Signshop-ul repoziţionat: o afacere cu clienţi „cool”

Cele mai memorabile idei de business aparţin celor care au capacitatea de a observa şi identifica nevoile de consum latente ale unui segment de consumatori care deţin o pondere însemnată în plaja largă a publicului general. După ce prinde viaţă şi primeşte confirmarea publicului, de regulă, afacerea vedetă este privită cu uluire de observatorii suspicioşi anterior, mâhniţi însă pentru că nu au sesizat la timp potenţialul ideii şi nu au fost primii care s-o concretizeze. Deşi principiile de bază pentru obţinerea succesului într-o afacere nouă sunt relativ cunoscute, am ales să punctăm în acest material doar două dintre ele, respectiv împlinirea unei nevoi care a atins un nivel evident şi reinterpretarea/reactualizarea unui serviciu într-o formă mai proaspătă- ambele cu scopul precis de câştigare a noi segmente de clienţi.

Deşi reinventarea de sine prin fructificarea ideilor simple şi materializarea acestora în produse de succes reprezintă mantra companiilor ajunse în top şi totodată factorii care le propulsează constant, puţini sunt capabili să adopte acest comportament, siguranţa imediată, comoditatea sau lipsa de viziune fiind cei mai populari inamici ai schimbării. În plus, uneori se manifestă o reţinere suplimentară, provenită din convingerea falsă că succesul adus de specularea inteligentă a unei idei simple nu este la fel de solid şi meritat precum acela obţinut prin strategii interminabile şi complicate.

Să luăm, de pildă, unul dintre cele mai pe val curente asociate cu inovaţia, capabil să schimbe sensul filosofiei de business, respectiv abordarea interdisciplinară. Ce propune, de fapt, acest curent cât de familiar le este antreprenorilor locali şi câţi îl iau în calcul când îşi setează strategiile de dezvoltare? Deşi sună pompos, trendul interdisciplinarităţii s-a legitimat prin preluarea unor aspecte evidente observate la nivelul aşteptărilor şi evoluţiei publicului larg care caută experienţe diferite de produs. În esenţă, noul curent se traduce prin înzestrarea produselor/serviciilor cu valenţe funcţionale şi emoţionale multiple, beneficiu promiţător pentru câştigarea unor noi segmente de public, ignorate, indiferente sau necovinse de ofertele de piaţă anterioare.

Apariţia acestui curent cooperează cât se poate de fericit cu profilul din ce în ce mai mobil al consumatorului urban. Propulsat de oferta generoasă de informare şi educare a mass mediei, plătitorul de servicii a devenit mai competent şi, inevitabil, mai exigent cu alegerile pe care le face. Deşi uniformizarea pare să fie cea mai sigură cale de reuşită a strategiilor de marketing puse la cale de marile companii, felul în care au început să se diferenţieze aşteptările consumatorului instruit aduce în prim plan o realitate nouă. Deşi este încă într-un stadiu incipient, revolta categoriilor de public care-şi doresc să fie privite ca individualităţi, nu ca mase de manevră, va da ocazia antreprenorilor vizionari şi alerţi să dezvolte servicii de tip nou, în care personalizarea va fi cheia centrală de seducţie. Producţia publicitară poate părea un domeniu ferit de efectele acestei modificări de atitudine, în principal pentru că operează cu proiecte ale clienţilor finali cu statut juridic. Totuşi, fiind vorba de o schimbare majoră a paradigmei de abordare a clientului, strategiile sale de dezvoltare vor trebui supuse nuanţărilor, mai devreme sau mai târziu, în funcţie de vizionarismul celor direct implicaţi.

Potenţial neexploatat
Foarte popular în SUA, signshop-ul nu s-a dovedit o idee de business prea convingătoare pentru afaceriştii români din domeniu. Deşi investiţia necesară pentru un start-up corect nu este una covârşitoare (cu excepţia spaţiului a cărui chirie sau preţ de cumpărare variază în funcţie de calitatea locaţiei), conceptul signshop-ului nu a fost îmbrăţişat de industrie, majoritatea preferând abordările mai aşezate, dar mai costisitoare, chiar şi atunci când posibilităţile investiţionale erau modice. Astfel, în piaţa românească s-a materializat o singură iniţiativă de acest tip, la Timişoara, prin preluarea unui concept importat, respectiv franchizei preluată de la Sign A Rama, companie americană cu notorietate în categoria signshop-urilor.

În ciuda prezenţei şubrede în plan local, conceptul de signshop păstrează încă un potenţial interesant, mai ales dacă ar fi adaptat la contextul românesc şi, cel mai important, reinterpretat în funcţie de modul în care evoluează şi acţionează categoriile diverse de clienţi din producţia publicitară.

Magazinul de semne ar putea fi o opţiune promiţătoare pentru cei care cochetează cu ideea unui start-up în producţia publicitară, dar şi o modalitate creativă prin care companiile cu vechime şi-ar putea creşte notorietatea şi câştiga categorii neaşteptate de clienţi. Principalele atribute de diferenţiere ai signshop-ului faţă de un business clasic de producţie publicitară sunt disponibilitatea asumată (completată de competenţa reală de a face faţă solicitărilor neconvenţionale), timpul de răspuns rapid (atât în ceea ce priveşte furnizarea unui preţ, cât şi în onorarea comenzilor) şi accentul pus preponderent pe creativitate decât pe un input tehnologic impresionant.

Premise şi teme de meditaţie
Folosite iniţial în urmă cu câţiva ani la scară restrânsă ca element neconvenţional în amenajările interioare, într-un moment care a marcat reîntoarcerea designerilor către un stil mai elaborat, orientat către specularea detaliilor, foliile decorative din autocolant au intrat astăzi în uzul comun, fiind disponibile atât la furnizorii specializaţi, cât şi la retailerii de produse destinate întreţinerii şi amenajării locuinţelor. Deşi sunt prezente la scară relativ extinsă, posibilităţile acestora nu au fost nici pe departe epuizate, în principal pentru că producătorii oferă o paletă standardizată de pattern-uri, deci destul de limitată pentru un client dornic să-şi decoreze locuinţa într-un mod cât se poate de personal. Acest serviciu de personalizare poate fi furnizat fără probleme de orice companie de producţie publicitară care poate decupa şi imprima orice formă grafică propusă de un client cu solicitări speciale. În ciuda accesibilităţii aparente, există impedimente care îngreunează acest proces. Singularitatea şi dimensiunea modestă a unei astfel de cereri o fac inapetisantă pentru o companie de producţie publicitară, chiar dacă aceasta este de dimensiuni reduse. Lucrările de acest tip încurcă, de obicei, un flux de producţie aglomerat, iar dacă sunt totuşi acceptate, ele trebuie să susţină o pleiadă de costuri curente ale companiei, preţul final devenind vizibil discrepant faţă de ofertele retailerului. Foliile decorative din autocolant sunt doar un exemplu pretext pentru o posibilă serii de servicii individualizate.

Cum poţi satisface nevoia unei categorii de consumatori care nu se regăseşte nici în oferta limitată a unui retailer, dar se simte totodată respinsă de singurii furnizori apţi să-I rezolve solicitările, pentru că, urmărind alte mize, n-au nicio disponibilitate în acest sens? Chestiunea în discuţie devine cu adevărat demnă de atenţie dacă, printr-o simplă extrapolare, se constată că individul cu solicitări mici şi sofisticate este, de fapt, exponentul unei categorii mult mai însemnate cantitativ, alcătuită din designeri, arhitecţi, graficieni sau orice altă persoană angrenată în domenii care solicită în mod uzual realizarea de mock-up-uri, produse de mobilier comercial sau decoruri la scară mică . Fie că în discuţie intră personalizarea unei locuinţe cu elemente de decor unice – de exemplu, o pictură reinterpretată, realizată din autocolant pe plexiglas – fie că se are în vedere obţinerea unor elemente de decor sau funcţionale într-un spaţiu comercial, de pildă, mic mobilier din plexiglas decorat cu motive florale iluminate pe contur – aceste cereri îşi găsesc anevoios rezolvarea din cauza absenţei furnizorilor specializaţi în proiecte de signmaking la scară mică. Trebuie menţionat că, pentru a avea ecou şi a-şi face loc într-o piaţă emergentă, signshop-ul de tip nou nu trebuie să îşi renege radical originile, omiţând serviciile convenţionale pentru care a fost gândit iniţial, îndeosebi în spaţiul românesc, unde semnele clasice de volum mic – casete luminoase, printuri, litere volumice- sunt încă la mare cerere, ca un efect secundar al exploziei comerţului din perioada recentă.

Dacă ar fi susţinută de o poziţionare corectă şi întregită de o gamă de servicii de tip nou, apariţia unui astfel de concept ar avea, pe piaţa românească, toate premisele să atragă un nivel neaşteptat de intens al cererii, generată atât de clientela din noul val- designeri, arhitecţi, decoratori – cât şi de segmentul deja anticipat – micii întreprinzători.

Profilul de compatibilitate al potenţialului investitor
Deşi signshop-ul este o afacere de nivel investiţional elementar, deci uşor practicabil, el suferă totuşi de un neajuns în zona accesibilităţii, acest tip de business fiindu-le mai la îndemână tot celor cu experienţă în domeniu, care-şi pot fructifica cunoştinţele dobândite într-un plan inedit, lărgindu-şi totodată perspectiva unei afaceri deja existente. Este însă şi un posibil drum de urmat pentru angajaţii experimentaţi care tind să-şi schimbe statutul, iniţiind propriul business . Pentru cei mai tineri într-ale industriei, opţiunea cea mai sigură este franchiza, ceva mai securizantă, pentru că furnizează know-how-ul atât de necesar unui începător. Indiferent de tipologia viitorului investitor sau de caracterul pe care acesta îl va imprima afacerii, signshop-ul rămâne o opţiune de analizat pentru o viitoare investiţie. Chiar dacă poate părea un proiect de capriciu pentru veteranii domeniului, sau o afacere de scară mică, dar tentantă prin impresia de siguranţă pentru cei aflaţi la început, iniţiatorii acestei nişe s-ar putea dovedi nişte vizionari ai domeniului, decizia fiindu-le probată de perspectivele viitorului apropiat. Furaţi de nivelul accelerat al cererii, cei implicaţi de prea multă vreme în practicile producţiei publicitare trăiesc cu sentimentul stabilizării pieţei, percepând prezentul ca fiind aparent stabil. Totuşi, istoria şi reperele recunoscute ale unui mediu echilibrat de business, arată că un domeniu funcţionează sănătos atunci când înregistrează performanţă la fiecare nivel de specializării, indiferent de scara la care se desfăşoară fiecare business. Exprimarea unipolară manifestată în plan local va conduce, inevitabil, la monotonie şi saturaţie induse de structura şi fluxurile greoaie ale afacerilor aşezate. În consecinţă, apariţia întreprinderilor mici va apărea ca o măsură firească de normalizare a unei pieţe fragmentate care va fi astfel dinamizată şi întregită. Noile poziţionari vor repune în drepturi specializările înguste şi, de ce nu, meşteşugul şi arta de a crea unicaturi la scară mică.

Similar Posts:

• Clienți noi pentru furnizorii de echipamente de imprimare
• Producţia publicitară în www: pentru cine şi de ce?
• Profit maximizat cu serviciile Muller Martini
• „Graţie crizei”, Mayr-Melnhof Packaging România a investit anul trecut un milion de euro în tehnologizare
• Omul „bun la toate” mai valoros decât un echipament?