drupa a făcut public raportul Global Trends, sau cel puțin un sumar al său, oricum, un document foarte important pentru tot ceea ce înseamnă tendințe în industria poligrafică în următorii doi ani. Este vorba doar de un început, pentru că organizatorii drupa vor continua să publice date și trenduri sub numele drupa Global Insights. Acestea reprezintă studii care pentru prima dată vor urmări profund și organizat tot ceea ce se întâmplă și contează în domeniul tiparului și în media la nivel global și regional.
Cercetările s-au axat pe două domenii principale de interes – partea de condiții economice și partea de piață. Respondenții au fost întrebați, pe de o parte cum se resimt în actualele condiții economice, care nu mai sunt aceleași precum cu ani în urmă, iar pe de altă parte, tipografii, furnizorii și clienții au răspuns și la întrebări despre ce impact au schimbările din piață asupra business-urilor lor.
Vocea pieței
Messe Düsseldorf i-a mandatat pe specialiștii companiilor independente de marketing și cercetare de piață Printfuture (britanici) și Wissler & Partner (elvețieni) să se ocupe de aceste studii. Aceștia din urmă au intervievat în ultimele trei luni reprezentanți ai foarte multor companii care fac afaceri poligrafice în legătură cu domeniul lor și despre cum văd viitorul. Mai exact, un număr de 2425 de factori de decizie din print și industriile conexe au răspuns unui chestionar extins – 1419 tipografi, 498 de furnizori și 508 clienți de print. Toate regiunile globului au fost foarte bine reprezentate. Răspunsurile au venit, așadar, în proporție de 58% din partea furnizorilor de servicii tipografice, urmate de furnizori și clienți, fiecare cu câte 21%, ponderea ceva mai mare ocupând-o feedback-ul de la clienți.
Venituri crescute, profituri scăzute. Numai costurile nu scad.
În 2013, 45% dintre cei intervievați au spus că veniturile le-au crescut, în timp ce 21 de procente s-au plâns de contrariu. Una dintre cele mai mari probleme de care s-au lovit toate cele trei categorii (tipografi, furnizori și clienți) a fost aceea a creșterii prețurilor – în sensul că n-au reușit. Doar 19% dintre respondenți au reușit să obțină prețuri mai bune pentru serviciile lor, în vreme ce 35% au fost nevoiți să scadă prețurile. În regiunile dezvoltate, companiile au încercat să compenseze creșterile prețurilor materiilor prime cu creșteri de prețuri la serviciile proprii. Combinația dintre această situație și o economie în stagnare a zdruncinat și previziunile, dar și rezultatele în foarte multe dintre companii. Drept urmare, deși 45% dintre organizații au raportat venituri în creștere, în fapt, pentru 42% dintre ele marginile de profit au scăzut și numai 19% dintre firme au reușit să crească și să obțină și profit.
Money, money, money…
Studiul a măsurat și impactul condițiilor de pe pe piața financiară asupra comunității globale a printului. Circa 60% dintre reprezentanții companiilor spun că în ceea ce-i privește condițiile de creditare nu s-au schimbat în ultimul an de zile, iar alți 17% spun că accesul la împrumuturi este mai dificil acum.
Nivelul împrumuturilor a rămas același pentru 61% dintre afaceriștii din poligrafie. Furnizorii au fost cei mai loviți de restrângerea creditării, lucru care arată poate cel mai expresiv felul cum condițiile complicate în care se fac afaceri astăzi îi afectează pe tipografi. 27% dintre furnizori au recunoscut că s-au lovit de probleme în plus căutând credit, față de o medie a indistriei de 20 de procente.
Clash flow-ul este o problemă comună tuturor în ziua de astăzi. Așa că termenele de plată cât mai scurte sunt printre prioritățile critice în domeniu. Cam jumătate din piață a spus că numărul de zile până la onororarea plăților a rămas cam același, 11% reprezintă fericiții pentru care acest număr a devenit mai mic, iar 26% dintre cei care au răspuns au spus că zilele de așteptare după bani au devenit mai multe. Din nou, furnizorii au purtat greul loviturii, 32% dintre ei anunțând că zilele până li se plătesc datoriile s-au înmulțit.
Totuși, în tranșee se luptă
Deși destul de multă lume se plânge de condițiile neprietenoase și schimbările tot mai frecvente de pe piețe, de muncit se muncește mai mult. Cele mai multe firme au înregistrat creșteri ale volumelor de tipar convențional anul trecut (29% de companii numai din mediul offset cu coală au anunțat creșteri de volum, față de 16% care au raportat scăderi), dar și tiparul digital a crescut (33% dintre cei care fac tipar digital au avut volume mai mari, în vreme ce doar 3 procente din operatorii acestei tehnologii au avut volume mai mici).
Tipografii din toate regiunile lumii au declarat că resimt schimbările în raportul dintre tiparul digital și cel convențional, dar că se resimte și combinația condiții economice/schimbări în structura cererii din piață. 45% dintre subiecți au anunțat că acum lucrează cu tiraje și termene de predare mai mici, pentru doar 16% comenzile individuale au înregistrat creșteri la volum și doar în 10% dintre cazuri s-au relaxat perioadele în care trebuiau predate lucrările. În același timp, numărul comenzilor crește (cel puțin asta au raportat 52% dintre respondenți, în vreme ce doar 17% au spus contrariul). Însă răspunsurile la această întrebare au fost considerabil diferite de la regiune la regiune.
Oarecum surprinzător, foarte puțini subiecți s-au plâns de faptul că volumele comenzilor au scăzut, indiferent de zona de pe glob de unde veneau. Ceea ce pare că se întâmplă este faptul că pe măsură ce volumul de tipar crește, prețurile scad, urmate de consolidarea tipografiilor prin fuziuni. Tipografii care rămân trebuie să muncească mai mult și să tipărească din ce în ce mai mult pentru a putea menține încasările și profiturile la fel.
Nu se mai tipărește ca altă dată
Tehnologiile din tipar evoluează din ce în ce mai mult. Iar tiparul digital, cel puțin la nivel declarativ, este tot mai interesant pentru toți. Circa 65% dintre toți tipografii din lume care au răspuns au spus că dețin capacități de tipar digital, iar 5% dintre tipografi s-au declarat tipografi care lucrează numai digital. 85% dintre tipografii comerciali spun că pot tipări și digital, iar 31% dintre aceștia au declarat că 25% din profitul lor vine din tipar digital. Ca să facem o comparație, 38% dintre tipografii care sunt specializați pe publishing și 57% dintre tipografii din domeniul ambalajelor nu au capacități de tipar digital. Mulți dintre aceștia încă lucrează pe modelul de business împământenit, care presupune lucrul în format tradițional și tiraje mari. Totuși, printul digital încă nu are un impact major asupra packaging-ului, cu excepția etichetelor, unde este mai des întâlnit.
O altă situație aparent paradoxală este cea a impactului tehnologiei digitale în zona tiparului comercial – acesta a fost unul major, însă toată lumea spune că acest lucru nu s-a întâmplat în dauna tehnologiilor tradiționale: 57% dintre tipografii din zona comercială au declarat că profitul din producția digitală nu le-a înlocuit ori deloc, ori cu maxim 10 procente profitul din print convențional. Global, s-a constatat că în mediul tiparului comercial, trei abordări au primit mai multă atenție din partea operatorilor – tiparul de date variabile, designul creativ și managementul stocurilor și al aprovizionării. Tiparul în format mare este iarăși ceva destul de comun pe piață, în timp ce în jur de o treime dintre tipografi spun că fac deja web-to-print. Însă diferențele între regiuni sunt destul de mari, mai ales atunci când se face comparație între ceea ce se întâmplă în America de Nord în materie de tipar și de adopția acolo a atâtor noi servicii și pașii mici sau absenți din multe alte piețe.
Articolul complet poate fi citit în varianta tipărită a revistei Print Magazin numărul 47.