Analiza

Ce rămâne după tăierea TVA

• Bookmarks: 173


Preţurile de consum din zona euro s-au stabilizat după patru luni de scăderi

Cât de mult va ieftini reducerea TVA preţurile de la raft? Teoretic, scăderea preţurilor la alimente şi băuturi nealcoolice în supermarket ar trebui să fie, de la 1 iunie, de aproximativ 12%. O ieftinire destul de semnificativă dacă practicile comerciale ar fi corecte. Ce se va întâmpla în realitate? Cu siguranţă, chiar dacă va exista o oarecare inerţie, de a transpune în preţuri scăderea TVA decisă de guvernanţi, mai devreme sau mai târziu vom cumpăra produse mai ieftine decât înainte de aplicarea măsurii. Şi nu numai atât, la fel de sigur încasările la buget vor creşte, în aceeaşi măsură în care evaziunea din piaţa neagră se va reduce.

 

 

Măsură diferită pentru procente

 

Legătura dintre reducerea TVA şi scăderea prețurilor la raft este una simplă din punct de vedere aritmetic. Prețul la raft nu va scădea în niciun caz în aceeași proporţie cu reducerea TVA. Ne vom referi la TVA de 24%, aplicat în prezent pentru produsele alimentare (mai puţin în panificaţie) şi nu numai şi ce se va întâmpla după reducerea la o cotă de 9% începând de la 1 iunie. Astfel, pentru simplificare, pentru un produs care costă 100 lei, după aplicarea TVA de 24%, la raft acesta va avea un preţ de 124 lei. În cazul cotei de 9%, de la jumătatea anului, preţul produsului la raft va fi de 109 lei. Deşi diferenţa de procente în cazul celor două cote de TVA este de 15, diferenţa de preţ este în procente mai mică. Pe scurt, diferenţa de preţ la raft pentru acelaşi produs va fi de 124 lei minus 109 lei, deci 15 lei. Ieftinirea de 15 lei a produsului va reprezenta 12,09% din cei 124 lei, cât era preţul produsului la raft cu TVA de 14%. În concluzie, deşi TVA scade de la 24% la 9%, produsele ar trebui să se ieftinească cu 12,09%. Este de aşteptat să existe o anumită marjă în aplicarea acestor reduceri (de la un magazin la altul, de la o zonă geografică la alta, de la un sortiment la altul etc.), dar media ar trebui să se situeze la un nivel de 12%. Nu e nevoie de prea multă filozofie, doar practicile comerciale ar trebui să fie corecte, iar controalele autorităţilor de control să fie înteţite măcar pentru o perioadă oarecare de timp.

 

Concurenţa va coborî preţurile

 

Opiniile analiştilor economici şi ale comercianţilor sunt împărţite. Vor, nu vor, comercianţii trebuie să respecte legislaţia şi să reducă preţurile. În ce proporţie, greu de afirmat. Reprezentanţii unor mari reţele de magazine au afirmat răspicat că produsele de la raft încadrate la categoria supusă noii cote de TVA de 9% se vor ieftini în intervalul 12,09 – 12,1%. Nici nu puteau îndrăzni să afirme altceva. În schimb, analiştii economici sunt puţin mai rezervaţi: ne putem aștepta la o scădere a preţurilor în medie, cu 8-10%, ceea ce e oricum o reducere consistentă. E clar că fiecare va încerca să se înfrupte câte un pic din felia scăderii TVA de la 24% la 9%. Şi comerciantul, şi producătorul. Însă cu siguranţă şi consumatorul final va beneficia de noul TVA redus pentru că diferenţele, cel puţin la nivel teoretic, sunt semnificative. Acest fapt s-a văzut în faza de tatonare la produsele de panificaţie.

Interesantă este însă şi atitudinea unor reprezentanţi ai organizaţiilor patronale şi sindicale din sectorul alimentaţiei. Aceştia sunt mult mai optimişti şi susţin că va interveni cu siguranţă concurenţa, care va regla lucrurile aşa cum trebuie. Niciun comerciant serios nu va ţine preţurile ridicate, dacă vecinul lui va respecta şi va aplica corect reducerea de TVA la produsele de pe raft. Piaţa va regla şi situaţiile în care unii încearcă să încaseze mai mult decât trebuie, profitând de cota de TVA redusă brusc.

 

Stabilizare anunţată de Eurostat

 

Biroul de statistică al Uniunii Euroepene (Eurostat) a anunţat la sfârşitul lunii trecute că preţurile de consum din aprilie au rămas neschimbate faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. De menţionat că, în perioada decembrie 2014 – martie 2015, s-au înregistrat scăderi continue la preţurile de consum din zona euro. Declinul preţurilor a determinat Banca Centrală Europeană (BCE) să lanseze un program de suplimentare a lichidităţilor. Astfel, BCE urmează să cumpere obligaţiuni, în mare parte guvernamentale, în valoare de peste 1.000 de miliarde de euro, până în septembrie 2016.

Reprezentanţii BCE şi-au exprimat îngrijorarea că prăbuşirea preţului barilului de petrolul, în a doua jumătate a anului trecut, ar putea provoca scăderi ale preţurilor unor bunuri şi servicii, ceea ce ar fi putut afecta creşterea economică.

„Lucrurile evoluează ceva mai bine decât ne aşteptam acum câteva luni”, a declarat Ardo Hansson, membru în consiliul guvernatorilor BCE, într-un interviu acordat The Wall Street Journal, potrivit Mediafax.

Ardo Hansson a adăugat însă că este prematur de discutat dacă Banca Centrală Europeană ar trebui să încheie suplimentarea de lichidităţi mai devreme decât a planificat.

Stabilizarea indicelui preţurilor de consum reflectă redresarea parţială a preţurilor energiei, care au înregistrat în aprilie o scădere de 5,8% faţă de aceeaşi perioadă din 2014, după o scădere de 6% în martie.

 

Taxe speciale pentru indisciplinaţi

 

„Să începeţi deja să verificaţi dacă ceea ce a apărut în presă e adevărat, dacă hypermarketurile și comercianţii profită de cea mai bună măsură pe care puteam s-o luăm vreodată pentru agricultură şi pentru consumatorii din România, reducerea TVA, pentru a-şi mări preţurile acum, ca să rămână după aceea la nivelul pe care şi-l doresc”, a afirmat premierul Victor Ponta, după ce unele posturi de televiziune au prezentat câteva reportaje din magazine, unde de o perioadă preţurile au crescut brusc cu 30-50%, după ce guvernanţii au anunţat viitoarea reducere de TVA.

Premierul a mai subliniat că Guvernul nu poate îngheţa preţurile la mărfurile din magazine, în contextul reducerii TVA la 9%, dar poate introduce măsuri constituţionale şi europene, cum ar fi taxele speciale foarte mari, în cazul în care comercianţii nu scad preţurile la raft după diminuarea TVA.

„Am auzit tot felul de tâmpenii liberal-comuniste, că să dăm ordonanţă să îngheţăm preţurile. Suntem în Uniunea Europeană, suntem economie de piaţă şi nu putem îngheţa preţurile, cum de altfel nu prea reuşeau nici comuniştii să le îngheţe. Avem măsuri legislative pe care le putem lua, nu ordonanţe de îngheţare a preţurilor. Putem să introducem taxe speciale pentru cei care folosesc acest prilej şi nu voi ezita – şi vă rog să îmi propuneţi, dacă vom constata că într-adevăr există această situaţie – vom pune nişte taxe atât de mari încât tot ce câştigă în mod speculativ să piardă pe partea cealaltă. Nu voi ezita să iau nicio măsură europeană şi constituţională, nu trăsnăi comuniste”, a declarat prim-ministrul.

Premierul i-a solicitat ministrului Agriculturii să îi prezinte un raport privind aceste verificări.

Anterior, Victor Ponta a precizat că reprezentanţii Guvernului vor verifica, împreună cu Consiliul Concurenţei, începând din luna iunie, dacă reducerea TVA la produse alimentare se reflectă şi în preţul la raft şi va folosi toate pârghiile legale pentru a combate eventuale nereguli.

 

 

Excedent bugetar în primul trimestru

 

România a avut în primul trimestru un excedent bugetar de 4,89 miliarde de lei, reprezentând 0,69% din Produsul Intern Brut (PIB), potrivit datelor anunţate de Ministerul Finanţelor Publice.

Veniturile bugetului general consolidat au fost de 54,95 miliarde de lei, în creştere cu 12,6%, iar cheltuielile au totalizat 50,07 miliarde de lei.

Din total, veniturile fiscale au fost de 34,87 miliarde de lei, din care impozitul pe profit, salarii, venit şi câştiguri din capital au însumat aproape zece miliarde de lei.

După ce veniturile bugetare au crescut peste aşteptări, Guvernul a decis reducerea TVA la alimente, de la 1 iunie, la 9%, de la 24% în prezent.

În perioada similară din anul precedent, bugetul general consolidat înregistra un deficit de 900 de milioane de lei, respectiv 0,14% din PIB.

Veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 54,96 miliarde de lei, reprezentând 7,8% din PIB, au fost cu 12,6% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit MFP, creșteri semnificative, față de aceeași perioadă a anului precedent, s-au înregistrat la încasările din TVA (20,8%), accize (11,4%), impozitul pe venit (14,6%), venituri nefiscale (21,2%). Încasările din contribuții de asigurări sociale au crescut doar cu 0,5% față de anul anterior, reflectându-se măsura de reducere cu 5 puncte procentuale a contribuțiilor angajatorilor.

La nivelul administrațiilor locale s-au înregistrat, de asemenea, creșteri față de anul precedent la impozite și taxe pe proprietate cu 6,6%, în timp ce veniturile nefiscale s-au redus cu 0,4%.

Guvernul s-a angajat pentru acest an să se încadreze într-un deficit de 1,83% din PIB.

Reducere şi la cărţi

 

Taxa pe valoarea adăugată poate fi redusă şi pentru biletele la spectacol, complementar măsurii de diminuare a TVA la cărţi, propusă de ministrul Culturii, a afirmat premierul Victor Ponta, în şedinţă de guvern. Luna trecută, ministrul Culturii a anunţat că taxa pe valoare adăugată pentru cărţi va fi redusă de la 9% la 5%, măsura urmând să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2016.

„Sprijin şi îl felicit pe domnul ministru Ionuţ Vulpescu (ministrul Culturii-n.r.) pentru ideea scăderii TVA la cărţi. Cred că putem merge şi la biletele de spectacol, la toate celelalte lucruri”, a spus Victor Ponta.

Mai puţine insolvenţe

 

Numărul insolvenţelor s-a redus în primul trimestru cu 58% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, după ce anul trecut a scăzut pe ansamblu cu 28%, însă cu impact social şi financiar în economie mai mare, concedierile salariaţilor crescând cu 24%, a declarat Iancu Guda, analist economic Coface, citat de Mediafax.

„Aproximativ 98% din scăderea numărului de insolvenţe se înregistrează în rândul companiilor mici, cu cifră de afaceri sub 100.000 de euro. Aceste deviaţii rămân relevante doar din punct de vedere statistic, pentru că, în ciuda scăderii majore a numărului de insolvenţe deschise, impactul social şi financiar propagat în economie este mai mare. Numărul locurilor de muncă pierdute odată cu intrarea în insolvenţă a acestor companii este mai mare cu 24%”, a afirmat analistul de la Coface, la Conferinţa de Risc de Ţară.

El a mai precizat că ponderea companiilor care reuşesc să se reorganizeze este de 3%, de zece ori mai mică decât media la nivel regional.

 

Similar Posts:

comments icon0 comments
0 notes
73 views
bookmark icon

Write a comment...