Analiza

Măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea TVA la 19%, vor asigura o creștere economică solidă în 2017

2016/12/06 at 5:11 pm Print Romania2016/12/06 • Bookmarks: 21 • Comments: 1531

Romulus Cristea

Industria, depășită de comerț și servicii atât la profitul brut obținut, cât și la cifra de afaceri

Deși reprezentanții mediului de afaceri reclamă periodic condiții neprielnice de desfășurare a activităților economice, taxe și alte contribuții copleșitoare către stat, datele statistice oficiale, provenite atât de la institutul național autorizat, dar și de la alte organizații europene, arată, fără tăgadă, o cu totul altă realitate. Iar dacă creșterea economică, constantă deja de câțiva ani și preconizată inclusiv pentru perioada următoare, este considerată „discutabilă” sau bazată „pe consum”, cum pot explica scepticii creșterea valorii brute a investițiilor cu aproape un sfert și o majorare a profitului obținut de companii cu peste 40% în doar un an? Chiar dacă pare de neînțeles pentru unii, economia românească a ajuns pe primul loc la viteza de creștere economică în Europa și este a șaptea economie ca mărime din UE.

PIB: creștere cu 4,8% în trimestrul III

Creșterea PIB de 1,5% din trimestrul doi, comparativ cu precedentele trei luni, a propulsat România ca având cel mai mare avans economic dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, conform unei estimări publicate de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).Produsul Intern Brut a crescut, în primele nouă luni ale anului, cu 4,9% pe seria brută și cu 4,8% pe seria ajustată sezonier, comparativ cu perioada similară din 2015, în timp ce în trimestrul III din 2016 a fost, în termeni reali, mai mare cu 0,6% raportat la trimestrul anterior, potrivit datelor semnal publicate în noiembrie de Institutul Național de Statistică (INS).Față de același trimestru din anul 2015, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 4,4% pe seria brută și cu 4,6% pe seria ajustată sezonier.„Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2016 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul II 2015, publicată în comunicatul de presă nr. 257 din 7 octombrie 2016. Rezultatele pentru trimestrele I și II ale anului 2016, comparativ cu trimestrul precedent nu s-au modificat.Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiți, a modificării seriilor brute și a numărului de observații disponibile”, potrivit INS.

Estimări îmbunătățite privind creșterea economică

Banca Mondială și-a îmbunătățit estimările privind avansul economiei românești în 2016, până la 5,1%, de la 4% cât estima la finalul semestrului al doilea, potrivit Raportului Economic pentru Regiunea Europa și Asia Centrală (ECA), publicat la sfârșitul lunii noiembrie de instituția financiară internațională.Experții Băncii Mondiale au atenționat că saltul de 5,1% înregistrat de economia românească în 2016, după o creștere de 3,8% anul trecut, va fi urmat în 2017 de o încetinire a creșterii până la 3,8%. Pentru anul 2018, Banca Mondială prognozează că avansul economiei românești se va reduce la 3,4%.

„Creșterea este așteptată să rămână solidă în 2017 pe măsură ce noi măsuri de relaxare fiscală vor fi implementate, inclusiv o nouă reducere a TVA la 19%, eliminarea taxei pe construcțiile speciale și reducerea accizei la combustibili”, se arată în raportul Băncii Mondiale. „Cu toate acestea, adoptarea legii privind ștergerea datoriilor (darea în plată — n.r.) a introdus incertitudine în cadrul juridic al sectorului financiar cu posibile efecte negative asupra incluziunii financiare, bilanțului băncilor și sectorului construcțiilor și ar putea duce la provocări juridice pentru bănci”, se menționează în raportul Băncii Mondiale.

Deficitul bugetului consolidat ar urma să se adâncească apropiindu-se de 3% din PIB atât în 2016, cât și în 2017, de la 1,5% din PIB în 2015, ceea ce va duce datoria publică la 40,3% din PIB în 2017, de la 39,8% din PIB în 2015.„Guvernul va trebui să țină sub control presiunile actuale pe cheltuieli și să îmbunătățească eficiența taxelor pentru a evita intrarea în procedura de deficit excesiv”, avertizează Banca Mondială.

Tranziția ca un perpetuum mobile

„Tranziția” nu se mai termină în România. Mai e puțin și se fac trei decenii, iar orice se întâmplă în economie sau pe plan social are aceeași explicație a paradoxurilor pe care le traversăm. Chiar și în prezent, când statistic economia e pe o direcție ascendentă, „tranziția” devine singura explicație sau scuză. Nu de alta, dar mentalitățile sunt aceleași, tributare tot „tranziției” veșnice. Astfel, consilierul guvernatorului Băncii Naționale a României (BNR), Adrian Vasilescu, a declarat în cadrul unei conferințe pe tema împlinirii a 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană, că recesiunea care a marcat criza economică acum opt ani, nu s-ar fi încheiat, iar tranziția ar fi caracteristica definitorie a prezentului. O atenționare care ar trebui să fie considerată poate doar un îndemn la ponderare pentru afaceriști, pentru că salariații sau pensionarii prea puțin ar putea fi sensibilizați de astfel de constatări.„Criza nu cred că s-a încheiat. Faza de declin economic s-a încheiat, dar pentru noi nu începe o fază de avânt, ci una de tranziție. Așa e România, condamnată să fie mereu în tranziție. Criza a început cu o recesiune în 2009, apoi am revenit la o creștere economică. România a fost pe locul 6 în UE în 2011-2012, acum am ajuns pe primul loc la viteza de creștere economică. Gonim cu cea mai mare viteză din Europa, dar baza pe care ne sprijinim nu mai e atât de solidă”, a declarat oficialul BNR.

Numărul de întreprinderi a crescut cu 1%

Companiile au înregistrat un profit brut de peste 49,9 miliarde de lei în 2015, în creștere cu 42,8% comparativ cu anul precedent, potrivit datelor comunicate în această lună de INS.Comparativ cu anul 2014 numărul total de întreprinderi a crescut cu 1%.

La sfârșitul anului 2015, sectorul industrie însuma 54.020 de întreprinderi, respectiv 11,1% din totalul întreprinderilor active din domeniul economic (industrie, construcții, comerț și servicii). Cea mai mare pondere a fost deținută de întreprinderile active din cadrul sectorului „Servicii”, respectiv 43,8%.Cea mai mare valoare a profitului brut a fost de peste 16,6 miliarde de lei, în sectorul serviciilor, unde există cel mai mare număr de întreprinderi, respectiv 213.890 unități. Pe locul al doilea se situează firmele din comerț cu peste 15,3 miliarde de lei, urmate de industrie cu circa 14,2 miliarde de lei și de construcții cu 3,6 miliarde de lei.Cifra de afaceri a firmelor a fost de peste 1.180 miliarde de lei, anul trecut.„În ceea ce privește cifra de afaceri, ponderea cea mai mare a fost deținută de întreprinderile cu activitate principală de comerț (39,4%), întreprinderile din construcții deținând doar 6,8%. Valoarea adăugată brută la costul factorilor a fost obținută în 2015, în proporție de 40,2% în industrie, 8,2% în construcții, 18,4% în comerț și 33,2% în servicii”, se menționează în document.Valoarea totală a investițiilor brute a depășit 131,3 miliarde de lei, în creștere cu 24,4%, comparativ cu 2014.

Directivă UE privind insolvențele

Comisia Europeană a propus recent un proiect de directivă privind insolvența, oferind companiilor flexibilitate în operațiunile de restructurare și posibilitatea ștergerii datoriilor într-un termen de trei ani, conform unui comunicat oficial transmis de Executivul Uniunii Europene.„Vrem să ajutăm companiile să se restructrureze la timp, astfel încât să fie salvate locurile de muncă și valoarea activelor. Vrem să le acordăm sprijin antreprenorilor care eșuează în efortul de a se redresa rapid, oferind posibilitatea de a-și relua activitățile mai inteligent”, a declarat Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al Comisiei Europene, citat de Mediafax.„În fiecare an, 200.000 de firme intră în faliment, generând pierderea a 1,7 milioane de locuri de muncă. Acest lucru ar putea fi evitat dacă am avea proceduri mai eficiente de insolvență și restructurare. A venit momentul să le oferim antreprenorilor noi șanse de reluare a activităților de afaceri prin anularea datoriilor într-un termen de cel mult trei ani”, a explicat Věra Jourová, comisarul UE pentru Justiție, Consumatori și Egalitate de Gen.Proiectul de directivă se axează pe trei elemente principale: principii comune privind activarea rapidă a procedurilor de restructurare, care vor ajuta companiile să continue activitățile și să păstreze locuri de muncă: reglementări care să le permită antreprenorilor să beneficieze de a doua șansă, întrucât vor scăpa în totalitate de datorii într-un interval de cel mult trei ani; măsuri punctuale pentru statele membre UE în sensul creșterii eficienței procedurilor de insolvență, restructurare și ștergere a datoriilor.„Aceste elemente vor reduce durata și costurile procedurilor în multe state membre, situații care generează incertitudine legală pentru creditori și investitori, precum și rate scăzute de recuperare a datoriilor”, precizează Comisia Europeană.

Ponderea contribuțiilor sociale

România, Irlanda și Bulgaria au cele mai mici rate de taxe și contribuții sociale la bugetul statului ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), de 24,4%, 28% respectiv 29%, la polul opus aflându-se Franța, Danemarca și Belgia, cu peste 40%, potrivit statisticilor Eurostat. Comparativ cu 2014, rata contribuțiilor din taxe la PIB a crescut în 2015, în majoritatea statelor membre, cele mai mari creșteri înregistrându-se în Lituania (de la 27,9% în 2014 la 29,4% în 2015), Estonia (de la 32,8% la 34,1%) și Ungaria (de la 38,3% la 39,2%). În schimb, s-au remarcat scăderi în opt state membre, cele notabile fiind în Irlanda (de la 29,9% în 2014 la 24,4% în 2015) și Danemarca (de la 50,3% la 47,6%).

Reechilibrarea politicilor fiscale

În „Raportul economic pentru regiunea Europa și Asia Centrală (ECA): Polarizare și Populism” lansat de Banca Mondială, se arată că România trebuie să implementeze reformele structurale, care vor sprijini îmbunătățirea capacității de producție, incluzând măsurile de combatere a corupției, de consolidare a administrației publice și a întreprinderilor de stat. De asemenea, sunt necesare eforturi pentru a genera crearea de locuri de muncă, ținând cont că rata șomajului rămâne ridicată atât în rândul tinerilor, cât și a celor cu o calificare de muncă slabă. Pe termen mediu este nevoie de o reechilibrare a politicilor fiscale, de la stimularea consumului, la susținerea unei creșteri sustenabile.