669Hârtia imprimată reprezintă una dintre cele mai vechi forme de comunicare. Coexistând de sute de ani cu tiparul, pare a fi considerată astăzi mai degrabă un zgomot de fond, ceva ce ţine de istorie, în vremuri în care medii noi şi inovative apar peste noapte având capacitatea de a livra eficient şi neconvenţional mesajele comunicării personale şi comerciale. Considerându-l ca prea tradiţional sau plictisitor, manifestăm tendinţa ignorării adevăratei sale puteri de persuasiune.
Renunţarea la comunicarea tipărită poate fi fatală unei campanii de marketing. Asta nu înseamnă nici că ar trebui să ne concentrăm în exclusivitate pe promovarea în publicaţii sau folosind broşuri ori alte materiale tipărite, ignorând celelalte tipuri de media. Însă, comunicării tipărite trebuie să i se recunoască meritele sale, pentru că oamenii au încă încredere în ceea ce este pus pe hârtie.
„Verba volant, scripta manet” – este o realitate perfect valabilă şi acum, după sute de ani. Oamenii se simt în largul lor alături de un obiect tipărit pe care îl pot răsfoi, care poate fi citit oricând doresc, oriunde – în metrou, la mare, la munte sau acasă -, poate fi îndoit, adnotat, decupat, chiar răzuit sau mirosit…
În această perioadă, datorită presiunii exercitate de managementul companiilor în scopul reducerii cheltuielilor şi creşterii accesibilităţii internetului, o mare parte dintre informaţii nu mai sunt tipărite, ci afişate prin intermediul Internetului. Însă, ceea ce este online poate dispărea odată cu deconectarea de la reţea sau la încetarea alimentării electrice… Credibilitatea informaţiei tipărite versus cea afişată pe monitorul unui computer, este mult mai mare. Una este să citeşti o broşură şi altceva să vizualizezi o pagină web ori un document .pdf, .doc sau de alt tip – pentru că obiectul tipărit are materialitate, având propria existenţă fizică. O companie care se respectă, şi îşi respectă clienţii, va continua să aibă, chiar şi pe timp „de criză”, broşuri, cataloage, oferte şi alte materiale tipărite.
Procesul realizării unui obiect tipărit trebuie să rezolve mai multe aspecte: concept, design, texte, imagini, calitatea tiparului, substratul imprimabil adecvat, finisările şi altele. Substratul poate fi hârtie, carton, plastic, autocolant, textil etc., fiecare tip oferind o largă varietate de opţiuni. Dintre acestea, hârtia şi cartonul sunt singurele materiale în totalitate biodegradabile, reciclabile şi cu versiuni reciclate. Sunt produse din materii prime regenerabile prin procese tehnologice nepoluante. În plus, pot fi tipărite fără să implice probleme deosebite. La fel cum trebuie acordată o mare atenţie designului, concepţiei textelor ori alegerii imaginilor şi hârtia trebuie aleasă corespunzător, în funcţie de genul de lucrării sau obiectivele comunicării.
Iată câteva sugestii pentru alegerea tipului de hârtie în funcţie de specifi cul lucrării:
– lucrări cu imagini intens colorate şi care conţin puţin text – hârtie cretată lucioasă;
– mix echilibrat de texte şi imagini – hârtie satinată, cunoscută şi sub numele de semilucioasă;
– lucrări cu mult text, imagini puţine, care trebuiec citite cu atenţie – hârtie cretată mat sau, recomandabil, hârtie offset;
– imagini care trebuie reproduse cu fi delitate, culori a căror acurateţe nu trebuie compromisă – hârtie cretată cu un grad ridicat de alb, dar nu exagerat, pentru a nu vira spre albastru datorită agenţilor OBA (Optical Brighteners);
– lucrări care trebuie să ofere senzaţia de natural, de căldură – hârtie tip offset sau simplu cretată;
– materiale cu subiecte ecologice, de responsabilitate socială – hârtie reciclată;
– tipărituri cu conţinut restrâns, dar cu o importanţă semnifi cativă – hârtie cretată volumică;
– lucrări tipărite faţă-verso – hârtie cu un grad ridicat de opacitate care, de regulă, conţine lignină;
– tipărituri care trebuie expediate poştal – hârtie volumică la care se poate opta pentru un gramaj mai mic, realizând economii importante la costurile de expediere;
– lucrări cu un design complex – hârtie sau carton cu capacitate de pliere superioară a căror strat de cretare nu crapă cu uşurinţă;
– formulare care trebuie completate de mână – hârtie care nu este lucioasă, tip offset, cretată mat ori autocopiativă dacă sunt necesare mai multe exemplare;
– documente care trebuie păstrate sau arhivate pentru timp îndelungat – hârtie fără lignină, cretată sau tip offset, ideal a fi certificată ISO 9706 (hârtie permanentă) sau în conformitate cu ISO 11108 (hârtie pentru arhivare).
Stabilirea hârtiei nu constituie neapărat o atribuţie a tipografiei – deşi competenţele tipografilor în ceea ce priveşte substratul imprimabil sunt relevante, având la bază sute de experienţe practice, atât pozitive, cât şi negative. De exemplu, este cunoscut faptul că majoritatea tipografiilor au cantităţi moderate de hârtie pe stoc, de regulă hârtie dublu cretată. Deşi aceast tip de hârtie poate fi o alegere perfectă pentru multe lucrări, pentru altele poate fi o greşeală majoră. De aceea este important să stabilim de la început obiectivele pe care intenţionăm să le atingem prin intermediul unui material tipărit, iar apoi, în cunoştinţă de cauză, să alegem substratul imprimabil optim. Există sute de tipuri de hârtie şi carton dintre care putem alege, ca dintr-o vasta colecţie de creaţii hautecoutoure, pe aceea care ne ajută să comunicăm cel mai bine o idee, un concept sau un mesaj. Însă, de foarte mai multe ori, în România educaţia destul de modestă în folosirea hârtiei la un nivel cu adevărat profesional (chiar şi în cazul designerilor sau art directorilor din agenţiile de publicitate) lasă de dorit.
Similar Posts:
- Gama de hârtii UPM DIGI Fine
- Noi hârtii cretate de la Xerox
- SEPOTY, competiția excelenței tiparului, invită tipografiile din România să aplice pentru următoarea rundă de colectare din 30 septembrie 2011!
- Material imprimabil cu HP Indigo pentru efecte 3D
- Tipărirea offset fără soluţie de umezire, cu Toray
0 comments
Share
Print