Default

Raportul anual Eugropa pentru pieţele europene ale hârtiei

• Bookmarks: 2293


Piaţa hârtiei din România este un domeniu care, deşi nu prezintă evoluţii spectaculoase, poate constitui un barometru pentru industria poligrafică. Dar, pentru a reuşi să-ţi faci o părere despre evoluţia pieţei de profil din ţară ai nevoie de rapoarte specializate bazate pe informaţii relevante. Căutând pe Internet diverse informaţii despre piaţa locală a hârtiei am aflat întâmplător de existenţa unei Asociaţii a Merchanţilor de Hârtie din România – organizaţie pe care nu am reuşit să o contactez la nicio adresă.

Legat de acest demers, trebuie să amintesc din start un lucru foarte important: am aflat de existenţa acestei asociaţii nu de pe vreun website românesc sau din vreun material de prezentare, ci prin intermediul Asociaţiei Europene a Merchanţilor de Hârtie (Eugropa), organizaţie la care se pare că a aderat şi enigmatica asociaţie românească. Pentru că este o organizaţie care se respectă, Eugropa întocmeşte anual un raport de analiză a evoluţiei pieţei hârtiei la nivel european şi, specific, pentru fiecare dintre cele 20 de ţări care au reprezentare în această organizaţie. Un raport uşor de înţeles, cu informaţii concentrate, suficiente pentru a-ţi face o idee generală despre ceea ce se întâmplă pe piaţa hârtiei dintr-o anumită ţară europeană. Prin amabilitatea secretariatului Eugropa am reuşit să intru în posesia raportului de analiză pentru anul 2008, raport la care mă voi referi în continuare.

Încă din start, raportul se remarcă prin profesionalismul analizei lucide şi echidistante a climatului politic şi a mediului macro-economic românesc elemente de care depinde, volens-nolens, şi evoluţia pieţei hârtiei şi a poligrafiei. Lăsând la o parte detaliile de ordin politic enunţate în prima parte, raportul remarcă faptul că situaţia economică din România a avut parte de schimbări profunde în 2008 şi 2009, anul trecut debutând şi continuând cu o creştere a sectorului de print care părea a nega criza economică mondială. Au fost înregistrate creşteri de 7-10% în domeniul merchantingului de hârtie şi de până la 20% în print. Însă, deprecierea abruptă a cursului leu/euro din ultimul trimestru, a desfiinţat practic profiturile realizate până atunci.

În plus faţă de această situaţie, piaţa hârtiei a suferit o alterare accentuată a marjei de profit, mult sub nivelul suportabil. Parte din această situaţie este cauzată de majorarea costurilor la furnizori, a cheltuielilor operaţionale (salarii, energie, finanţare) şi, nu în ultimul rând, de presiunea concurenţială venită din partea noilor intraţi pe piaţa de profil (n.r. Papyrus) ale căror oferte deosebit de agresive sunt bazate pe preţuri mici şi pe termene de plată la limita incredibilului. Producătorii de hârtie din Asia au intrat pe piaţa românească cu oferte foarte atractive. Convingându-i pe acei merchanţi care nu fac parte din familia vreunui producător de hârtie european să îşi mai ajusteze veniturile oferind spre vânzare aceste hârtii – în unele cazuri, preţul cu care hârtia din Asia este vândută către tipografii fiind sub cel de achiziţie a hârtiei produsă în Europa.

Dezavantajele acestora sunt timpii de livrare mari, lipsa disponibilităţii furnizorilor de a plăti compensaţii pentru eventualele probleme de calitate şi lipsa certificărilor, condiţii obligatorii pentru licitaţii sau chiar pentru unii clienţi care le solicită. O problemă gravă videnţiată de raportul Eugropa este dificultatea cu care merchanţii din România îşi recuperează banii din piaţă – situaţie generată în mare parte de bişnuinţa clienţilor cu limite de creditare foarte mari şi termene de plată lungi care pot depăşi frecvent 120 de zile. În condiţiile crizei economice actuale costurile de finanţare a merchanţilor au crescut, ceea ce duce la o presiune sporită pentru micşorarea termenelor de plată către valori decente. Însă, aşa cum remarcă şi specialiştii asociaţiei europene, este dificil de realizat o revenire la termene de plată decente şi rezonabile. Piaţa de hârtie specifică merchanţior (vânzări din stoc şi indent*) a fost estimată la 140-150 de milioane de euro pentru 2008, reprezentând aproximativ 1,1% din piaţa europeană de profil. Pentru anul acesta se aşteaptă o scădere a pieţei, datorită contracţiei multora dintre sectoarele economice şi a micşorării bugetelor de publicitate. Încercările perpetue ale producătorilor de hârtie de a ridica preţurile vor duce la o creştere a apetitului pentru hârtia din Asia.

Structura pieţei tipografice

Tipografiile mari, ca Infopress, Megapress, EDS, G. Canale, Arta Grafică etc., acoperă aproximativ 80% din segmentul tiparului offset, piaţă care depăşeşte, potrivit raportului, 150 de milioane de euro. În acelaşi timp este amintită şi tendinţa ascendentă a segmentului de piaţă reprezentat de tiparul digital şi cel flexografic – piaţă care, deşi are o creştere moderată, începe, puţin câte puţin, să se dezvolte. Nici implicaţiile crizei economice asupra industriei poligrafice româneşti nu sunt trecute cu vederea de studiul Eugropa, raportul accentuând faptul că venirea crizei i-a prins pe mulţi dintre tipografi în plin proces de expansiune, cu credite şi leasinguri pentru spaţii şi utilaje mai mari. Conform aceluiaşi raport, care foloseşte date şi informaţii preluate probabil de la instituţiile de statistică şi merchanţii locali, în România funcţionează 1.476 de tipografii, dintre care 478 (33%) sunt în Bucureşti.

Consumul total de hârtie din România,estimat la 30 kg/locuitor, este inferior celui din alte state europene, a cărui valoare este de peste 70 kg/locuitor. Dintr-un număr de 14 merchanţi, şase nume importante domină piaţa de hârtie şi carton (Antalis, Papyrus, Agressione, Europapier, RPD şi Augusta).

Orice situaţie instabilă, cum este actuala criză, aduce noi oportunităţi, posibilitatea de răsturnări de situaţii care păreau de neconceput în perioade de normalitate. Pot apărea noi lideri de piaţă, în timp ce alte firme, fără o conducere competentă, pot intra în picaj. Interesant de observat este care va fi structura pieţei peste câţiva ani.

Notă:

*achiziţiile de tip indent presupun livrarea
mărfii de la fabrică direct la client, merchantul
acţionând doar ca un mijlocitor.

Similar Posts:

2 recommended
comments icon0 comments
0 notes
293 views
bookmark icon

Write a comment...