“În prezent, 50% din proiectele noastre merg către piaţa locală”

Alma Print este o companie ce a câştigat o cotă de piaţă semnificativă prin servicii de producţie publicitară derulate preponderent pentru zona de vest a ţării. Oana Andrei, directorul companiei, crede cu tărie în şansele de menţinere la suprafaţă ale companiilor mici, mai flexibile şi mai receptive la schimbare pe timp de criză.

Care este ponderea proiectelor locale în portofoliul Alma Print?
Acordăm o atenţie deosebită pieţei locale, şi aici mă refer la aria de acoperire din judeţul Hunedoara, în primul rând deoarece aici ne-am format, cu ajutorul clienţilor locali am crescut, am obţinut performanţe care ne-au permis ascensiunea spre relaţii şi contracte semnificative financiar. În prezent, jumătate din lucrările şi serviciile noastre sunt destinate pieţei locale.

Circa 70 – 80% din comenzile provenite de la clienţii de pe piaţa locală sunt ca urmare a contractelor existente, iar 20-30% provin de la clienţi noi.

În ce constau aceste proiecte?
Ţinând cont de profilul activităţii noastre, proiectele destinate pieţei locale ar putea fi separate în design grafic profesional pentru agenţii de publicitate locală, producţie integrală şi montaj de orice tip de material publicitar, producţie de terase, copertine şi corturi de stocare/ vânzare, producţie autorizată de materiale de signalistică pentru protecţia muncii şi producţia de diverse consumabile (autocolante, etichete) pentru clienţii locali.

Ce tip de proiecte vă oferă cea mai mare libertate?
Dacă vă referiţi la libertatea de decizie în proiectele locale, faţă de cele destinate companiilor multinaţionale, bineînteles că în ultimul caz suntem obligaţi să respectăm manualul de identitate vizuală, nefiind permisă nicio abatere de la regulile deja implementate. Pentru orice schimbare, chiar şi în cazul în care chiar noi am luat parte la concepţia manualului de identitate, trebuie aprobarea expresă a departamentului de marketing. Şi pe piaţa locală, lucrurile se împart în două: pentru clienţii pentru care am conceput imaginea, o respectăm şi o adaptăm situaţiilor noi, având acest accept cu supervizarea ce se impune. La clienţii mici, ocazionali, care revin rar şi fără consecvenţă, libertatea de exprimare este mare. Majoritatea clienţilor “se lasă pe mâna noastră”, cum s-ar zice zice.

Dacă aţi avea de ales între a lucra numai pentru piaţa locală sau numai pentru multinaţionale, ce aţi alege?
Nu ştiu ce aş alege. Desigur, m-aş zbate să le păstrez pe amândouă într-o proporţie care să ne asigure un flux permanent de lucrări şi, automat, de încasări şi fără sincope în desfăşurarea activităţii.

Să lucrezi pentru o multinaţională este o onoare pentru o firmă mică din Hunedoara. Să ajungi să faci parte din cei puţini care se bucură de o astfel de relaţie clădită şi păstrată de ani buni încoace, să-ţi fie respectată şi apreciată munca, este un dar. Dar nici bucuria de a fi respectat aici, în Hunedoara, pentru bunul simţ şi lucrul de calitate lăsat pe acolo pe unde am trecut nu sunt de neluat în seamă.

E adevărat că, timp de doi ani, cei de la început, nu am avut şansa să lucrăm pentru companii multinaţionale şi ne-am dezvoltat totuşi într-o formulă mică. Când am început să lucrăm pentru companii multinaţionale, am fost nevoiţi să investim masiv în tehnologie, tehnică, oameni, spaţii de producţie potrivite, adică acolo unde suntem astăzi. De aici, e greu să te întorci la începuturi. Nimic nu ar mai fi la fel.

Nu ne-am permite la această oră să lucrăm numai pentru piaţa locală, am fi supradimensionaţi din toate punctele de vedere.

Cum credeţi că vor evolua cererile venite din piaţa locală în 2010-2011? Pot fi acestea colacul de salvare al firmelor de dimensiuni mici/medii?

La această oră, piaţa locală este în stagnare, iar aici mă refer la clienţii vechi care nu mai investesc în publicitate decât dacă este strict necesar, dacă se impune, dar şi la clienţii noi care vin cu bugete reduse. Cu toate acestea, veniturile mici de la clienţi numeroşi reuşesc să ne acopere parte din cheltuielile lunare de exploatare. Este clar, firmele mici, cu maxim 4-5 angajati sunt cele care, dacă îşi gestionează corect veniturile, dar mai ales costurile, în această perioadă critică, vor fi cele care se vor redresa cel mai repede, gradul de inerţie al acestora fiind mult mai mic. O companie mică se adaptează foarte repede schimbărilor de condiţii, pe când într-o companie de mărime medie ca să nu spun mare, această perioadă plină de incertitudini lasă urme adânci în ceea ce priveşte gestionarea resurselor. Noi, de exemplu, avem un numar de 14 angajaţi, iar dacă este nevoie angajăm punctual, pentru lucrări clare (lăcătuși, sudori), deoarece este ilogic să-ţi ridici costurile, dacă nu e necesar.

Similar Posts:

• Un sfat de la experți: fără calitate nu poți avea succes
• Publicitatea în cinematografe sau povestea unor importuri de calitate mai ieftine
• 3 milioane de euro din tiparul de carte
• „Graţie crizei”, Mayr-Melnhof Packaging România a investit anul trecut un milion de euro în tehnologizare
• Bulgaria și România caută POS-uri și semne luminoase