Tipografia Yes este axată pe tipar publicitar offset în coală şi dispune de o legătorie cu finisări deosebite, fiind specializată şi în imprimarea documentelor tranzacţionale pentru bănci şi societăţi de asigurări. Din toamna anului trecut oferă şi servicii de print digital prin intermediul utilajului H.P. Indigo 5500 achiziţionat. De aceea am stat de vorbă cu unul dintre cei doi acţionari ai societăţii, Andrei Corello, managing director, despre lupta dintre tiparul offset şi cel digital.
Print Magazin: Ştiu că la sfârşitul anului trecut aţi achiziţionat o maşină nouă de tipar. De ce aţi făcut-o tocmai în această perioadă dificilă şi despre ce utilaj este vorba?
Andrei Corello: În vara anului trecut am achiziţionat maşini offset în coală noi marca Komori care sunt mai performante şi au o productivitate mai mare decât cele pe care le aveam. În septembrie, cu scopul de a ne diversifica serviciile şi cu gândul la criză, am achiziţionat o maşină de ti-par H.P. Indigo 5500 care este o maşină de „offset digital”, cum le place celor de la H.P. să-i spună, pentru că tipăreşte cu cerneală, nu cu toner şi, în special, pentru că transferul cerneală-hârtie se realizează printr-un procedeu aproape identic ca la tiparul offset clasic. Din acest motiv, maşina tipăreşte lucrările la calitatea oferităde tiparul offset. Am luat această decizie pentru că ne-am gândit că, dacă se înrăutăţeşte situaţia din piaţă, să avem un back up, adică o maşină care să poată oferi tiraje mici la preţuri competitive şi la o calitate excelentă.
Pe de altă parte, este o maşină cu ajutorul căreia ne-am diversificat foarte mult gama serviciilor pentru că se pretează foarte bine pentru tipar cu date variabile, adică fiecare coală poate fi tipărită cu altă informaţie: coperţi cu numele celui căruia îi faci cadou cartea respectivă, facturi personalizate, serii alfanumerice, coduri de bare, fotografii ş.a.m.d. Şi toate acestea fără costuri suplimenare. La fel ca maşinile offset, H.P. Indigo tipăreşte pe hârtie şi carton de la 80 până la 400 g. Mai mult decât atât, ea poate tipări pe suporturi neabsorbante (polipropilenă, P.V.C., folie din aluminiu etc.), lucrare imposibilă pentru offsetul clasic.
În acest an, în luna februarie am organizat în tipografie câteva zile de open house la care am invitat diverşi clienţi mai vechi sau mai noi pentru le prezenta maşina şi posibilităţile ei. Au printat câteva lucrări proprii şi au testat maşina, care este a doua din ţară. Rezultatul a fost bun, comenzile pentru Indigo fiind în creştere, dar încă nu ne-am atins targetul valoric pe care ni l-am propus pentru această maşină. Achiziţionarea Indigo-ului a fost un pas îndrăzneţ pe care l-am făcut, dar a fost o oportunitate ca finanţare şi ca moment. Am considerat că merită să ne asumăm acest risc. Este un instrument pentru vremuri bune, iar pentru criză este un back up vizavi de tiparul offset.
Trebuie să ţinem cont de faptul că în viitor tiparul digital va lua o felie mare din piaţă. Tendinţa la nivel mondial este ca producătorii de maşini offset să le „digitalizeze” cât mai mult, încercând să scurteze la maximum work flow-ul de la monitor la print. Alţi producători serioşi, în special cei japonezi, şi-au scos de mult din ofertă/producţie maşinile de format 35×50 tocmai din cauza concurenţei puternice pe acest segment cu tiparul digital. Deşi vânzările erau bune pe acest format, l-au scos pur şi simplu din producţie pentru că au gândit afacerea pe termen lung.
Print Magazin: Care este viitorul tiparului: offset sau digital?
Andrei Corello: Din informaţiile pe care le avem, până va fi înlocuit tiparul offset cu cel digital va trece ceva timp. Tehnologiile avansează rapid şi, de aceea, s-ar putea să se ajungă la această situaţie. Soluţii software există în acest sens, însă singura piedică sunt materialele de bază care intră în alcătuirea unei maşini. Idei şi brevete pentru tiparul digital sunt foarte multe, numai că aplicarea lor se loveşte de dezvoltarea tehnologiei materialelor care nu avansează la fel de rapid. Maşinile offset sunt mult mai stabile în exploatare pentru că au în spate mulţi ani de dezvoltare şi perfecţionare continuă în care au fost raportate şi, în acelaşi timp, rezolvate cam toate problemele tehnice care pot apărea în exploatare.
Dar şi în domeniul digital se avansează rapid. De la un model la altul, de la an la an, chiar de la lună la lună, presele digitale devin tot mai stabile în exploatare, tot mai performante, mai productive şi mai flexibile. Tendinţa generală este să se treacă de la offset la digital, dar asta se va întâmpla probabil în 10-20 de ani. Este o întrebare la care se poate răspunde foarte greu pentru că este important cum va evolua piaţa, materialele, publicitatea pe Internet ş.a.m.d. De exemplu, la nivel mondial oamenii au început să se întoarcă la cărţile tipărite sau la albumele de fotografii care pot fi realizate cu costuri rezonabile numai cu ajutorul tiparului digital.
Pe de altă parte, tiparul digital este un răspuns foarte bun la ideea de „book on demand”. Editurile mari de afară tipăresc pe hârtie tiraje mici pentru lansare 500 – maximum 1.000 de bucăţi, iar apoi primesc comenzile prin Internet, livrează în două zile şi tipăresc digital în funcţie de comenzile primite. Au 100 de comenzi, tipăresc 100 de cărţi, nu între 1.000 şi 50.000 de exemplare cum era înainte. În România, digitalul nu este privit la adevărata lui valoare. Din cauza faptului că sunt multe copiatoare color, lumea nu simte, nu sesizează şi nu apreciază tiparul digital de ultimă generaţie din punct de vedere al calităţii, al flexibilităţii şi al diversităţii acestuia.
Aici pot fi incluşi de la oamenii de rând, până la agenţiile de publicitate şi firmele mari ce au nevoie de tipar de bună calitate. La un copiator nu poţi tipări cu date variabile, nu poţi tipări carton decât până la maximum 250 g fără probleme şi la o rezoluţie limitată care este dată de toner. În ceea ce priveşte tehnologia inkjet, avem rezoluţie şi calitate bune, dar nu avem viteză, productivitate. Pe când, generaţiile noi de tipar digital-offset pot tipări la rezoluţie peste offset pe diverse suporturi, chiar şi pe cele neabsorbante. Aşadar, este posibil ca viitorul tiparului să fie al digitalului.