Default

Zorba pe marginea prăpastiei

• Bookmarks: 11775


Se întoarce roata: Grecia, gata să facă aproape orice pentru rediscutarea datoriei și un „pachet” de finanțare de câteva zeci de miliarde de euro în plus

Triumfalismul afișat de autoritățile grecești imediat după referendumul organizat împotriva unor măsuri de austeritate şi reforme propuse de către creditorii țării s-a transformat, de fapt, într-o jalnică milogeală. În țara care a inventat democrația încă din antichitate, populismul mediocru al celor aflați la putere a dus în derizoriu principiile generoase şi valoroase ale inițiativelor cetățenești de impunere a voinței prin majoritate.

Romulus Cristea

 

Scorul obținut la referendum nu a consemnat o victorie, ci mai degrabă o expunere a frustrărilor guvernanților greci neputincioși, penibili şi aroganți. Revărsarea nemulțumirilor personale acumulate a avut mai degrabă o fundamentare care ține în primul rând de cercetarea psihologică, ca să nu spunem psihiatrică, şi abia apoi de sociologie şi ramurile ei. Gestul lor a târât Grecia spre marginea râpei dezastrului economic total. Şi totul a fost asezonat cu festivism, cu mult spectacol grotesc care a mai costat bugetul Greciei câteva sute de milioane de euro pe durata a doar 2-3 săptămâni. Asta se întâmplă când tratezi nenatural democrația.

 

Spectrul Grexit a înconjurat lumea

Prim-ministrul grec, Alexis Tsipras, fost deputat în parlamentul Greciei şi lider al Coaliției Stângii Radicale, a lăsat impresia că prin decizia de a organiza un referendum care să pună pe jar cel puțin întreaga Europă, prin posibilele repercusiuni nefaste care s-ar ivi, dă un avertisment politic şi economic structurii europene unite şi instituțiilor financiare internaționale. În fapt, a fost expresia neputinței de a reforma un sistem financiar-bancar scăpat de mult de sub control şi de a opri derapajul economic al Greciei. Avertismentele externe au fost numeroase şi extrem de insistente, mai ales după 2008, odată cu manifestarea crizei economice globale. Nu foste state comuniste cu experiență minimală şi recentă în peisajul economic liber au jucat rolul de cal troian al sistemului european cel puţin aparent solidar, ci, culmea, Grecia. Şi a dovedit-o din plin în primii ani ai crizei. Mulți au uitat deja, dar ceea ce se întâmpla cu economia Greciei, în urmă cu 7-8 ani, îngrijora pe toată lumea. Bineînțeles, au fost şi alte cazuri, o situație dramatică a existat şi în Cipru. Probleme mari au fost şi în Italia, şi în Spania etc. Şi România a avut oarece probleme. Dar când toți au înțeles situația şi riscul prăbușirii în hăul recesiunii, autoritățile grecești au continuat să trăiască în propria minciună, generând statistici false către Biroul European de Statistică (Eurostat), mimând reforma şi mințindu-și propriii cetățeni care, de ce nu, munceau poate pe rupte să supraviețuiască de la o zi la alta.

 

Porția de bani, doar la bancomat

Pentru oamenii de rând, pentru cei care trăiesc din salariu sau mici afaceri, este mult prea puțin important ce se întâmplă la nivel macroeconomic. Ei bine, tocmai pe acești oameni s-a găsit guvernul Tsipras să-i păcălească. Oameni demni şi solidari, grecii de rând au crezut cu sinceritate în demagogia ideologică exhibată prin declarații sforăitoare tocmai de cei care au adăugat surplus de faliment economiei. Ei au fost chemați la vot să spună „Da” sau „Nu” pe un text pentru a cărui înțelegere clară economiștii, ziariștii sau analiștii politici au fost nevoiţi să facă documentare. Rezultatul votului nu a fost nicidecum unul zdrobitor, așa cum s-au grăbit să afișeze televiziunile cu programe discutabile sau agențiile şi publicații prăbușite şi care aveau nevoie de titluri sforăitoare.

A fost un rezultat clar, dar departe de cifre impresionante de afișat. A fost aşa pentru că au existat şi oameni informați care au sesizat, nu pericolul unui „Da” la referendum, pentru că aşa ceva nu a existat, ci ridicolul contextului. De ce nu ar fi trebuit să te pună nițel pe gânduri cozile la bănci, apoi închiderea lor şi la final, mult prelungit, câte o porție de bani, culmea, pentru pensionarii care supraviețuiesc majoritar din venituri limitate. Nu au lipsit nici picioarele în ușile băncilor, nici proteste ici și colo drămuite doar de teama falimentului total. Zvonurile s-au răspândit cu repeziciune, ba că nu mai sunt bancnote de 20 de euro, ba că nici de 10 euro nu mai sunt prea multe. Şi ele au fost, sau sunt oarecum reale. Câte lichidități să tot verși prin bancomate, când ai cozi zilnice şi perpetuate nu se ştie încă până când.

 

Supraveghere şi retrogradare

Agenția Moody’s a retrogradat ratingul obligațiunilor Greciei aflate în proprietate privată cu o treaptă, la nivelul Caa3, şi l-a plasat sub supraveghere în vederea unei noi măsuri de acest tip, considerând că probabilitatea ca statul elen să beneficieze de sprijin financiar pe termen mediu s-a redus, potrivit Mediafax.

Acest rating se aplică numai obligațiunilor elene aflate în proprietate privată, precizează un comunicat al agenției de evaluare financiară.

Ratingul datoriilor pe termen scurt a fost menținut la nivelul „Not Prime”.

Moody’s consideră că în lipsa sprijinului din partea creditorilor instituționali, respectiv Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană (BCE) şi FMI, datoriile Greciei deținute de creditorii privați vor intra în default.

„Evenimentele din ultimele luni au arătat distanta dintre ceea ce solicită creditorii oficiali pentru continuarea sprijinului financiar în anii următori şi ceea ce pot face instituțiile elene pentru a îndeplini condițiile. Acest fapt creează dificultăți semnificative pentru încheierea unui acord pentru sprijin pe termen lung”, se arată în comunicatul Moody’s, citat de Mediafax.

Anunțul referitor la referendum a adăugat noi riscuri, acute, pentru creditorii privaţi. Prin punerea sub supraveghere în vederea unei noi retrogradări a ratingului, Moody’s va analiza şi capacitatea Guvernului de a încheia acorduri cu creditorii instituționali.

Moody’s a redus plafoanele pentru obligațiunile Greciei în monedă locală şi străină, de la B3 la Caa2, pentru a reflecta probabilitatea crescută ca rezultatul referendului să ducă nu doar la default-ul datoriilor oficiale şi private, ci şi la ieșirea Greciei din zona euro.

Plafonul pentru depozitele bancare în monedă locală şi valută a fost menținut la Caa3.

 

Euroscepticism și aventură

A jucat tot timpul la șantaj. Alexis Tsipras, prim-ministrul Greciei, nu este decât un iresponsabil generat din Coaliția Stângii Radicale, cunoscută mai ales prin acronimul Syriza. Din 2013, coaliția a devenit un partid unitar, iar Alexis Tsipras şi-a asumat funcția de prim-ministru din ianuarie 2015. Deși declară oficial că „nu sprijină în niciun fel euroscepticismul”, mesajul subliminal al referendumului organizat pentru 10 milioane de greci la data de 5 iulie a generat ideea privind posibilitatea renunțării la moneda euro şi chiar ieșirea din Uniunea Europeană. De fapt, nu s-a  dorit decât crearea unei confuzii generale, oricând gata să fie corectată prin precizări oficiale, astfel încât manipularea să aibă efect. S-a încercat repetat şi victimizarea: vai, ce să vezi şi ce să crezi, „Grecia a fost subiectul unui dureros experiment al organismelor financiare internaționale”. Jocul de teatru al lui Alexis Tsipras a durat puțin. Milogeala a luat locul afișării publice exagerate a încrederii în sine. Şi el, şi cei din jur chiar au crezut că sunt vedete. Au încercat, dar fără succes, să joace până la capăt rolul învingătorilor, într-o piesă plată, în care intriga reală lipsea cu desăvârșire. Primit cu huiduieli, dar şi urale, în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, Alex Tsipras a fost atenționat de un eurodeputat german că simpatia unora pentru atitudinea sfidătoare a guvernului pe care îl conduce are la bază infuzii extremiste.

Manfred Weber, liderul Partidului Popular European (PPE), cel mai mare grup din Parlamentul European, l-a acuzat pe Alexis Tsipras că păcălește electoratul elen, că distruge încrederea în valorile europene și că îi insultă pe alți lideri.

„De la extrema-stângă și de la extrema-dreaptă primiți multe aplauze. Extremiștii Europei vă aplaudă”, a spus Manfred Weber.

 

Refinanțarea unei uriașe datorii

Premierul Alexis Tsipras a susținut cu ocazia expozeului din Parlamentul European (PE) reunit la Strasbourg, că Grecia a devenit în ultimii cinci ani „un teren de experimentare a austerității, care a eșuat”, în timp ce „șomajul şi sărăcia au explodat, iar marginalizarea şi excluziunea socială s-au dezvoltat”.
„Propunem un ansamblu de reforme care să ofere o repartizare corectă a acestei poveri şi cu cât mai puține consecințe care să ducă la recesiune, acoperind nevoile de finanțare ale țării şi implementând un program care să ducă la creștere. Primul obiectiv este combaterea șomajului şi întărirea companiilor”, spune premierul grec, în plenul PE de la Strasbourg, imediat după referendum.
Potrivit lui Alexis Tsipras, propunerea de refinanțare a uriașei datorii a Greciei nu are ca scop să împovăreze statele Europei.

„Îmi asum responsabilitatea pentru ce s-a întâmplat în ultimele cinci luni şi jumătate”, dar responsabilitatea pentru situația Greciei şi dificultățile din prezent nu îşi au originea în ultimele cinci luni şi jumătate, ci în ultimii cinci ani şi jumătate, susține Alexis Tsipras.
Premierul grec a mai subliniat că fondurile acordate Greciei „nu au ajuns niciodată la poporul elen, ci au fost folosite pentru a salva bănci”.

Iar despre propunerile pe care va urma să le prezinte pentru a putea primi, din nou, o linie de finanțare pentru următorii trei ani, le-a transmis parlamentarilor europeni că prin acestea,  Grecia urmează să regăsească drumul creșterii economice şi să redefinească programele de austeritate, care, după el, au dus la catastrofa economică actuală.

 

Patru bănci cu acționariat grecesc

Prin incapacitatea de a rambursa aproximativ 1,6 miliarde de euro Fondului Monetar Internațional (FMI), Grecia a devenit prima ţară dezvoltată care înregistrează arierate la plățile către Fond.

Finanțări estimate la 2,5 miliarde de euro accesate de la Atena de subsidiarele românești ale băncilor elene ar putea fi înlocuite cu finanțare de stat, în cazul ieșirii Greciei din zona euro, măsură care ar avea un impact asupra deficitului bugetar de până la 1,5% din PIB şi ar afecta profilul datoriei pe termen scurt, potrivit ING.

În România, desfășoară activități patru bănci cu acționariat grecesc – Alpha Bank, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească, acestea cumulând 12% din activele sistemului bancar.

Situația Greciei era un eveniment așteptat şi au fost luate toate măsurile pentru a nu exista probleme, iar orice decizie din partea băncilor din Grecia nu vizează subsidiarele din România, a declarat recent purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, citat de Mediafax.

El a precizat că băncile din România ţin de legislația românească, fiind sub controlul BNR, iar depozitele de până la 100.000 de euro sunt garantate printr-o schemă clasică de garantare.

„Potrivit rezoluției (hotărârea potrivit căreia banca centrala susține băncile cu probleme, adoptată cu sprijinul FMI după criza din Cipru n.r.), acționarii greci îşi pierd drepturile de vot în cadrul diviziilor românești dacă are loc un Grexit, potrivit șefului pentru supraveghere al BNR, iar banca centrala preia inițial controlul asupra acestora, până la găsirea unui cumpărător. Nu ne așteptam ca procesul să fie foarte rapid şi acoperit numai de liniile de finanțare neconvenționale ale BNR (versus garanții mai largi/slabe) şi ne așteptăm că ar putea fi utilizați și bani publici. În ciuda declarațiilor BNR, potrivit cărora nu vor fi accesate fonduri de stat, suntem mai degrabă sceptici şi ne așteptăm ca finanțarea provenită de la Atena, de 2,5 miliarde de euro, pentru subsidiarele locale ale băncilor elene să fie înlocuită cu fonduri de stat, ceea ce ar putea avea un impact asupra deficitului bugetar cu până la 1,5% din PIB şi va afecta profilul datoriei pe termen scurt”, potrivit raportului ING.

 

Dependență cu risc la importurile de energie

Grecia este dependentă în proporție de 52% de importurile de alimente şi își acoperă din importuri 80% din nevoia de energie, potrivit președintelui Camerei de Comerț şi Industrie din Atena, Constantine Michalos.

Grecia a fost acceptată în Uniunea Economică şi Monetară a Uniunii Europene de către Consiliul European la 19 iunie 2000, pe baza mai multor criterii de convergență (rata inflației, deficit bugetar, datorie publică, dobânzi pe termen lung, rată de schimb), folosind anul 1999 ca an de referință.

Economia sa cuprinde sectorul servicii (85%) şi industria (12%), în timp ce agricultura formează 3% din produsul național brut. Printre cele mai importante sectoare economice se numără turismul (cu aproximativ 15 milioane de turiști internaționali anual, este a șaptea cea mai vizitată țară a Uniunii Europene şi a 16-a din lume, conform Organizației Mondiale a Turismului) şi navigația comercială (cu 16,2% din capacitatea mondială totală, marina comercială greacă fiind cea mai mare din lume). Grecia este catalogată şi ca un important producător agricol (incluzând culturile piscicole).

Soluţia: „un pachet” de 35 de miliarde de euro

La nicio săptămână de la referendumul din Grecia, autoritățile elene au trimis creditorilor săi (Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană şi Băncii Centrale Europene) o listă cu propuneri de reforme care vizează sistemul de pensii şi administrația publică, în scopul creșterii colectării de venituri la bugetul de stat. Toate acestea după referendumul al cărui rezultat indica tocmai o opoziție la orice cerere privind impunerea unor măsuri de austeritate în schimbul rediscutării problemei uriașei datorii şi obținerea unui eventual ajutor financiar de la instituțiile internaționale.

Textul de 13 pagini dat publicității de guvernul de la Atena şi citat de AFP, Grecia ar dori o soluție pentru reglementarea enormei sale datorii publice, de 180% din PIB, precum şi un „pachet de 35 miliarde de euro” destinat unor măsuri care ar avea ca rezultat creșterea economică.
Prin documentul „Acțiuni prioritare şi angajamente”, Grecia îşi asumă obligația de a adopta aproape toate măsurile propuse de creditori la data 26 iunie şi pe care Atena le-a respins la acea vreme declanșând organizarea unui referendum.

Prin noile propuneri, Atena acceptă o creștere a TVA la 23 %, față de 13%, în prezent. Pentru produsele de bază, energie electrică şi hoteluri, TVA rămâne la 13%, iar pentru medicamente şi cărți la 6%.

Creșterea importantă a cotei de TVA a constituit un punct major de divergență între autoritățile de la Atena şi creditorii săi pe durata dificilelor negocieri din ultimele luni care prevesteau declanșarea unei crize.

 

Grecia acceptă şi reducerea plafonului de cheltuieli militare

Guvernul grec propune totodată suprimarea avantajelor fiscale pentru insulele grecești (adică reducerea de 30% a TVA aplicată de mai mulți ani), începând cu insulele cele mai bogate şi cu cele turistice, aşa cum doreau creditorii. Acest proces va începe în luna octombrie şi se va face treptat, urmând să se încheie până la sfârșitul anului 2016.

Trebuie amintit că liderul liberalilor europeni, Guy Verhofstadt, a salutat eforturile grecilor, despre care a menționat că au făcut eforturi enorme, mai puțin clasa politică.

„Opriți logica clientelistă”, a spus Guy Verhofstadt, care a mai adăugat: „Opriți privilegiile atribuite armatorilor, insulelor, partidelor politice!”.

De asemenea, nu trebuie uitat de privilegiile Bisericii Ortodoxe a Greciei, al doilea proprietar de terenuri al țării, şi care este scutită momentan de la plata unor impozite şi taxe.

În ceea ce privește vârsta de pensionare, ea a fost fixată la 67 de ani sau 62 de ani, cu 40 de ani de activitate, şi va fi introdusă treptat până în anul 2022.

În același timp, va fi redus plafonul cheltuielilor militare cu 100 de milioane de euro în 2015 şi cu 200 de milioane în 2016, față de reducerea de 400 de milioane propusă de creditori.

Guvernul grec acceptă, de asemenea, limitarea creșterii taxei asupra societăților, de la 26% la 28%, aşa cum au propus creditorii, precum şi programul de privatizare a numeroase întreprinderi publice.
Potențial sprijin rusesc

Rusia „intenționează să susțină relansarea economiei grecești prin extinderea cooperării în sectorul energetic”, a declarat ministrul rus al Energiei Alexander Novak, citat de portalul Sputnik.
„Studiem posibilitatea organizării unor livrări directe de energie către Guvernul grec, care să înceapă în viitorul apropiat”, a spus el, apreciind că se poate ajunge la un asemenea acord în următoarele săptămâni.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, declara săptămâna trecută că Moscova va lua în considerare să ofere ajutor financiar Atenei, în cazul în care autoritățile elene cer acest lucru.
Rusia şi Grecia şi-au consolidat semnificativ relațiile politice şi economice în ultimele luni, în contextul în care ambele țări se confruntă cu crize economice dure.

Similar Posts:

11 recommended
comments icon0 comments
0 notes
775 views
bookmark icon

Write a comment...