Default

Print Media Acadamy apără tiparul cu armele marketingului şi publicităţii

• Bookmarks: 384


„The Strengths of Print for Brand and Corporate Communication”, este un studiul realizat în anul 2008 de Print Media Academy (instituţie aparţinând Heidelberger Druck) împreună cu Faculty of Advertising and Marketing Communication a Universităţii Media din Stuttgart, este un excelent instrument de studiu al impactului printului în mixul de media folosit în publicitate. Complexitatea lucrării reflectă o acţiune bine gândită, poziţionând Print Media Academy ca avanpost al apărării şi promovării unui domeniu indispensabil: tiparul.

Folosind un spectru larg de instrumente specifice cercetării calitative şi cantitative de marketing – integrând inclusiv rezultatele unui focusgrup organizat la Universitatea Media din Stuttgart pe 58 de subiecţi – precum şi o serie de analize comparative de media, studiul întrece în complexitate multe dintre lucrările publicate de marii jucători din publicitate, media şi marketing.

Fără a ocoli vreun aspect sensibil, autorii reuşesc să facă o expunere analitică obiectivă a tuturor zonelor de interes în care printul este folosit ca mijloc de comunicare. Trendurile, avantajele şi punctele slabe ale printului în relaţie cu alte vehicule media, demonstrarea relaţiei simbiotice pe care printul, televiziunea şi internetul o au în maximizarea efectelor unui mesaj – transformă această broşură de 64 de pagini într-un instrument indispensabil pentru factorii decizionali din marketing şi agenţiile de media, oamenii de creaţie din publicitate şi print-buyeri.

Baza ştiinţifică a acestui studiu are ca fundament un volum considerabil de informaţii şi date selectate dintr-un număr foarte mare de studii şi rapoarte – cu referire doar la piaţa germană – publicate de institute de cercetare de marketing, asociaţii profesionale, universităţi şi grupuri de presă precum: TNS, IMAS International, Bauer Media Akademie, Gruner+Jahr, VDZ (VerbandDeutscher ZeitschriftenVerleger – Asociaţia Editorilor Germani de Reviste), Axel Springer AG etc. Pentru alcătuirea documentaţiei de bază autorii au cercetat nu mai puţin de 80 de studii, selectate pe principiul relevanţei, accesibilităţii gratuite şi a actualităţii datelor. După analizarea acestui fond de informaţii şi aplicarea principiu lui lui Pareto *(regula80/20), au fost selectate 19 studii cu relevanţă maximă.

Deşi realizat cu sprijinul Heidelberg, studiul nu se adresează tipografilor. Nici nu ar avea de ce… Destinat oamenilor de marketing şi media, studiul este asezonat cu o pleiadă de tabele comparative, analizele din capitolele „Privire de ansamblu asupra folosirii media”,„Analiza comparativă pentru media tipărită, TV şi Internet” şi „Impactul printului în mixul de media” reuşind să convingă şi cel mai îndărădnic planner de media sau om de strategie de puterea şi eficienţa comunicării tipărite. Pentru mai multă credibilitate, autorii integrează şi esenţa concluziilor formulate în cadrul mesei rotunde cu titlul „Viitorul tiparului” organizată în ianuarie 2008 împreună cu experţi germani din domeniul tiparului, publicităţii, editurilor şi IT-ului.

-folosiţi tiparul ca agent textual- în special atunci când este necesar să comunicaţi mesaje complexe. Pentru că printul informează, este contextual, multiplică şi consolidează mesajul;

-folosiţi tiparul ca vehicul publicitar – mai ales atunci când intenţionaţi să atingeţi grupuri ţintă cu aşteptări înalte. Deoarece printul are un efect activatorla nivele moţional de-a lungul frontierelor socio-demografice; atinge o audienţă formată din consumatori cu putere de cumpărare considerabilă – a căror afinitate pentru comunicarea tipărită este încă puternică; este credibil – fapt care face ca reclama tipărită să aibă un efect confirmat;

-folosiţi printul împreună cu alte vehicule de media pentru a intensifica impactul comunicării publicitare. Pentru că print-ul are puterea de a compensa punctele slabe ale altor media; conduce la o „decelerare” a receptării informaţiei, făcând-o mai intensivă şi de durată; este un suport pentru branding-ul sistematic.

Ce mai fac alţii?

Iniţiativa Print Media Academy nu este un exemplu izolat în peisajul campaniilor pro-print puse în scenă de industriile poligrafice din întreaga lume, chiar în curtea „duşmanului” – Internetul. La nivel european tiparul este promovat prin intermediul website-ului www.printpower.eu – un fel de barometru al iniţiativelor pro-print.

În Germania, website-ulwww.print-wirkt.de – unul dintre cele mai convingătoare – promovează obiectivele VDZ (Asociaţia Editorilor Germani de Reviste). Nici industria grafică suedeză nu se lasă mai prejos şi susţine tiparul prin intermediul website-ului www.powerofprint.se.

Umăr la umăr cu tipografii, producătorii şi merchanţii de hârtie promovează atât tiparul, cât şi hârtia ca substrat ideal pentru comunicare şi camaterial 100% reciclabil. Departea Albionului, Asociaţia Naţională a Merchanţilor de Hârtie (NAPM) a lansat website-ul www.twosides.info a cărui strategie se bazează pe conceptul „There are two sides to paper”. O comunicare simplă şi concentrată care demontează şapte mituri despre hârtie. Exemplele pot continua cu alte acţiuni iniţiate de industria hârtiei din maimulte ţări europene, dintre care amintesc: www.graciaspapel.es (Spania) şi www.lepapier.fr (Franţa).

Ce fac românii?

În afara unei campanii neconvingătoare derulată de B.R.A.T. (Biroul Roman de Audit al Tirajelor) la cererea publicaţiilor membre (şi cotizante) ale biroului, românii nu fac nimic pentru a promova domeniul tiparului. Incapabili să răspundă unitar şi coerent tendinţei din ce în ce mai accentuată a agenţiilor de publicitate şi a marketerilor de a exclude comunicarea tipărită din mixul de media, românii plantează arbori şi promovează comunicarea digitală cot la cot cu diverse O.N.G. visând la cai şi copaci verzi. Divizaţi şi dezinteresaţi genetic să tragemla aceeaşi căruţă, ne vom trezi în faţa Agenţiei de Şomaj aplaudând la unison prosperitatea audio-vizualului şi influenţa alienantă a Internetului.

În rest, daţi print şi de la capăt!…

*Regula lui Pareto – principiu formulat iniţial de economistul italian Vilfredo Pareto (1848-1923) şi preluat în 1941 de Joseph Moses Juran (cercetător şi consultant internaţional în teoria managementului de origine română, 1904-2008), pentru a sublinia teoria managementului calităţii (80% dintre consecinţe sunt provocate de 20% dintre cauze).

Similar Posts:

3 recommended
comments icon0 comments
0 notes
84 views
bookmark icon

Write a comment...