Analiza

Peste 3.000 de firme cu rol determinant în economie sunt în „insolvență inevitabilă sau nedeclarată”

2014/05/12 at 4:18 pm Romulus Cristea2014/05/12 • Bookmarks: 42 • Comments: 1507

Media IMM-urilor per o mie de locuitori este în România de trei ori mai mică față de media UE

Patronatele cer măsuri urgente pentru a evita un colaps economic

Românii cheltuiesc mai mult decât câștigă, susțin analiștii economici. Mai mult, datele statistice și prognozele instituțiilor financiare indică de o bună perioadă o tendință susținută de creștere economică pentru România, în condițiile în care reprezentanții tot mai multor companii afirmă că sunt sufocați de datorii și sunt în pragul declarării insolvenței. Cauzele acestor paradoxuri sunt cunoscute, au rămas aceleași de două decenii și țin în principal de fiscalitatea excesivă care generează efecte în lanț în cadrul economiei.

Romulus Cristea

Crearea de noi locuri de muncă, reducerea fiscalității, resetarea întregului sistem de urmărire și control al activității agenților economici și un dialog social real între partenerii sociali sunt, în viziunea patronatelor, măsurile urgente care se impun pentru a evita un colaps economic.

Controlul excesiv poate reduce încrederea investitorilor

Reducerea numărului de taxe și impozite și degrevarea mediului privat de unele obligații care pun piedici dezvoltării ar constitui un început pentru redresarea mediului economic, a subliniat, în cadrul unei întruniri avute cu reprezentanții Colegiului Director al Confederației Patronatul Român, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu.

„Sunt prea puține facilități pentru crearea de noi locuri de muncă și există o acută lipsă de dialog cu reprezentanții statului. Politizarea excesivă afectează serios mediul de afaceri, iar o economie traumatizată, precum cea a României, nu poate fi ajutată decât prin reducerea numărului de taxe și impozite și prin degrevarea mediului privat de unele obligații care nu fac decât să pună piedici oricărei tentative de dezvoltare. Controlul excesiv al statului distruge orice încredere în economia României”, a declarat fostul premier.

La rândul său, președintele Confederației Patronatul Român, Gheorghe Naghiu, a apreciat că, pentru a porni motoarele economiei, birocrația trebuie redusă consistent: „Nu mai este timp să lăsăm lucrurile să se mai întâmple ca acum. Întregul sistem actual trebuie resetat, îndreptat către un parcurs corect și coerent al relației cu instituțiile statului. Birocrația trebuie redusă, iar abuzurile trebuie să înceteze. Avem nevoie de o colaborare eficientă cu Guvernul și partenerii noștri sociali pentru a reporni motoarele economiei și a readuce încrederea mediului de afaceri în factorii decizionali”.

Toți cei prezenți la recenta întâlnire de la sediul Confederației Patronatul Român au fost de acord că asistăm la un comportament extrem de agresiv al organelor de control, de la duratele lungi ale acțiunilor la cereri nerezonabile și concluzii exagerate, toate cu efecte nefaste asupra contribuabilului onest.

Doar 20.000 de firme au impact major în economie

Mai puțin de 3% din totalul firmelor active în România (sub 20.000) au un rol determinant în economie, adică au afaceri de peste un milion de euro, iar dintre acestea 3.200 se află în insolvență inevitabilă sau nedeclarată încă, potrivit Mediafax, care citează o analiză a Casei de Insolvență Transilvania (CITR). Datele fac parte dintr-un amplu raport CITR privind starea companiilor active care nu se află în prezent în insolvență.

„Companiile de care depinde relansarea economică în România reprezintă mai puțin de 3% din totalul firmelor active. Intrarea acestora în insolvență ar genera un efect de domino cu consecințe majore asupra întregului sistem”, apreciază reprezentanții CITR.

Din totalul celor peste 600.000 de companii active în 2013 înregistrate la Registrul Comerțului și care nu se află în insolvență, 19.800 au un rol determinant în economie, fiind societăți care au active mai mari de un milion de euro. Cifra de afaceri cumulată a acestora în 2012 a depășit 156 de miliarde de euro, cu 18,8% mai mare decât PIB-ul României.

În 2012, în acest eșantion de companii sunt angajate peste 1,87 milioane de persoane, mai mult de o treime din populația salariată la nivel național. Analiza arată că, în momentul de față, 3.200 dintre acestea se află în categoria „insolvență inevitabilă” sau „nedeclarată încă”.

„Aceste companii au o foarte mare influență asupra sistemului economic și trebuie să fim atenți la evoluția lor viitoare pentru a vedea perspectivele de creștere și depășire a crizei. Ceea ce va determina înclinarea balanței într-o direcție sau alta este modul în care vor ști și vor putea să rezolve principalele probleme: supraîndatorarea și accesul la lichiditate. Din fericire, piața s-a maturizat și adaptat la realitățile economice, iar dezvoltarea unei piețe secundare de finanțare este inevitabilă. Mai mult, restructurările în afara insolvenței conferă companiilor o soluție alternativă la îndemână. Însă este foarte importantă consolidarea unui cadru legislativ pentru procedură, pentru a fi cu adevărat eficientă”, a declarat Rudolf Vizental, asociat al Casei de Insolvență Transilvania.

Din analiza evoluției eșantionului de companii cu impact în economie în perioada 2010-2012, specialiștii CITR au observat o diferențiere clară între companiile cu evoluție pozitivă și cele aflate în dificultate. Astfel, în timp ce indicatorii companiilor sănătoase se îmbunătățesc, problemele celor cu dificultăți se acutizează. Aproximativ jumătate dintre ele realizează un profit în creștere de la an la an, în timp ce pierderile altora se adâncesc.

Mediu de afaceri fragil cu oportunități de redresare

Gradul mediu de îndatorare a companiilor cu profit este în limite recomandate (64%), iar a celor cu pierdere este la o limită îngrijorătoare, de 94,77%.

Corelând acest aspect cu rezultatele studiului Coface, conform căruia companiile care au intrat în insolvență în 2013 au cunoscut degradări continue ale acestui indicator, ajungând în anul premergător intrării în procedură la nivelul de 104% grad de îndatorare, specialiștii CITR apreciază că o mare parte din companiile din a doua categorie se află în pragul insolvenței.

Analiza experților în insolvențe de la Casa de Insolvență Transilvania subliniază faptul că mediul de afaceri din România este în continuare fragil, dar în același timp prezintă oportunități de restructurare. Necesitatea intervenirii la timp rămâne o condiție obligatorie, iar identificarea surselor de finanțare este principala provocare pentru a depăși criza ce continuă de mai bine de cinci ani.

În ultimii patru ani, din totalul celor peste 120.000 de societăți intrate în procedura insolvenței, doar 2.200 erau companii considerate cu impact. Analiza CITR arată că numărul companiilor aflate în dificultate sau insolvență iminentă este mult mai mare decât cel al companiilor sănătoase, iar numărul firmelor cu impact cu perspective de a intra în procedură este mai mare decât al celor din aceeași categorie, intrate în ultimii patru ani.

Specialiștii CITR apreciază că soluția salvatoare pentru aceste firme ar putea proveni de la fondurile de investiții, private equity, dublate de specialiști în managementul de criză. În același timp, restructurările în afara procedurii insolvenței devin o variantă acceptată de un număr mai mare de companii. Pentru a fi eficient, procesul are nevoie de o serie de reguli și măsuri care să asigure un cadru eficient, fără însă a afecta flexibilitatea lui. Sunt necesare formule de asigurare a riscului privind posibila anulare ulterioară a unor măsuri luate în această perioadă și oferite protecții și avantaje pentru cei care susțin măsurile de restructurare și garanții pentru cei ce finanțează compania în această perioadă.

Reducerile de taxe vor menține creșterea economică

Ministrul Finanțelor, Ioana Petrescu, a anunțat că profitul reinvestit va fi scutit de impozit și că vor fi reduse alte impozite pentru crearea de locuri de muncă, relatează Agerpres, citând Reuters. De asemenea, ministrul a mai declarat că este posibilă o reducere a cheltuielilor pentru obținerea deficitului bugetar convenit cu FMI.

Ministrul Finanțelor a precizat că Guvernul va reduce, de asemenea, contribuțiile sociale cu cinci puncte procentuale, TVA la anumite produse alimentare și, atunci când își va permite, va introduce un prag mai redus de impozitare pentru cei cu venituri mult sub medie.

Reducerile de taxe sunt destinate, în opinia ministrului Finanțelor, să mențină creșterea economică la un nivel ridicat, însă a subliniat că acestea vor fi însoțite și de măsuri de reducere a deficitului pentru ca România să își îndeplinească țintele fiscale.

„Este nevoie fie de o mai bună colectare a taxelor, fie de o reducere a cheltuielilor și o înghețare a cheltuielilor, pentru că suntem hotărâți să urmăm o politică fiscală prudentă”, a declarat ministrul Finanțelor.

Ministerul Finanțelor Publice (MFP) a anunțat la sfârșitul lunii aprilie că a identificat 70 de taxe și tarife care pot fi eliminate, impactul bugetar total al acestora fiind de 1,9 milioane de lei. Aceste taxe și tarife au încasări unitare de cel mult 100.000 lei. Printre instituțiile statului care au astfel de taxe și tarife ce pot fi eliminate se află Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Ministerul Economiei, Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, Ministerul pentru Societatea Informațională, Ministerul Justiției, Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării Regionale, Ministerul Culturii și Ministerul Administrației și Internelor.

S-au consumat doar jumătate din ajutoarele de stat pentru investitori

„Economia României devine din ce în ce mai performantă”, a spus președintele Traian Băsescu la o întrunire cu investitorii străini desfășurată în localitatea Roman.

Președintele a spus în discursul susținut că, în perioada 2008-2013, guvernele României au pus la dispoziție investitorilor străini și români ajutoare de stat în valoare de 770 de milioane de euro, din totalul unor investiții de 3,1 miliarde de euro.

„Asta a creat condițiile să se întâmple ce vedem azi, că România crește ani de ani exporturile, inclusiv în perioada de criză”, a arătat președintele Traian Băsescu, potrivit Mediafax.

Șeful statului a mai arătat că, din cei 770 de milioane de euro, care au reprezentat ajutoare de stat pentru investitori, pentru a crea locuri de muncă și pentru investiții, s-au consumat doar 320 de milioane, ceea ce înseamnă că investițiile nu sunt încă terminate și că potențialul industrial al României este în creștere.

Președintele a dorit să transmită un mesaj investitorilor: „Puteți avea încredere în România. Și ușor, ușor, după această criză năprasnică din 2009, 2010, chiar și 2011, economia României devine tot mai performantă, tot mai competitivă”.

Trei miliarde de euro pentru IMM-uri

Eugen Teodorovici, ministrul Fondurilor Europene, a declarat că pe durata exercițiului bugetar 2014-2020 se vor aloca peste 3 miliarde de euro pentru programe destinate sprijinirii și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, în condițiile în care media IMM-urilor per o mie de locuitori este în România de trei ori mai mică față de media Uniunii Europene, care trece de 60 de întreprinderi la mia de locuitori.

„În perioada de programare 2014-2020, peste trei miliarde de euro sunt alocate pentru a sprijini activitatea IMM-urilor, conform propunerii de Acord de Parteneriat transmise Comisiei Europene la sfârșitul lunii martie. Proiectele IMM-urilor vor fi finanțate prin Programul Operațional Regional, Programul Operațional Competitivitate, Programul Național pentru Dezvoltare Rurală, dar și prin Programul Operațional pentru Pescuit. Totodată, am prevăzut mai multe tipuri de activități care vor susține indirect activitatea firmelor din această categorie. Acordăm o atenție deosebită sprijinirii activității IMM-urilor în condițiile în care analizele arată că în România sunt doar 20 de IMM-uri la o mie de locuitori, număr de trei ori mai mic decât media înregistrată la nivelul UE”, a declarat Eugen Teodorovici.

În luna mai, Ministerul Fondurilor Europene intenționează să lanseze un pachet destinat mediului privat, care să includă toate informațiile utile referitoare la contractarea de fonduri europene.

„În acest an vom continua măsurile bune luate în 2013, precum simplificarea procedurii de achiziții pentru beneficiarii privați. O altă idee care ar ajuta foarte mult accelerarea absorbției și ar crește impactul fondurilor UE în economie ar fi ca una dintre cele două bănci de stat să îndeplinească rolul de bancă de dezvoltare și, astfel, să aibă o implicare mult mai activă în susținerea economiei românești și în implementarea fondurilor europene”, a mai menționat ministrul Fondurilor Europene.

Grupurile de firme multinaționale, de 6 ori mai multe decât cele românești

Numărul grupurilor de firme românești este de 5.689, în timp ce acela al multinaționalelor este de aproape șase ori mai mare, respectiv 31.718, din care majoritatea controlate din străinătate, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).

„În România, la nivelul anului 2012, au fost identificate 37.407 grupuri de întreprinderi, din care 5.689 de grupuri rezidente și 31.718 grupuri de întreprinderi multinaționale (102 controlate din interior, respectiv 31.616 controlate din străinătate)”, se menționează într-un comunicat al INS.

Majoritatea grupurilor de întreprinderi rezidente sunt constituite din două sau trei întreprinderi.
În anul 2012, 15% din grupurile de întreprinderi identificate în România erau rezidente, iar 90% dintre acestea aveau două sau trei întreprinderi.

Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România își desfășoară activitatea în comerț, industria prelucrătoare sau construcții.
Cel mai mare procent de grupuri de întreprinderi au fost identificate în secțiunea comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (28%), industria prelucrătoare (14%) și construcții (11%).

Grupurile de întreprinderi rezidente activează în secțiunea comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (21%), industria prelucrătoare (11%), activități profesionale, științifice și tehnice (11%) și construcții (10%).
În funcție de ponderea numărului de salariați, majoritatea subgrupurilor de întreprinderi din România sunt controlate din Germania (18%), Italia (10%) sau Olanda (10%).

Raportat la ponderea numărului de salariați în total grupuri de întreprinderi multinaționale controlate din străinătate, subgrupurile de întreprinderi controlate din Germania predomină în industria prelucrătoare (8%), în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (4%) și în secțiunea activități profesionale, științifice și tehnice (2%).

Subgrupurile de întreprinderi controlate din Italia domină în industria prelucrătoare (6%), în comerțul cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor (1%) și în distribuția apei și salubritate, gestiunea deșeurilor, activități de decontaminare (1%).

În privința subgrupurilor de întreprinderi controlate din Olanda, 3% se regăsesc în industria prelucrătoare, 1% în secțiunea informații și comunicații și 1% în secțiunea comerț cu ridicata și cu amănuntul, repararea autovehiculelor și motocicletelor.

Estimări: BNR va menține dobânda cheie pe tot parcursul anului

Banca Națională a României ar putea menține dobânda de politică monetară la 3,5% la următoarea ședință a Consiliului de Administrație, care va avea loc marți, 6 mai, apreciază analiștii financiari, care estimează că nivelul va fi păstrat pe tot parcursul anului, posibil și în 2015, potrivit Asociației Analiștilor Financiar – Bancari din România (AAFBR).

„Intensificarea tensiunilor în Ucraina și creșterea ratei inflației în a doua parte a acestui an, ca urmare a introducerii accizei la combustibil începând cu luna aprilie și a unui an agricol posibil mai slab constituie principalii factori care ar putea sta la baza deciziei BNR. Mai mult, estimăm că banca centrală ar putea să păstreze dobânda cheie nemodificată până la sfârșitul acestui an, dar nu excludem posibilitatea de a vedea o reducere a rezervelor minime obligatorii, în special pentru pasivele în lei”, a declarat într-un comunicat preluat de Mediafax Dorina Cobîscan, membru al Asociației Analiștilor Financiar – Bancari din România (AAFBR) și analist în Echipa Cercetare Macro și Titluri cu Venit Fix din cadrul BCR.

Estimările pentru decembrie 2015 variază între un minim de 3% și un maxim de 4%, conform opiniilor exprimate de participanții la un sondaj intern în cadrul asociației.

Totodată, rezervele minime obligatorii (RMO) pentru pasivele în lei ar putea fi menținute la 12% în luna mai, iar ulterior BNR ar putea reduce nivelul la 10% până la finele acestui an și la 8% până în decembrie 2015.

Estimările analiștilor pentru sfârșitul anului viitor variază între minim 6% și maxim 12%.

Pentru pasivele în valută, banca centrală ar putea păstra rezervele minime la 18% la ședința CA din 6 mai. Analiștii apreciază că acestea ar putea coborî la 16% în acest an și la 14% anul viitor, însă intervalul estimărilor se plasează la 12-18%.

BNR a menținut în martie dobânda de politică monetară la 3,5%, după ce a operat ultima reducere în luna februarie, de la 3,75%, atingându-se astfel un minim istoric. Ciclul de relaxare a dobânzii cheie a început în iulie 2013, când dobânda cheie se situa la nivelul de 5,25%, și a inclus șase trepte de diminuare a indicatorului.