Printurile lenticulare există demult. Ele ne-au fascinat copilăria sub forma acelor cartonaşe pe care, atunci când schimbai unghiul din care le priveai, vedeai două imagini, iar prin mişcare se creau efecte fie 3D, fie de mişcare. Astăzi le găsim peste tot, pe mouse pad-uri, articole promoţionale de tot felul, etichete, ambalaje, cărţi de vizită, coperţi, tablouri. Nu putea trece mult până ca această tehnologie să intre şi în publicitatea outdoor sau in-store, şi deci chiar în formate mari. Aşa că să nu fim surprinşi dacă în timp ce trecem pe lângă print-ul de pe peretele unui magazin acesta va prinde viaţă.
Conceptul de imagini şi efecte 3D datează încă din 1692 când Gois-Clair, un pictor francez, a descoperit că poate obţine un efect dimensional pe pânză prin interpunerea unei grile între tablou şi privitor. Lenticularele, al căror nume vine de la lentile liniare, au fost produse pentru prima oară în anii 30, însă au început să fie folosite în masă mult mai recent, când costul plasticului a început să scadă. Producţia în masă a produselor lenticulare a fost susţinută şi de avântul printului comercial şi a nevoii crescute de suporturi mereu noi.
Principiul din spatele acestor produse se numeşte fotografie lenticulară şi a fost dezvoltată de Gabriel Lippman în 1908 (premiat Nobel pentru realizarea primei fotografii color). De atunci tehnologia a evoluat, iar astăzi se pot creea lenticulare din mai multe imagini, până la obţinerea unei scurte secvenţe video.
Efectele realizate cu imagini lenticulare
· FLIP reprezintă două sau mai multe imagini independente care se schimbă la mişcarea suportului. Efect foarte util pentru a sugera: înainte/ înapoi, cauză / efect, alb-negru / color, ş.a.
· 3D este efectul de adâncime şi se poate obţine din combinarea a două sau mai multe imagini ale aceluiaşi obiect, văzut din unghiuri diferite sau prin efect multi-layer.
· ZOOM este un efect bazat pe o singură imagine care are ca acţiune transfocarea, apropierea sau depărtarea unui obiect (mărire / micşorare). Combină mai multe dimensiuni ale aceleaşi imagini. Foarte util pentru atragerea privirii.
· MORF este schimbarea graduală a unei imagini într-o altă imagine similară sau diferită.
· ANIMAŢIE este schimbarea de imagini consecutive dând o impresie de mişcare, similară unei secvenţe de film.
Cum funcţionează
O imagine lenticulară este astăzi practic o imagine digitală, pregătită special pentru tipărire pe o suprafaţă plastică având deasupra lentile plano-convexe cilindrice prin care este văzută imaginea. Primul pas este pregătirea a două sau mai multe imagini, iar apoi folosirea unui soft pentru a le uni prin procesul numit „interlacing”. Primul pas este selectarea şi pregătirea fotografiilor. Numărul acestora depinde în parte de mărimea imaginii. Pot varia între 2 şi 70 de fotografii, şi chiar mai multe. Lenticularele mai mici pot avea mai multe imagini secvenţiale, pentru că unghiul din care sunt privite este mic. În cazul imaginilor mai mari, la care unghiul privirii variază mult de-a lungul feţei imaginii, benzile trebuie să fie mai late, pentru a preveni efectul de „ghosting”. Pentru a obţine un mini film de 1 secundă este nevoie de minim 30 de imagini. Cu cât se folosesc mai multe imagini secvenţiale, cu atât procesul este mai complicat. Pentru două sau trei imagini este destul simplu. Regula de bază este ca fotografiile să aibă aceeaşi dimensiune. Programul de interlacing ia fotografiile şi le taie în fâşii foarte înguste, după care le amestecă astfel încât să se interpună pe rând câte o fâşie din fiecare imagine. Dacă sunt trei imagini prima fâşie va fi din imaginea 1, a doua din imaginea 2, a treia din imaginea 3, a patra din imaginea 1 şi aşa mai departe. Softul salvează apoi imaginea astfel obţinută într-un fişier pregătit pentru print. Datorită multitudinii de imprimante diferite, există anumite programe software, cum ar fi Flashband Generator Pro, care permit potrivirea perfectă a imaginii şi a distanţei dintre fâşii în funcţie de lentila care va fi folosită. Astfel se evită neconcordanţele şi se obţine pitch-ul perfect.
După imprimare, imaginea se aşează în spatele unui ecran lenticular, o foaie de plastic pe care există o serie de lentile cilindrice aşezate în rânduri paralele. Fiecare dintre aceste lentile, numite aici lenticule, are o lungime focală egală cu grosimea foii de plastic transparent pe care este montată. Ele trebuie aşezate astfel încât o lenticulă să acopere un set întreg de fâşii, respectiv câte una din fiecare imagine. Fiecare lenticulă măreşte o fâşie foarte îngustă din imaginea aşezată în spatele ei. Dacă se schimbă unghiul vizual, se schimbă şi fâşia care este mărită. Pe un card mic, fiecare lenticulă poate arăta oricare din 36 de fâşii diferite, în funcţie de unghiul vizual.
Fotografierea
Modalitatea de captare a imaginilor folosite determină tipul de lenticular rezultat. Spre exemplu, tipul simplu numit flip, constă din oricare două imagini. Pentru efectul 3D însă, scena sau obiectul trebuie surprins din mai multe unghiuri diferite, pe când pentru efectul video este creat prin fotografierea unei secvenţe de imagini din aceeaşi poziţie. Ulterior, din aceste secvenţe se poate realiza şi un efect de morphing, prin care o imagine evoluează şi se schimbă treptat în cu totul alta, într-un mod gradual imperceptibil.
Aplicaţii
Există astăzi multe aplicaţii finale comerciale pentru printurile lenticulare, care pot fi realizate din PVC, APET, Acrylic, PETG sau alte substraturi. În timp ce PETG şi APET sunt cele mai comune, alte substraturi capătă teren datorită posibilităţii de a fi amplasate outdoor sau pe suprafeţe curbe (căni etc.). Printul lenticular litografic permite ca cerneala să fie imprimată direct pe lentilă, în timp ce lenticularele fotografice de mare rezoluţie au o imagine laminată pe lentilă. Recent, imagini lenticulare de format mare (peste 2m) folosite în alte ţări în staţii de autobuz sau săli de cinema au fost imprimate folosind o lito-presă supradimensionată.
Au fost făcute multe progrese în această industrie aflată în plină dezvoltare, ceea ce a dus la o scădere a costurilor şi o creştere a calităţii. Astfel de produse au apărut în cele mai diverse locaţii, de la coperta revistei Rolling Stone, până la carduri, postere, POSM, panotaj stradal, vitrine şi altele. Principalul beneficiu îl reprezintă atragerea imediată a atenţiei trecătorilor asupra mesajului publicitar, dar şi creşterea timpului de staţionare şi de privire a print-ului, datorită caracterului interactiv.]]>
Similar Posts:
- Care este ponderea printului lenticular pe outdoor?
- Folia lenticulară adaugă o nouă dimensiune tiparului (II)
- Tehnologie 3D NanoDrip pentru imprimarea celor mai mici imagini din lume
- Efecte speciale pe textile realizate prin transfer termic.
- Epson a lansat primul proiector 3LCD HD-Ready cu adaptor pentru iPod
6 thoughts on “Printul lenticular”