Analiza

Samizdat pentru un regim conservator

• Comments: 149


Care ar putea fi motivul apariției în epoca globalizării și a digitalizării a unor publicații semiclandestine, clandestine sau subterane, asimilabile formelor de samizdat? Bineînțeles, ca întotdeauna, manifestarea autoritară a unui conducător sau regim. Iar pentru perioada actuală se mai poate adăuga o motivație corectă: contracararea manipulării informației de către diverse grupuri, politicieni sau autorități. Ceea ce în prezent se întâmplă acum în zone unde nici nu te-ai mai aștepta, de exemplu, în Ungaria, Ucraina sau alte țări-satelit aflate sub papucul Rusiei.

Săptămânal independent împotriva „trompetelor” guvernului
În zonele rurale ale Ungariei, accesul la presa critică este un lucru rar. Un mic grup de inițiativă a dorit să tulbure monopolul informațional al guvernului și distribuie o publicație săptămânală, notează jurnaliștii de la Index of Censorship, organizație care militează pentru libertatea de expresie.

De ani buni, mass-media din Ungaria este mediul de difuzare a propagandei guvernamentale, iar cele câteva ziare online independente rămase în peisaj se complac în autocenzură. Locuitorii zonelor rurale nu au aproape deloc acces la informații, la articole sau știri care critică guvernul și partidul de guvernământ Fidesz.

Dar iată că, în ultima vreme, fluxul informațional al propagandei guvernamentale și de partid Fidesz este perturbat de o mișcare subterană, asemănătoare samizdatului din vremea Uniunii Sovietice, care lupta împotriva cenzurii. „Iar dacă orășenii consideră că au de-a face, la modul destul de ironic, cu o mișcare de tip samizdat, oamenii simpli de la țară înțeleg că este vorba de o publicație ilegală, care apare fără consimțământul guvernului”, a declarat liderul mișcării Nyomtass Te, János László, citat de Mapping Media Freedom.

„Obiectivul nostru este să oferim oamenilor care locuiesc în mediul rural puncte de vedere diferite la propaganda oficială, extrem de părtinitoare și lipsită de scrupule. Este adevărat că mai există câteva posturi de știri online și mici publicații independente, dar toate au o distribuție limitată”, a mai adăugat János László, fost redactor de ziar.

Presă subordonată autorităților
De mai mulți ani, presa din Ungaria a rămas practic fără glas, fiind subordonată guvernului condus de Viktor Orban, conservator cu simpatii de extrema dreaptă și cu discurs naționalist agresiv, anti-european evident. Anul trecut, presa a mai primit o lovitură. Printr-o succesiune de tranzacții discutabile, un grup de oameni de afaceri apropiați premierului și guvernului a achiziționat, rând pe rând, toate publicațiile locale (peste 500 de titluri). Astfel că, până și publicații arhicunoscute și de impact precum Somogyi Hírlap s-au transformat în trâmbițele guvernului, fiind preluate și conduse de ziariști subordonați autorităților centrale.

Forme de samizdat
Termenul de „samizdat” desemnează una dintre principalele activități disidente din blocul sovietic, activitate în care diferite persoane au reprodus manual publicații sau opere literare cenzurate, transmițându-le de la cititor la cititor, în cercul de prieteni și cunoscuți. Această practică de sustragere față de cenzura impusă oficial reprezenta o activitate periculoasă pentru cei ce realizau respectivele copii dar și pentru cei ce le răspândeau sau erau prinși în posesia materialelor cenzurate. În termeni extinși, formele de samizdat pot include și tipărirea cu mijloace artizanale a unei mici publicații, difuzată ilegal.

Și dacă tot vorbim despre presa scrisă, nu trebuie să uităm cazul Népszabadság, ziar fondat în timpul Revoluției Ungare, publicație care a devenit un ziar critic, independent, după tranziția la democrație din perioada anilor ‘89-’90. Ei bine, tot sub guvernarea lui Viktor Orban, în prima sâmbătă din octombrie, dis-de-dimineață, angajații ziarului Népszabadság au primit vizita unui curier care i-a înștiințat că, gata, au rămas fără locuri de muncă, iar ziarul este închis. Fără niciun preaviz. Ziua de sâmbătă nu a fost aleasă întâmplător. Toate știrile de pe platforma online a ziarului au dispărut, arhiva s-a evaporat. Un grup de redactori a reușit să plaseze un anunț: „Dragi cititori, ziarul s-a închis. Bănuiala noastră este că asistăm la un puci”. Patronii ziarului (grupul austriac Austria’s Mediaworks) au venit și ei cu un mesaj, bilingv (maghiară și engleză, nu de alta, dar au bănuit că ecourile acțiunii vor depăşi frontiere). Precizările proprietarilor au fost reale, nu și complete: ziarul o duce tot mai rău din punct de vedere financiar, tirajul s-a prăbușit îngrozitor (totuși, 38.000 de copii plătite/zi) și urmează „să fie adoptat un nou model al afacerii, în liniile tendințelor actuale ale industriei”. Dar de ce s-a volatilizat arhiva ziarului? Unde au dispărut știrile? Cum rămâne cu disperarea afișată de vicepreședintele Fidesz (partid conservator-naționalist aflat la putere prin intermediul unei alianțe, permanent criticată în paginile publicației), Gabor Kubatov, care a strigat public; „Népszabadság e al nostru!”?

O selecție de știri despre corupție și un tiraj de 10.000 de exemplare
Echipa editorială a mișcării Nyomtass Te realizează o selecție săptămânală a celor mai importante știri din presa maghiară independentă. De exemplu, sunt preluate materiale jurnalistice de pe site-urile 444.hu și merce.hu, care dezbat subiecte legate de sărăcie, corupție, despre starea precară a educației și a sistemului de sănătate. Acestea sunt rescrise sub o formă scurtă, ușor de înțeles și citit, de către ziariștii mișcării de tip samizdat.

Pagina patru a fiecărui număr tipărit este rezervată știrilor locale, spațiu unde activiștii locali și jurnaliștii își pot expune propriile idei și critici. Într-un astfel de articol, un autor anonim a expus cazul Tibor Balázsi, un fost consilier de presă al primarului din Miskolc, devenit redactor-șef al unui ziar local de propagandă (Észak-Magyarország).
Ziarul apare în format A4 și este tipărit în nu mai puțin de 50 de ediții locale. Imediat după ce sunt tipărite, ziarele sunt puse în cutiile poștale ale oamenilor din zonele rurale, sunt împărțite pe străzi, în stațiile de autobuze, în săli de spectacole și în alte locuri publice.

Publicația este tipărită după ce întregul conținut editorial este postat pe site-ul de internet al mișcării. Sistemul gândit de activiști este unul descentralizat și astfel oricine poate descărca și tipări conținutul publicației pentru a-l distribui sau citi într-o formă mai comodă.

„Datorită acestor proceduri dezvoltate de mișcarea noastră, este dificil să știm cu exactitate numărul total de cititori și în câte localități ajunge ziarul. Tipărim săptămânal 5.000 – 10 000 de exemplare, din care circa 3.500 ajung săptămânal în zona orașului Miskolc, însă sunt localități unde ajung și doar câteva zeci de ziare”, a precizat János László.

Fenomenul samizdat
Regimurile autoritare, indiferent de ideologia propagată, provoacă activități disidente și nasc forme de samizdat. Deși originea contemporană a samizdatului este din fosta Uniune Sovietică, practica s-a generalizat și sub diverse forme s-a manifestat, mai mult sau mai puțin, în diverse țări cu regimuri dictatoriale sau cu tendințe autoritare.

Samizdat a fost una dintre principalele activități disidente din blocul sovietic, activitate în care diferite persoane au reprodus manual publicații sau opere literare cenzurate, transmițându-le de la cititor la cititor, în cercul de prieteni și cunoscuți. Această practică de sustragere față de cenzura impusă oficial reprezenta o activitate periculoasă pentru cei ce realizau respectivele copii, dar și pentru cei ce le răspândeau sau erau prinși în posesia materialelor cenzurate.
Și în România au existat cel puțin două astfel de forme de manifestare (foarte puține dacă ne raportăm nu la situația URSS, care a fost una de amploare și specială, ci la țări precum Ungaria, Cehia sau Polonia). Cel mai cunoscut caz, recunoscut de altfel și la nivel internațional, este cel al echipei coordonate de ziaristul Petre Mihai Băcanu. Pe o tiparniță clandestină, Petre Mihai Băcanu, Anton Uncu și Mihai Creangă, ajutați de un maistru tipograf, Alexandru Chivoiu, și matrițerul Nicolae Neacșu de la Casa Presei, au tipărit, în clandestinitate, publicația România. În luna ianuarie 1989, membrii grupului au fost arestați.

Un alt caz mai puțin cunoscut este al unui grup de intelectuali maghiari din Ardeal care a scos publicația clandestină Ellenpontok/Contrapuncte. Fondatorul samizdatului Contrapuncte a fost Attila Ara-Kovács. Ca model a avut „opoziția democratică” din Ungaria, cu membrii căreia Attila Ara-Kovács avea relații foarte bune. Ei scoteau la Budapesta literatură samizdat încă din 1976, bătută la mașina de scris. E vorba de același grup care, după destrămarea sistemului colonial sovietic, a înființat Uniunea Democrat-Liberală (SZDSZ) din Ungaria.

În fiecare țară cu regim autoritar, fenomenul de samizdat s-a manifestat diferit. De exemplu, în China, astfel de publicații nu au mai apărut din perioada în care au avut loc marile manifestații din Piața Tiananmen, deși, în prezent, accesul la internet este restricționat și controlat riguros de regimul de la Beijing.

Similar Posts:

comments icon1 comment
1 notes
49 views
bookmark icon

One thought on “Samizdat pentru un regim conservator

    Write a comment...