1017Deşi emană un aer cenuşiu, sunt slab iluminate şi adesea insalubre, staţiile de metrou bucureştene au intrat în atenţia marilor advertiseri, tot mai atraşi de traficul intens pe care acestea îl înregistrează.
Inaugurat pe 16 noiembrie 1979, tronsonul Semănătoarea – Timpuri Noi a fost prima linie de metrou a Bucureştiului. Cei 8 km au fost extinşi la peste 60 până în 1990, liniile fiind repartizate pe trei tronsoane. În prezent, acestea transportă 700.000 de călători pe zi, însă edilii oraşului şi-au propus să investească fonduri substanţiale pentru dezvoltarea unor noi linii care să înlesnească transportul populaţiei între toate cartierele capitalei. Cele mai traficate staţii sunt Unirii (cca 330.000 persoane pe ambele staţii) şi Eroilor (cca 147.000 persoane). Cele mai aglomerate staţii sunt şi cele mai vânate de advertiseri, perindarea continuă a călătorilor asigurând o expunere cantitativă însemnată a mesajelor publicitare.
Dacă la început agenţiile de media responsabile de gestionarea spaţiilor de reclamă (Euromedia, Beta Cons şi, mai nou, Lemon Design) ofereau în principal doar spaţii de închiriat pe panouri, treptat, studiile demarate de acestea au relevat că metroul este un mediu foarte potrivit pentru abordări neconvenţionale.
În prezent, aproape toate punctele de interes prezente în staţiile de metrou au fost transformate în spaţii de reclamă: de la panourile plasate de-a lungul liniei până la aparate de taxat, scări, pasaje, podele şi mânerele şi geamurile din trenuri.
Cele mai multe campanii sunt desfășurate de advertiseri din FMCG, servicii financiare, retail și mass-media. Având în vedere că reclamele sunt mult mai expuse, putând fi ușor deteriorate sau vandalizate, advertiserii optează de regulă pentru materiale mai rezistente la uzură și trafic intens, dar și ușor de înlocuit, campaniile derulate nefiind unele de durată. Mai nou, în stațiile de metrou au fost amplasate ecrane LCD, un vehicul de promovare care își propune să țină privitorul captiv prin alternarea informațiilor utilitare cu inserturi de entertainment și reclame. Ecranele sunt gestionate de Monopoly Media, fiind rezultatul unui contract semnat între Sindomet – firma înfiinţată de sindicatul de la metrou, regia Metrorex şi Monopoly Media.
În 2007 Metrorex a înregistrat venituri din publicitate de peste 600.000 de euro, pentru acest an estimându-se încasări cu 15-20% mai mari, având în vedere creșterea vizibilă a numărului advertiserilor. Această apetență sporită este justificată în primul rând prin creșterea numărului de călători, dar și prin profilul tot mai variat al acestora. Cercetările demarate de agențiile de media arată că aproximativ 60% din călători studiază panourile publicitare cu atenție, în timp ce 25% doar le observă , iar 15% aproape că nu le văd. Aceste date încurajează proiectarea unor campanii personalizate pentru un anumit public țintă, în funcție de tipicul și facilitățile fiecărei stații. Datele legate de bugetele alocate promovării la metrou înregistrate din 2004- an în care Beta Cons a achiziționat primele spații de promovare la metrou- până în prezent, demonstrează că publicitatea la metrou nu este rezultatul unui trend, devenind rapid un obicei de promovare uzual. În ciuda acestei evidențe, nemulțumirile călătorilor legate de abuzul de mesaje publicitare și poluarea vizuală pe care acestea o produc devin o realitate la fel de prezentă. Această nemulțumire este potențată și de lipsa interesului Metrorex de a renova stațiile îmbătrânite de trecerea timpului și depășite prin lipsa facilităților. Cei responsabili de transformarea călătoriei cu metroul într-o experiență agreabilă ar trebui să știe că, uneori, abuzul de reclame viu colorate nu face decât să potențeze urâțenia unui spațiu neîngrijit, în loc să-l acopere sau învioreze.
Similar Posts:
- Publicitatea la metrou funcţionează
- Care sunt cele mai vândute titluri la automatele de cărți de la metrou
- Noi modalităţi de promovare online: mesaje publicitare în coduri captcha
- Piaţa de outdoor continuă să scadă şi în 2010
- 76% din companiile americane mici cred în puterea conceptului de cross-media
0 comments
Share
Print