Printre puținele acțiuni în care am crezut, a fost standul României la Interpack, cel mai mare târg de ambalaje din lume organizat odată la trei ani la Düsseldorf. Cele 7 firme din standul național se alăturau expozanților români prezenți cu stand propriu la Interpack de ani buni – unii participând pentru a cincea oară consecutiv la acest târg. Ce reprezintă Interpack pentru industria mondială de ambalaje o spune lista de așteptare cu sute de solicitați și cei 166.000 de vizitatori.
Despre standul României la Interpack știam din septembrie 2010, detaliile finale aflându-le în iarnă, din interviul luat doamnei Anca Murar, reprezentantul Messe Düsseldorf. Prea încrezători în șansele acestei acțiuni, optimismul ne-a fost anulat la începutul lunii martie de vestea că acțiunea nu va mai avea loc. Cauza: retragerea a doi expozanți și întârzierea confirmării participării către Interpack. După alte două săptămâni evenimentele au suferit o întorsătură la 180°: România participă cu stand național la Interpack, dar nu în halele expoziționale ci afară…
La palmierul lăudat să nu mergi cu sacul…
Vizitarea Interpack s-a bazat, într-o mare măsură, pe dorința de a fi alături de expozanții prezenți în standul național și de cei care au participat pe cont propriu. În plus, finala concursului Eurovision, care se desfășura în același oraș, ne contura un sejur cu adevărat interesant.
Pe 15 mai, plecați dis de dimineață să vizităm târgul, am avut parte de o zi mohorâtă, udată din când în când de ploaie, suficient pentru a ne strica buna dispoziție. Despre ce-am văzut la Interpack în standurilor marilor producători de ambalaje, echipamente și materiale ne-ar trebui mai mult de o revistă. Esența este ce-am găsit pe platoul din fața Halei 10: mult așteptatul stand al României. Deși am văzut multe năstrușnicii, primul contact cu construcția națională aflată sub streașina Halei 10 a fost, de departe, dintre cele mai bulversante. Un fel de „colivie” construită pe stâlpi metalici și placată cu plăci de policarbonat, lambriuri de lemn și ceva folii de plastic. Ca podea, un parchet laminat ieșit obraznic vreo două palme pe sub marginile „cașcarabetei” – precum numea standul național un expozant care a participat pe cont propriu. La extremități, în loc de uși, două rulouri de folie verzulie, strânse sus ca la corturile militare… Cireașa de pe tort: standul era flancat de palmieri în ghivece, nu pentru decor ci pentru a proteja pereții „coliviei” de vânt…
După animația întâlnită în interiorul halelor, atmosfera stingheră din standul României n-a făcut decât să ne accentueze stare de insatisfacție. Vizitatorii răzleți, erau călăuziți spre standul României mai mult din întâmplare sau pentru a se apăra de ploaie.
Vine ploaia și ne udă hurdubaia… Un angajat al firmei Construteam se chinuie să îmbunătățească protecția „coliviei”.
Ce-am avut și ce-am pierdut?… Vreo 65.900 de Euro
Despre standul României la Interpack puteam scrie în roz stând la birou… Din respect pentru cititorii noștrii și pentru banul public, am ales să vedem adevărul unui demers lăudabil care a eșuat lamentabil. Așadar, câți bani a cheltuit România pe Interpak?…
Datele de pe site-ul CRPCIS (Centrul Român pentru Promovarea Comerțului și Investițiilor Străine, unitate în subordinea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri), spun că firma câștigătoare a contractului de organizare a participării agenților economici la târgul Interpack a fost Construteam s.r.l din Bacău iar bugetul alocat, de 270.404 lei (aproximativ 65.900 Euro). Din această sumă, cca. 5.000 de Euro erau destinați construcției și amenajării standului, restul de banii fiind alocați altor cheltuieli deductibile (închirierea spațiului expozițional, transport, cazare etc.)
Optimiști de felul lor, soții Diana și Istvan David, de la firmele Sufitech, respectiv Disz Tipo, mai au putere să facă haz de necaz…
1.200 cheltuiți pe găuri în pavele
Încercând să deslușim chiar la târg motivele pentru care România s-a prezentat impardonabil la Interpack prin standul național, ne-au trebuit ceva eforturi pentru a ne dumiri asupra adevărului. Mai ales că, fiecare încearca să arunce pisica în curtea celuilalt.
Astfel, am aflat că acțiunea de participare cu stand național la Interpack a fost fost inclusă pe lista evenimentelor cu finanțare de la Bugetul de Stat la solicitarea ASPAPLAST (Asociația Patronală a Prelucrătorilor de Mase Plastice din România) în vara anului 2010. De asemenea, în luna noiembrie a anului trecut, reprezentantul Messe Düsseldorf în România a promovat acțiunea și către Asociația Tipografilor „Transilvania” (ATT) la întâlnirea organizației de la Brașov. În acest sens, dintre firmele membre ATT producătoare de ambalaje eligibile să participe la acest proiect s-au înscris societățile Sufitech și Disz Tipo din Săcele și, ulterior, compania Carpatgraf din Sfântu Gheorghe. Cu această ocazie, ne facem datoria să amintim că, dintre toți expozanții din standul național, cele două firme săcelene conduse de soții Istvan și Diana David, s-au prezentat în mod exemplar, atât prin produsele expuse cât și prin materialele de promovare. Totodată, mai trebuie să precizăm că membrii ATT și-au făcut temele la timp, confirmând ferm câtre CRPCIS participarea la târg și trimițând toate documentația solicitată.
Potrivit bugetului aprobat de CRPCIS, costurile destinate construcției și amenajării standului național, în suprafață de 80 m2, acopereau amenajarea unui spațiu interior și nu a unuia exterior, ale cărui costuri se dublau practic. De exemplu, pentru a permite construcția standului României pe platoul din fața Halei 10, Messe Düsseldorf i-a impus constructorului să fixeze stâlpii de susținere în gropi săpate la jumătate de metru. Așa cum ne-a declarat doamna Mirela Dorobăț, reprezentantul Construteam, această distracție a costat bugetul alocat construcției peste 1.000 de euro – în jur de 80 de euro pentru fiecare găură dată în pavele. Scăzând cât s-a cheltuit pe găuri din cei 5.000 de euro nu prea știm ce stand exterior se putea construi cu 3.000 și ceva de euro…
David Istvan, director general al tipografiei Disz Tipo (în stânga) și Cristian Cutaș, de la Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri.
Să fi stat în spatele eșecului instituția de stat care s-a ocupat de acțiune. Se pare că nu. Cel puțin așa reiese din declarația oferită la Düsseldorf de domnul Cristian Dan Cutaș, director general adjunct al Direcţiei Generale de Comerţ şi Relaţii Internaţionale din cadrul Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri. Domnia sa spunea că, „aprobarea acestei acțiuni de promovare a exporturilor s-a făcut în urma cererii venite din partea ASPAPLAST. Tergiversările expozanților înscriși prin această organizație a făcut ca, la data expirării termenului de confirmare către Messe Düsseldorf a ocupării spațiului contractat, să ne trezim nu putem participa deoarece nu întrunim numărul minim de expozanți, 7 la număr, impus de legislație. Mă ocup de manifestările expoziționale externe de ani buni și știu foarte bine că organizatorii străini nu se joacă de-a închiriatul spațiilor. Pentru că nu am confirmat la termen, cei de la Messe ne-au informat că vor da cei 80 m2 alocați României în interior altor solicitanți aflați pe lunga listă de așteptare. Ne și luasem adio de la această acțiune, însă, la insistențele celor de la ASPAPLAST (care au mai convins încă două firme să participe) l-am contactat pe consulul României la Bonn pentru a încerca să-i roage pe cei de la Messe Düsseldorf să ne găsească un spațiu. Singura variantă oferită de Interpack a fost spațiul exterior. Fiind o acțiune subvenționată de la Bugetul de Stat, sumă alocată nu mai poate fi suplimentată, și atât s-a putut face pentru amenajarea standului României.”
Chiar dacă n-au fost foarte fericiți să expună în condițiile puse la dispoziție de standul României, managerii firmei „Carpatgraf” par împăcați cu situația.
Cât valorează subvenția acordată de guvern pentru promovarea industriei de ambalaje ne-a spus tot directorul Cutaș: „România a reușit să negocieze cu Uniunea Europeană, chiar înainte de aderare, niște condiții absolut profitabile în ceea ce privește programele de promovarea a exporturilor. În acest moment, nicio țară din UE nu le oferă atâtea facilități firmelor din țările lor care participă la tărguri externe în standurile naționale. Eșecul de la Interpack nu este decât un accident în șirul de manifestări expoziționale externe la care România participă. Recent, la un târg extern pe domeniul vinurilor, România a avut un stand național de cea mai înaltă ținută. Asociația de profil s-a implicat foarte mult în organizare, angajând chiar un arhitect specializat în amenajări de standuri.”
Dacă tot e bal – bal să fie!… Deși numai de stat la fotografiat nu le ardea, o parte a expozanților din standul României au imortalizat momentul pozând zâmbitori alături redactorul șef al Print Magazin.
Puși în fața unei probleme destul de serioase, expozanții din standul național ar fi putut să pună mână de la mână pentru a suplini lipsa unui buget care să permită construirea unui stand cât de cât onorabil. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat.
Trecând pe lângă standurile naționale ale altor țări amenajate în interiorul halelor, mi-am dat seama că aveam suficient timp sau resurse pentru a ne prezenta la Interpack într-un mod decent. Este revoltător ca o țară precum Vietnamul să fie capabilă să aibă la Interpack un stand în interior și cu o suprafață dublă decât a avut România, țară din UE.
Aflat cu un stand destul de spațios și bine aranjat în interiorul halei 10, la câțiva metri de „pavilionul” României, producătorul bucureștean de ambalaje „Malvina” a demonstrat că românii se pot prezenta exemplar la evenimente expoziționale de talia târgului Interpack.
Standul firmei „Conterra” aflat la etajul halei 7. Participanți pentru a cincea oară consecutiv la edițiile Interpack, focșănenii au învățat rețeta promovării la export.
Pe de altă parte, expozanții români din industria ambalaje care au participat la Interpack pe cont propriu, s-au prezentat mai mult decât onorabil – este cazul firmelor Conterra din Focșani și a tipografiei Malvina din Pantelimon, Ilfov. Deși au mai existat și alți expozanți români, aceștia au participat la standurile companiilor străine care au filiale în România.
Mopul și găleata lată, instrument de promovat industria de ambalaje a României. Apa de ploaie infiltrată prin tavan în stand a dat permanent de furcă expozanților și organizatorului.
Dovada că în „pavilionul” României ploaia a fraternizat cu exponatele stă și panoul din standul firmei Disz Tipo…
Ca în toată istoria noastră, peste standul României de la Interpack au vegheat aripile norocului. Altfel, dacă ploua cu găleata, „colivia” națională ar fi precum Arca lui Noie. Podeua din parchetul s-ar fi umflat iar prin acoperișul din policarbonat, înjghebat cum s-a putut de constructorul standului, apa ar fi țâșnit șiroaie peste expozanți. Cine poartă întreaga vină pentru acest eșec nu mai contează. Esențial este că nimeni și nimic nu va putea repara imaginea terfelită a producătorilor români care au expus în standul României. Iar din visul de a ne promova industria de ambalaje în fața celor 166.000 de vizitatori veniți la Interpack, n-au mai rămas decât visurile unor expozanți dezamăgiți și transformați, fără voia lor, în fii ai ploii…
(Foto: Titi Amzăr și Relu Liciu)