642
Romulus Cristea
Conflictele militare sunt inacceptabile în actualul context internaţional, dar problematica gestionării crizelor dintre state, în special în spaţiul ex-sovietic, a adoptat sintagma „conflictului îngheţat” pentru a descrie neînţelegerile regionale prelungite cu potenţial exploziv. Ca o consecinţă a ultimelor evenimente din Ucraina, Crimeea riscă să devină o nouă regiune de localizare a unui conflict îngheţat.
Deşi unii se tot burzuluiesc pe unde apucă, iar declaraţiile belicoase cu tentă naţionalistă lansate din toate taberele nu mai contenesc, un lucru este foarte clar: Ucraina nu are capacitatea de a purta un război cu Rusia. De asemenea, nici Rusia condusă de semidictatorul Vladimir Putin nu mai poate folosi discreţionar forţa pentru a-şi impune vrerea, fără a risca sancţiuni internaţionale. Zguduită de conflicte interne care au purtat marca asemănătoare războiului civil ,Ucraina, care înglobează Republica Autonomă Crimeea, devine se pare, încă un stat ex-sovietic implicat în gestionarea unui conflict îngheţat. Cu ce consecinţe?
Pentru România, ceea ce se întâmplă în Ucraina nu reprezintă o ameninţare imediată. A spus-o şi preşedintele României, nu doar pentru a linişti populaţia. Deşi avem graniţe comune în nord şi est, securitatea României nu implică deocamdată vreun risc insurmontabil. România face totuşi parte din NATO şi este stat membru al Uniunii Europene. Nici din punct de vedere economic nu se întrevăd probleme grave, schimburile economice cu vecinii ucraineni fiind reduse: exporturile româneşti de anul trecut au fost la nivelul de 1,8% din total, iar importurile din Ucraina au scăzut cu 10%. Însă, apariţia unui conflict îngheţat în care să fie implicată Ucraina poate genera tensiuni greu de controlat şi care pot crea „pe termen mediu şi lung un risc la adresa securităţii ţării noastre”. De ce? Pur şi simplu pentru că un conflict îngheţat rămâne o sursă permanentă de conflict armat gata oricând de iniţiere, iar un astfel de scenariu mai implică şi infracţionalitate instituţionalizată pentru regiunea disputată. Exemplul abuzurilor autorităţilor din Transnistria separatistă sunt de altfel binecunoscute de majoritatea românilor.
În astfel de regiuni are loc un transfer al administraţiei civile către armată care acţionează discreţionar datorită haosului creat. Un conflict îngheţat implică interacţiuni între state suverane. Este un conflict cu caracter militar, nefinalizat,cumva „în aşteptare”, fără semnarea vreunui tratat de pace între părţi. Oricând ostilităţile ar putea fi reluate. Un conflict îngheţat nu este altceva decât un butoi cu pulbere cu fitilul pregătit.
Conflictul îngheţat preconizat pentru regiunea Crimeea accentuează instabilitatea regională. Nu de alta, dar Ucraina (care include şi Republica Autnomă Crimeea), alături de Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova şi Belarus fac parte din Parteneriatul Estic. Parteneriatul este un acord de asociere semnat de Uniunea Europeană cu cele şase state ex-sovietice. La lansarea Parteneriatului Estic, Rusia a acuzat Uniunea Europeană că încearcă să penetreze influenţa rusă din regiune şi a făcut presiuni pentru a nu se semna acordul. Ce este însă interesant, în special din punct de vedere geopolitic: regiunea extinsă din jurul Mării Negre care include şi ţările ex-sovietice menţionate mocneşte de conflicte îngheţate. Ucraina ar putea deveni a cincea ţară din cele şase ale Pactului în care apare un nou conflict îngheţat. Pe lângă Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia şi Transnistria, ar putea veni rândul regiunii Crimeea care „să întregească lanţul de conflicte îngheţate din jurul Mării Negre”. A mai rămas în afara ecuaţiei doar Belarus, o dictatură obedientă oricum Rusiei.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print
