibilă ambalarea pe mașina clientului, 90% din liniile de îndoire sunt preformate în mașina de lipit, la unghiuri care variază de la 90 la 170 grade, într-o singură trecere prin mașina. Pentru aplicarea adezivului se folosesc 5 gun-uri. În prima secțiune a mașinii se preformează liniile de îndoire transversale apoi, prin intermediul modulului de întoarcere, cutia este rotită cu 90 de grade și sunt preformate liniile de îndoire longitudinale. Dupa preformare, liniile de îndoire trebuie să fie curate, fără crăpături, fără biguri false iar adezivul trebuie să fie poziționat corect.
Setarea mașinii trebuie făcută foarte precis, durata fiind de 6-8 ore. Datorită acestor condiții, cutia se încadrează în categoria de complexitate mare.

Cum ați defini creativitatea în domeniul producției de ambalaje?
În ambalaje, creativitatea este foarte importantă pentru succesul unui produs, mai ales dacă acesta este distribuit la rafturile retailer-ului. O definiție cât mai simplă ar fi: design ieșit din tipare – eficient ca execuție, utilizare finală și costuri de producție. Esențial este ca ambalajul să fie impresionant pe raft în ochii cumpărătorului.

Pentru furnizorii de servicii de imprimare digitală, packaging-ul este un fel de Mecca. Tot mai mulți speră să își revigoreze business-ul cu aplicații din acest domeniu. Puteți să faceți o analiză a interacțiunii dintre tehnologiile digitale de imprimare și industria ambalajelor? Ce provocări implică și ce beneficii poate aduce pentru un furnizor de astfel de servicii?
Întreaga societate umană trece de la analog la digital. Industria noastră nu poate fi exclusă din această tranziție. Deja imprimăm coduri QR pe ambalaje, interactive cu cumparătorii care le văd pe raft. Ambalajul a devenit un mediu de comunicare digitală, cumpăratorul îl scanează și află detalii despre promoții, ingrediente etc. Este clar că tehnologia de imprimare digitală le oferă multe avantaje producătorilor de bunuri, mai ales celor din sectorul FMCG (detergenți, băuturi, alimente, tutun) – și aici mă refer la personalizarea ambalajului (vezi campania “Împarte o Coca-Cola”), la viteza de reacție pe piață, adăugarea unor efecte speciale pe ambalaje etc.

Câte echipamente de imprimare digitală deține MM România? Care este gradul lor de ocupare (în termeni de producție) și la ce lucrări sunt folosite (prototipuri, tiraje mici etc)?
MMP România nu are în operare, deocamdată, echipamente pentru tipărirea digitală a ambalajelor. Suntem în plin proces de evaluare a mai multor tehnologii digitale, împreună cu experții tehnici ai grupului de la nivel european. Invesțiile în aceste utilaje vor fi decise în scurt timp.

Sunteți președintele APRA. Câte companii sunt membre ale acestei asociații? Este un număr care vă mulțumește? Care sunt obiectivele asociației pe termen scurt?
Asociația Producătorilor de Ambalaje din România a fost fondată în 2008 de către cinci companii din domeniu (Transilvania Pack & Print, ABC Impex, Mayr-Melnhof Packaging România, Printman și O.P. Consulting). În 2010 s-a afiliat la ECMA (Asociația Europeană a Producătorilor de Cutii Pliante din Carton). Astăzi, APRA totalizează 14 membri și sperăm că acest număr se va apropia de 20 până la sfârșitul anului.
Asociația are ca obiective stimularea consumului de ambalaje din carton, promovarea și apărarea intereselor membrilor săi în fața autorităților. APRA nu-și propune să atragă un număr mare de membri, ci mai degrabă să aibă o reprezentare consistentă și calitativă a producătorilor de ambalaje din carton din România. Obiectivele pe termen scurt sunt atragerea de membri reprezentativi ai industriei, deopotrivă din producția de ambalaje din carton și domeniile conexe, cooperarea cu alte asociații patronale locale (din industrie sau din afara ei) și cooperarea cu organizația europeană la care suntem afiliați (ECMA).

Anul acesta, Bucureștiul va găzdui Congresul ECMA. Cum vedeți acest eveniment: o oportunitate, o obligație pe care România și APRA trebuie să o îndeplinească sau rezultatul firesc al evoluției unei piețe și a celor care activează în cadrul acesteia?
La Ședința Anuală a ECMA din 13 Noiembrie 2014, desfășurată la Bruxelles, Bucureștiul a fost anunțat oficial ca oraș gazdă al Congresului ECMA din 2015. Congresul va fi organizat de ECMA în perioada 9-12 septembrie.
Locul de desfășurare și programul detaliat al congresului vor fi anunțate la începutul anului viitor. Acest eveniment reprezintă rezultatul efortului depus de APRA pentru a primi această onoare, efort întins pe toată durata anului 2014. A contat și organizarea ședinței Comitetului ECMA ADC (Association Development Committee) la București, în luna martie a acestui an, prilej cu care am dovedit că suntem gazde perfecte și ca putem organiza un eveniment în condiții impecabile.
Acest eveniment este o șansă acordată României de a-și deschide porțile pentru investitorii de calibru din sectorul cutiilor pliante din carton și mă bucur că reușim să aducem la București reprezentanții de frunte ai unei industrii europene al cărui business depășește 9 miliarde de euro.

Care vor fi cele mai importante aspecte ale evenimentului, în cifre și din punct de vedere calitativ? Cum credeți că va influența organizarea acestui eveniment activitatea producătorilor de ambalaje din România?
Congresul se întinde pe parcursul a trei zile. Invitații care vor conferenția sunt personalități marcante ale industriei, însă vor exista și sesiuni dedicate unor alte aspecte, conexe segmentului nostru de activitate sau absolut diferite. Vă pot oferi un exemplu de la Congresul din 2014, unde am avut o prelegere ținută de Paolo Pininfarina, despre design în general și nu neapărat despre designul de ambalaje. Cel mai important lucru este să avem speakeri de calibru cu teme interesante. De asemenea, contăm pe participarea celor mai reprezentativi furnizori ai industriei, care vin an de an cu ultimele noutăți tehnice din domeniul tiparului și ale celorlalte procese de producție.
Pe plan local este dificil de estimat influența congresului asupra domeniului nostru. Consider că găzduirea unui eveniment de asemenea anvergură va fi sigur benefică, iar noi ne vom strădui să-l promovăm atât în rândul utilizatorilor de ambalaje (marile companii multinaționale sau locale), dar și către comunitatea de afaceri românească.

Similar Posts:

comments icon0 comments
0 notes
48 views
bookmark icon

Write a comment...