Chiriile și ratele imobiliare, o povară tot mai grea pentru producția publicitară

Recesiunea a adus prejudicii producţiei publicitare nu numai prin diminuarea volumului de lucru, resimțit în principal prin reducerea numărului de proiecte realizate sau a bugetelor alocate acestora. Reducerea costurilor, determinată de restrângerea activităţii firmelor, a determinat relocarea sau închirierea halelor de producție deţinute de acestea, precum și în stoparea construcţiei de noi spaţii.

În intervalul 2007-2008, trendul general creat de explozia sectorului imobiliar impunea firmelor de producție publicitară să investească fără rețineri în terenuri și construcții de spații proprii de producție. Agenda zilnică a managerilor din domeniu acorda un interes marcat oportunităților de achiziție de terenuri în zone ce păreau a avea un potențial de dezvoltare ridicat. Banii împrumutați prin creditele imobiliare ușor disponibile erau direcționați cu entuziasm către investiții în terenuri și spații ce păreau o investiție sigură pentru viitor.

Raționamentul nu era chiar neîntemeiat, având în vedere că volumul de lucru părea capabil să susțină și să justifice o investiție într-un spațiu propriu de producție, a cărui valoare, cel puțin la acel moment, părea lesne de transformat rapid în lichidități atractive, dacă situația ar fi cerut-o. Cum criza s-a reflectat cel mai dramatic în categoria imobiliarelor, provocând scăderi masive ale valorilor terenurilor și construcțiilor aferente, cei mai mulți investitori , în special cei care au ales să blocheze bani în spații de producție exorbitante pe ultima sută de metri, plătind un preț usturător de mare pentru ceea ce avea să vină, s-au trezit cu spații de producție nejustificat de mari și cu rate lunare împovărătoare, plătite către bancă dintr-un puțin care amenință să se subțieze pe zi ce trece.

Ce se întâmplă acum? Supra-oferta din piaţa imobiliară pe toate segmentele şi diminuarea numărului de potenţiali clienţi pe fondul crizei au condus la reducerea chiriilor pentru spaţiile de birouri pe segmentul IMM-urilor cu 5% – 10% faţă de anul precedent. Rata de neocupare a spaţiilor industriale, care în decembrie 2008 se ridica la 4%, a ajuns să depașească 10% în 2009, conform rapoartelor emise de agenţiile bucureştene de consultanţă imobiliară. Cum era de așteptat, nici companiile de producție publicitară nu își mai permit să achiziționeze terenuri, să construiască în scop speculativ și, din nefericire, nici să-și plătească ratele aferente investiției imobiliare către bancă. Deşi unele companii au în proprietate terenuri pe care urma să demareze construcţii, au abandonat lucrările din lipsa finanţării.

Lucrurile sunt mai simple în cazul celor care funcționau deja în spații închiriate, aceștia alegând să se relocheze în spații de producție mai mici, chiar dacă acestea sunt situate în zone periferice și nu beneficiază de foarte multe facilități. Totuși, este de menționat că, în ciuda ratei de neocupare destul de ridicate, chiriile au scăzut nesemnificativ, deşi presiunile chiriașilor de a micşora aceste costuri sunt din ce în ce mai mari.
Cei care au investit deja sume considerabile în terenuri și hale de producție proprii cu care nu prea mai au ce face, speră într-o redresare economică viitoare care să le confirme faptul că demersul lor nu a fost în totalitate inutil, deși specialiștii anticipează ca fiind aproape imposibilă o revenire a valorilor produselor imobiliare la nivelul anilor 2006-2007. Firmele de consultanţă imobiliară anticipează că preţurile de închiriere îşi vor continua ritmul de scădere, iar piaţa spaţiilor de producție va fi dominată de preferinţa pentru suprafeţe şi proiecte de mici dimensiuni și de o relocare marcată către periferii.

Similar Posts:

• EXONIA transformă combinatul Vel Pitar din Iași în cea mai mare fabrică de ambalaje din Europa de Est.
• Vreme neschimbată
• Gonflabilele, alternativa la structurile de metal sau lemn
• Producţia publicitară ameninţată de lipsa lichidităţilor
• Stora Enso investește 150 milioane de euro în fabrica de carton ondulat din Polonia