Limba română și porțile din drumul spre Europa

Faptul că limba română este una din cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene nu prea îi mai interesează pe românii de rând, din România. În schimb, pentru moldovenii din Republica Moldova, limba română este una dintre cheile care pot deschide lacătele de la porțile Europei.

Majoritatea românilor au uitat deja anevoiosul drum parcurs până la integrarea europeană. Am putea spune că 1 ianuarie 2007, data aderării României la Uniunea Europeană, ține deja de istorie. Și deși discutăm de istoria recentă a României, mai puțin contează în prezent eforturile unor generații care au crezut în valorile pure ale democrației. Facem parte de șapte ani din familia țărilor democratice ale Europei, circulăm liber și ne circumscriem decizional legislației europene.

Dacă pentru românii din România, limba română este o evidență, ține de normalitate, pentru moldovenii (care sunt și ei tot români) din Republica Moldova, utilizarea limbii române înseamnă, pe lângă mândrie recunoscută, și eforturi susținute pentru recunoașterea ei.

În decursul procesului de destrămare a Uniunii Sovietice, Moldova reușește în 1991 să-și declare independența. A urmat un traseu sinuos, cu situații care au generat probleme teritoriale transpuse în conflicte înghețate menținute și în prezent (în Transnistria și Găgăuzia), dar și cu tentative autoritare insistente de a obliga românii de peste Prut să-și renege originile. Nici măcar Constituția din 1995 care stabilea limba moldovenească drept limbă oficială de stat și care proclama renunțarea la imnul de stat „Deșteaptă-te, române!” nu a putut impune schimbări majore în comportamentul firesc al populației. Eforturile unor academicieni de a impune prin teorii lingvistice imaginare limba moldovenească, dar și demersurile unor politicieni comuniști de a acorda limbii ruse statutul de a doua limbă oficială au iscat ample manifestări populare.  E adevărat, au mai trecut aproape două decenii până când limba română și-a reintrat pe deplin în drepturi, în Republica Moldova. Anul trecut, Curtea Constituțională de la Chișinău a decis: limba română este limba de stat în Republica Moldova.

Deși Republica Moldova este membră în Comunitatea Statelor Independente, aspiră pentru aderarea la Uniunea Europeană. Prin demersuri diplomatice consistente și constante, diplomația românească a susținut traseul ales de moldoveni. Ultimii ani au fost marcați de o consolidare continuă a relațiilor dintre Uniunea Europeană și Republica Moldova.  Negocierile privind Acordul de Asociere și Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător s-au desfășurat rapid. Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, care a avut loc în luna noiembrie 2013, a oferit o mare oportunitate de a merge mai departe spre o asociere strânsă între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

În 27 iunie, Republica Moldova, Ucraina și Georgia au semnat la Bruxelles acordul de asociere cu Uniunea Europeană. O înțelegere cu implicații economice, dar care le deschide moldovenilor drumul către statutul de membru. În această zi istorică pentru Republica Moldova, premierul Iurie Leancă, în plenul Consiliului European, și-a ținut jumătate de discurs în limba franceză, după care a anunțat că va vorbi în limba oficială a țării lui și într-o limbă oficială a Uniunii Europene. Ei bine, despre limba română a fost vorba.

„Pentru Moldova, Europa este cea mai clară și grăitoare imagine a vieții pe care ne-o dorim și pe care o vom avea – o viață mai bună, o viață demnă și o viață trăită în pace!  Astăzi vă promit că vom merge până la capăt pe acest drum și că vom reveni acasă, în Europa!”, a concluzionat premierul moldovean, în limba română, în fața conducerii Uniunii Europene, a șefilor de stat și guvern din spațiul comunitar.

Similar Posts:

• Cinci din şase şi Belarus nu mai contează
• Pentru cine se mai învârt rotativele în Ucraina
• Brexit: Ziarele britanice pregătesc stocuri de hârtie și cerneală. Depozitele, pline de plesnesc (video)
• De ce a scăzut producția de hârtie și carton în Europa
• Exportul european de tipăritură de carte țintește 7 miliarde de euro anual