Când?

Am tot anticipat că imprimarea inkjet va fi următoarea mare mutare… Cu toate astea, nici producătorii de hârtie şi nici partenerii lor (companiile cu profil chimic) nu înregistrează niciun semn de creştere în ceea ce priveşte volumele hârtiei inkjet.

Să facem o mică lecţie de istorie.

Litografia a fost inventată în anul 1796, iar litografia offset în jurul anului 1900. Chiar dacă litografia offset a fost folosită timp de câteva decenii bune, utilizarea ei pe scară largă nu a avut loc decât începând din 1970. În nu mai mult de un deceniu, ea a înlocuit complet tiparul înalt. Am putea spune că litografia offset a aşteptat o îmbunătăţire a fluxului de prepress şi acest lucru s-a întâmplat odată cu invenţia fotoculegerii.

Chester Carlson a descoperit electrofotografia în anii ’30, iar primul copiator a intrat în uz după 1960. Imprimarea digitală pe bază de toner a fost introdusă la sfârşitul anilor ’70 când Xerox şi IBM au lansat printerele alb-negru în coală (Xerox) şi în rolă (IBM). În doar cinci ani, cea mai mare parte a printării documentelor de business a devenit digitală.

În 1993, Indigo şi Xeikon a introdus pe piaţă imprimarea digitală color. În foarte scurt timp, Canon şi Xerox au intrat şi ele pe această piaţă. Uşor, culoarea digitală a acaparat câte o bucăţică din piaţa imprimării litografice offset.

Prima imprimantă de birou a fost introdusă pe piaţă în anii ’80, iar acum numărul lor a depăşit câteva miliarde.

Imprimarea inkjet color de tip wide format şi-a făcut pentru prima oară apariţia în anii ’90 şi putem spune cu siguranţă că a evoluat foarte bine. Creşterea segmentului imprimării inkjet wide format este la nivel mondial, numai dacă ne gândim la câte bannere se imprimă acum cu „Închis pentru faliment” sau „Executare silită”…

Astăzi, între 10 şi 15 procente din întreaga cantitate de materiale imprimate se face digital. Imprimarea digitală în coală se face în mare parte folosind toner monocrom sau color. Printerele industriale inkjet cu alimentare în coală produse de Screen şi respectiv cel în format B2 de la FujiFilm vor lovi piaţa în 2010. Pentru producţia în rolă, multe dintre printerele monocrome vor fi înlocuite cu printere color cu alimentare în rolă.

Câteva vor folosi toner, însă multe vor fi bazate pe tehnologia inkjet. Kodak Versamark a zguiduit piaţa imprimării monocrome pe bază de toner, însă adevărata creştere va veni pe măsură ce tot mai multe printere în rolă vor fi date în folosinţă. Iar în 2010 vom asista la instalarea primelor printere în rolă din seria T300 şi Kodak Stream/Prosper. Totodată, Screen (şi partenerii săi OEM) şi Océ au anunţat deja începerea instalării propriilor printere industriale cu alimentare în rolă. Cei care vor fi prezenţi la expoziţia IPEX de la Birmingham vor putea asista la lansarea a cel puţin şase noi printere inkjet pentru producţie.

Imprimarea wide format este, virtual, bazată pe tehnologia inkjet. Piaţa este încă divizată între variantele de imprimante care folosesc cerneală pe bază de apă, solvent (şi eco-solvent) şi cele UV, atât pentru aplicaţii în rolă cât şi flatbed. În această piaţă a imprimării inkjet, peste 100 de substraturi imprimabile sunt folosite – de la hârtia simplă la canvas şi vinyl, la materiale textile şi plastice, la sticlă, lemn şi metal.

Faţă de tipărirea offset, imprimarea digitală pe bază de toner sau cea inkjet are marele avantaj că nu necesită pregătirea formei de tipar. Tehnologia inkjet poate atinge nivelul de calitate foarte apropiat imaginii în ton continuu şi poate suporta o serie multiplă de tipuri de cerneluri. Putem evident să spunem că şi printerele HP Indigo permit acest lucru însă are constrângeri în ceea ce priveşte dimensiunea colii imprimate şi a zonei imprimate.

Tehnologia inkjet ţine în mare parte de cerneală şi de capetele de imprimare – amândouă fiind considerate consumabile.

Zilele trecute am cumpărat cerneală pentru imprimanta mea HP 450. Am plătit aproximativ 60 $ pentru două cutiuţe care-mi încăpeau în buzunar, iar din această sumă, 18 $ reprezentau un credit pentru a returna vechile cartuşe la Staples (n.r.: Staples Inc. este cel mai mare retailer de produse pentru birou din lume).

Sincer, cred că cerneala inkjet costă mai mult de cât şampania.

De aceea, consider că utilizarile potenţiale ale tehnologiei inkjet trebuie mai întâi să vadă nişte cifre rezonabile, ca să nu spun reale, în ceea ce priveşte costul cernelii şi al capetelor de printare.

Apoi trebuie să amintim de hârtie. Nu mai am nicio idee despre ceea ce este hârtia normală, pentru că hârtia este produsă din celuloză, chimicale şi apă şi, în unele cazuri, din anumite straturi speciale de acoperire. Imprimanta inkjet HP T300 în rolă, depune o picătură de lichid de protecţie înainte de aplicarea unei picături de cerneală. Cu toate că hârtia nu este chiar „simplă”, aceasta este mai puţin scumpă decât aşa-numitele „hârtii digitale”.

Într-o altă ordine de idei, aşteptăm noile „specii” de imprimante inkjet care să concureze pe segmentul imprimării în coală. Aşteptăm totodată să vedem cât vor costa. Şi mai aşteptăm să vedem cum va fi hârtia folosită de acestea. Când toate aceste elemente vor fi armonizate, vom şti cu certitudine că imprimarea inkjet „poate decola”…

 

Despre autor:

Frank Romano este Profesor Emerit al Rochester Institute of Technology (RIT), autor al Paper’s Pocket Pal, al câtorva sute de articole scrise pentru publicaţii de print din America, Europa, Orientul Mijlociu, Asia sau Australia. Autor a peste 44 de cărţi de specialitate şi fondator a opt publicaţii de gen.

Similar Posts:

• Screen își extinde portofoliul cu Truepress JET S320
• Screen își va demonstra noile tehnologii la Ipex
• KBA și Xerox își unesc tehnologiile pentru piaƫa ambalajelor din carton
• Océ va prezenta la Drupa noul ColorStream 3700
• Mimaki a lansat TS500-1800, cea mai rapidă imprimantă inkjet cu sublimare pentru textile din lume