Livco Design va investi într-un echipament de la Heidelberg

Ne-am cunoscut în urmă cu câțiva ani la o firmă importantă de producție de plicuri, acolo unde a învățat multe despre domeniul tiparului și despre conducerea unei afaceri în această branșă. De curând ne-am întâlnit din nou, dar de această dată în calitate de patron al unei tipografii din București care a crescut continuu de la înființare până în prezent. Trebuia să aflu cum au fost posibile această trecere și acest succes, așa că l-am rugat pe Cosmin Bocianu, CEO Livco Design, să îmi acorde un interviu pentru Print Magazin. Iată ce a ieșit!

 

Cum a început aventura Livco Design?

Deși pare un clișeu, pentru noi este o realitate; totul a început în facultate, unde, împreună cu un coleg, ne-am făcut o firmă, după ce, vorba cântecului, „ne-am văzut, ne-am plăcut, ce rămâne de făcut?”. Ca orice student, eram creativi și ne pricepeam și la webdesign, așa că am hotărât ca acesta să fie domeniul de activitate al firmei – grafică și DTP. Așa a apărut Livco Design în anul 2005. Pentru că amândoi eram destul de ocupați, având cursuri la facultate și fiind angajați la alte firme, Livco Design a fost promovată foarte puțin și astfel în primii trei ani nu am avut activitate aproape deloc. În anul 2008 ne-am hotărât să o luăm în serios. Atunci am început propriu-zis să realizăm grafică pentru diferiți clienți. După numai un an, cererile fiind tot mai multe, am hotărât să renunțăm la celelalte locuri de muncă și ne-am dedicat exclusiv afacerii noastre. Asta până în vara lui 2012, când, asociatul meu fiind tot mai pasionat de tehnică și de tot felul de sisteme de securitate, iar eu implicându-mă și plăcându-mi tot mai mult partea de tipar, am hotărât să ne despărțim și am rămas doar eu cu Livco Design.

 

Cum ați ajuns la producție și ce echipamente aveți?

Tot mai mulți clienți pentru care făceam grafică ne cereau și produsul finit. De aceea am încheiat parteneriate cu multe tipografii cu renume pe piață. Dar pentru că aveam un rulaj destul de mare, ne-am hotărât că este timpul să producem intern o parte dintre materiale. Am început cu o imprimantă de la Xerox, după care, în 2009, am achiziționat o imprimantă de birou de la Konica Minolta pe care am tipărit flyere, cărți de vizită și tot felul de alte lucrări mici. Lucrurile au mers mult mai bine decât ne așteptam așa că, în anul 2010, am investit într-o mașină de tipar offset la mâna a doua pe tipar uscat. Am tot crescut până când nu a mai făcut față prima imprimantă de la Konica Minolta și, la începutul anului 2012, am achiziționat una de producție de la aceeași firmă. Cu ea am ajuns în prezent la 120.000 de coli A4 color pe lună.

 

Aveți planuri de achiziții noi de echipamente pentru viitorul apropiat?

Acum sunt în discuții cu cei de la Konica Minolta pentru achiziția unui echipament C8000, o mașină apărută de curând și cu o productivitate mare, ce mi-a fost propus de ei pentru înlocuirea imprimantei actuale. Însă avem în vedere și dezvoltarea pe partea de tipar offset și, în momentul actual, sunt în discuții cu cei de la Heidelberg și cu cei de la Roland pentru că vreau o mașină cu cel puțin două grupuri de culoare. Inițial m-am gândit la o variantă la mâna a doua. Dar, văzând că diferența de preț nu este mare și că băncile sunt mai receptive dacă iei un echipament nou, am ajuns să negociez pentru unul în valoare de 300.000 de euro. Din calculele mele, rata la acest echipament va fi scoasă din producția comenzilor pe care le externalizăm în acest moment, suma fiind de circa 25.000 de euro. Dacă punem un adaos de 20%, reies 5.000 de euro cu care poți plăti rata. Așa că doar din volumul pe care îl avem acum putem susține rata, fără să vorbim despre creșterea producției. Din păcate, acum externalizăm 45-50% din volumul de lucrări. După această achiziție, cifra ar trebui să ajungă la maximum 5-10%.

Cred că voi merge pe un Speedmaster de la Heidelberg. Probabil că tranzacția va avea loc la sfârșitul anului viitor pentru că nu exclud și posibilitatea accesării unor fonduri europene și, în acest caz, aprobările durează mai mult. Această achiziție va duce inevitabil și la extinderea spațiului de lucru.

 

Care sunt avantajele pe care le aveți față de concurență?

La tiparul digital, avantajele noastre sunt timpul de execuție foarte scurt pe care îl oferim, dar și faptul că putem realiza cam toate finisările necesare, inclusiv legătorie, cașerare sau big în mucava. Un alt avantaj îl constituie stocurile de hârtie pe care le avem. Permanent avem cel puțin o mie de coli de hârtie din fiecare dimensiune și sortiment pentru a putea realiza comenzile în cel mai scurt timp posibil. La offset putem tipări 35×50 și stăm foarte bine la coli cu antet. Pe acest segment ne putem „bate” cu orice tipografie. De aceea avem clienți vechi și foarte mari.

Pe tot parcursul dezvoltării noastre am încercat ca relația cu clienții să fie una de prietenie, nu doar strict de afaceri, fapt pe care îl consider tot un avantaj. Important pentru clienții noștri mai este faptul că facem livrarea, indiferent unde trebuie dusă comanda în București sau în zonele limitrofe. Încercând să diversificăm oferta, ne-am dus și în direcția tiparului digital cu date variabile cu ajutorul a două echipamente de la Xerox de 41×10 cu care putem printa 10.000 de coli pe oră. Facem inclusiv insert în plic și livrare.

 

Cum stați cu problema generalizată a încasărilor?

Din fericire, suntem printre puținele firme care au parte de clienți serioși care înțeleg ce înseamnă un parteneriat echitabil – noi livrăm la timp, iar ei fac plățile respectând termenele negociate. De aceea în prezent avem maximum 3% din facturi neîncasate. Un alt plus pentru noi este faptul că am reușit să dezvoltăm parteneriate foarte strânse cu furnizorii astfel încât să avem termene de plată foarte bune și să avem posibilitatea de a plăti la timp. Cu cash flow-ul și cu plățile stăm foarte bine. Pentru noi, criza a fost un ajutor pentru că a cernut intermediarii. Nu vrem să părem infatuați, dar am reușit să dezvoltăm partea de producție când a început criza. Acesta este un alt lucru care demonstrează că nu ne-a afectat criza. Dacă ești producător, ai libertatea de a face prețul cel mai bun pentru toată lumea.

Odată cu venirea crizei am simțit o avalanșă de cereri de la clienți mari care, probabil, au fugit de costurile ridicate de regie ale agențiilor de publicitate mari. Statistic vorbind, anul acesta am ajuns la 20 de agenții de publicitate din București cu care lucrăm. În plus, tot în 2013 am angajat doi agenți de hunting care ne-au ajutat să creștem foarte mult pe partea de tipar digital. În mai puțin de trei luni, acești agenți au adus 80 de clienți noi. Această mișcare pe hunting a fost una norocoasă.

De aceea am ajuns la un rulaj de un milion de coli A4 pe lună tipărite offset. Începând din anul 2011, cifra de afaceri a crescut cu cel puțin 70% în fiecare an, ajungând anul trecut la 400.000 de euro. Așa s-a întâmplat și cu numărul angajaților: anul trecut eram șapte, iar acum suntem 11 și mai am nevoie de un DTP-ist. Dar aici avem probleme pentru că nu găsești oameni pregătiți, iar dacă îi găsești vor salarii foarte mari dacă te raportezi la ce pot produce. Dacă vă vine să credeți, în ultima lună am schimbat șase șoferi.

 

Prin ce sunt diferiți agenții de hunting de cei de vânzări?

Cei de hunting nu vin cu un portofoliu de clienți cu care lucrează, ci o iau de la zero și stabilesc contacte și întâlniri cu clienți noi.

 

Știu că vreți să schimbați website-ul firmei. Ce va aduce nou?

Website-ul a fost gândit să fie prietenos cu clientul și să-l atragă cu informațiile pe care i le oferă. Ele vor fi interesante și educative, de tipul „Știați că”.

Similar Posts:

• Livco Design a ajuns la cinci echipamente de la Konica Minolta
• Creşterea performanţei şi intrarea pe piață cu produse noi te diferențiază de concurență
• Cum ajunge o tipografie medie să țintească o cifră de afaceri de două milioane de euro
• Davo a crescut cu 20% în 2010
• Everest Ropack – cel mai mare angajator din Azuga