Cum şi cât muşcă Web-ul din felia de print

Consumatorii generaţiei noastre iubesc cu certitudi­ne cărţile tipărite şi hârtia – obişnuiţi cu ele de peste 569 de ani. Ameninţarea acestui obicei vechi de către tehnologiile de co­municare digitală nu poate să nu agite sentimente şi să producă îngrijorare în comunitatea tipografică.

Tiparul nu a fost niciodată supus unei competiţii viabile din partea niciunui alt vehicul de media. De la invenţia tiparului cu litere mobile, în 1440, trecând prin toate etapele cheie ale istoriei (Renaştere, Reformă, Revolu­ţia Industrială şi Epoca Informaţională), comunicarea bazată pe utilizarea hârtiei a dominat întreaga noastră cultură. După cum spuneam în articolul din numărul trecut, competiţia reală cu media tipărită a început înainte de apariţia oficială a Internetului, derulându-se în umbră, între sfera comunităţii militare şi a celei academice. Aproape peste noapte, milioane de oameni au apărut on-line, comunicând, lucrând, cumpărând şi vânzând, învăţând sau pur şi simplu amuzându-se, şi având acces la cea mai mare librărie cunoscută vreodată.

Web-ul schimbă în mod radical modul în care lucrăm, facem afaceri şi comunicăm în viaţa privată. Aceasta este era digita­lă în care noile instrumente de comunicare, precum e-book, e-commerce, e-paper şi toate celelalte denumiri la care a fost adăugat prefixul „e”, ne forţea­ză să regândim modul în care vom e-func­ţiona în această e-ră tehnologică. Făcând abstracţie de efectele grave ale crizei eco­nomice, putem formula câteva concluzii despre evoluţia principalelor categorii de materiale tipărite în raport cu Web-ul şi New Media.

Publicaţiile cotidiane
Cotidianele tipărite trec deja printr-o perioadă de scădere semnificativă a volumelor şi chiar a numărului de cititori. Cauzele sunt multiple, printre ele fiind şi Web-ul. Alternativa oferită de Web se ba­zează pe trei avantaje strategice: redactarea şi expunerea aproape instan­tanee a informaţiei oriunde în lume; pune la dispoziţie un spaţiu practic nelimitat pentru conţinutul editorial, spre deosebi­re de varianta tipărită, care este limitată de formatul hârtiei sau de numărul de pagini; beneficiază de posibilitatea ataşării de sunet şi film care accentuează şi dau veridicitate unei ştiri. Anunţurile de mică publicitate, care la nivel de ziare mari, precum România Liberă, aduceau un ve­nit semnificativ, încep să fie înghiţite tot mai mult de Web.
Exceptând Web-ul, cotidianele tipărite mai au un alt concurent puternic: tele­viziunea care, ca şi Web-ul, permite pregătirea şi difuzarea rapidă a ştirilor, fiind şi cel mai eficient instrument publicitar. Acest lucru va obliga publicaţiile să-şi regândească în mod structural politica editorială şi să înceapă să folosească co-instrumente generatoare de profit, cum sunt cărţile, C.D.-urile, D.V.D.-urile şi enciclopediile vândute împreună cu ziarele Adevărul, Cotidianul, Jurnalul Naţional, România Liberă etc., care s-au dovedit a fi iniţiative eficiente şi profitabile.

Publicaţii periodice
Ca şi cotidianele, publicaţiile periodice vor înregistra în continuare o pierdere semnificativă a ponderii publicităţii, lu­cru esenţial atât timp cât fiecare pagină de reclamă pierdută înseamnă implicit pier­derea unei pagini editoriale. Pe măsură ce agenţiile de media şi clienţii îşi redirecţio­nează bugetele de publicitate către instru­mente mai eficiente în raport cu costurile (televiziune, radio, OOH, in-store şi Web) periodicele tipărite îşi vor micşora atât numărul de pagini, cât şi tirajele. Discutând tot în perspectivă, trebuie să credem că viitorul apropiat va oferi şi soluţia tehnică prin care o publicaţie periodică tipărită va coexista în mod sinergic cu Web-ul.

Cărţile
Şi producţia de carte înregistrează o scă­dere vizibilă. Zona cea mai afectată va fi pe segmentul cursurilor universitare şi al manualelor, care vor migra atât către me­dia digitală (Web, CD-ROM sau e-books), cât şi spre producţia on-demand, care nu implică investiţii atât de ridicate ca în cazul producţiei de masă. Web-ul nu va putea diminua ponderea cărţilor tipărite şi datorită unui fapt ce ţine încă de incom­patibilitatea dispozitivelor electronice de vizualizare (monitoare şi display-uri) cu capacitatea ochilor de a citi texte lungi fără să manifeste semne de oboseală.
Cererea de manuale şcolare, atât pentru învăţământul primar, cât şi pentru cel gimnazial, va scădea pe măsură ce şcolile vor beneficia tot mai mult de computere şi instrumente de New Media – devenite din ce în ce mai ieftine. Prognozată de evangheliştii Web-ului, tipărirea cărţilor electronice pe imprimanta de acasă nu este o alternativă, implicând o investiţie considerabilă, în toner şi hârtie, care poa­te depăşi costul unei cărţi tipărite.

Cataloagele de produse
Dezvoltarea noilor tehnologii virtuale permite cataloagelor on-line – atât cele business-to-business, cât şi cele destina­te consumatorilor – să ofere o informaţie mult mai amănunţită şi mai convingătoa­re. Posibilitatea integrării de imagini detaliate, statice sau dinamice, a filmelor de prezentare, vizualizarea la 360 de grade a unui produs şi mai ales posibilitatea actu­alizării informaţiei, vor conduce treptat la o scădere substanţială a cataloagelor de produse tipărite. Ele nu vor dispărea, con­tinuând să existe ca instrument de presi­une în stimularea vânzărilor (atât on-line, cât şi pentru retail).

Anuarele de anunţuri
În momentul în care sunt lansate pe piaţă, cele mai multe dintre anuarele tipărite de anunţuri, de genul Pagini Aurii, oferă informaţii deja învechite. Varianta editată pe CD-ROM-uri oferă o relevanţă mai mare a informaţiei, însă Web-ul este singurul ve­hicul care permite oferirea unei informaţii actualizate la zi. Anuarele de anunţuri, ge­neraliste sau specializate, resimt din greu mutarea informaţiei de profil către Web. Capabilităţile uluitoare de căutare a infor­maţiei pe care le oferă Web-ul a transfor­mat anunţurile anuarelor în candidatul perfect pentru a fi integrat în universul virtual. Un alt factor care elimină gradual nevoia de publicare de anunţuri în anuare tipărite este dezvoltarea propriilor site-uri web, de firmă şi personale. Perfecţionarea motoarelor de căutare virtuale permite, în funcţie de anumite variabile tehnice, ca serviciile oferite de o firmă să poată fi afi­şate specific, pe diverse zone de interes.

Marketingul Direct
Fiind un mediu promoţional de stimulare a vânzărilor care poate atinge un public ţintă independent de tehnologie, market­ingul direct va continua să „înghită” un volum destul de mare de tipărituri. Posi­bilitatea acoperirii totale a spaţiului geografic şi demografic transformă market­ingul direct în canalul de comunicare „cel mai democratic”. Dezvoltarea promoţiilor personalizate va deveni un standard, pe măsură ce vânzătorii vor trebui să găseas­că metode de comunicare „acordate” mult mai fin cu aşteptările consumatorilor.

Ambalajele
Ele sunt printre puţinele materiale tipări­te pentru care nu există nicio alternativă electronică şi care vor continua să manifes­te chiar o creştere semnificativă a produc­ţiei, singurul inamic fiind criza economică mondială. Dezvoltarea calitativă şi cantitativă a producţiei de ambalaje se va pro­duce atât pe fondul evoluţiei brandurilor la nivel regional şi internaţional (aspecte demografice şi geografice de marketing), cât şi pe fondul schimbării permanente a legislaţiei de protecţie a consumatorilor. Privită în relaţie cu Web-ul, producţia de ambalaje va fi chiar avantajată de inten­sificarea comerţului on-line – indiferent ce cumperi de pe Web, produsul livrat va trebui ambalat în ceva…
Tehnologiile de imprimare privilegiate vor fi în continuare offset-ul şi flexografia, da­torită costurilor scăzute de pregătire însă, pentru a ţine pasul cu tendinţele pieţei, şi ele vor trebui să integreze module de print digital care să facă posibilă personalizarea şi folosirea de date variabile. Indiferent că vorbim de retipărire, schimbări datorate unor considerente de marketing sau de altă natură, ambalajele vor „merge” bine în continuare.

Materialele publicitare tipărite
Tipăriturile publicitare, de la flyere la broşuri, pot înregistra o creştere vizibilă a producţiei însă nu atât de accelerată pe cât a fost posibil în perioada premergătoa­re crizei economice. Indiferent că vorbim de tirajele mari de tipărituri publicitare pentru marii clienţi sau de flyerele unei pizzerii, toată lumea va apela mai mult sau mai puţin la tipărirea pe hârtie. Creş­terea cererii pentru materiale publicitare tipărite personalizat va conduce la dez­voltarea segmentului de print digital, care permite folosirea informaţiei cu date va­riabile. Însă competiţia pe acest segment de lucrări va deveni destul de acerbă, iar câştigători vor fi cei care oferă servicii in­tegrate şi beneficiază de capacităţi de pro­ducţie automatizate, care permit obţine­rea unui nivel de calitate din ce în ce mai înalt şi livrări în timp foarte scurt.

Documentaţia tehnică
Un volum tot mai mare de documentaţie tehnică tipărită va migra către forma digitală – Web, CD-ROM etc. Excepţie vor face materialele tehnice care vin împreu­nă cu anumite produse şi echipamente – de la maşini de spălat până la televizoare – pentru care nu există încă o alternativă competitivă. Deja, majoritatea produ­cătorilor mari, atât de echipamente de uz casnic, cât şi industrial, oferă pe Web varianta electronică a broşurilor tehnice sau a manualelor de utilizare, a căror re­vizuire se poate face mult mai rapid şi fără costuri adiţionale de producţie. Dezvolta­rea formatelor PDF şi XML permite deja transferul integral al informaţiei destina­tă tipăririi către universul digital. Pe măsură ce accesarea Internetului se dezvoltă continuu, volumul documentaţiei tehnice tipărite va scădea vertiginos.

Formularistica
Informatizarea foarte rapidă a tuturor agenţilor economici şi, treptat, a instituţi­ilor publice, conduce invariabil la trecerea formularisticii tipărite către varianta electronică, accesibilă pe Web oricând, de la distanţă. Atât timp cât un formular digital nu implică cheltuieli de producţie, spaţii pentru depozitare şi nu pune probleme de reciclare, tipărirea acestor materiale va în­registra o scădere din ce în ce mai mare.

Alte materiale tipărite
Cărţile poştale şi felicitările sunt câteva exemple din această categorie generalistă. Creşterea semnificativă a numărului celor care optează pentru folosirea unui e-card sau M.M.S., face ca felicitările să manifeste un declin din ce în ce mai pu­ternic, chiar dacă această formă electroni­că de comunicare este impersonală şi nu beneficiază de căldura şi aspectul estetic al originalului tipărit. Cu certitudine, ge­neraţiile viitoare vor avea cu totul alte op­ţiuni pentru a-şi împărtăşi sentimentele. Strict pe business, pot aminti cazul câtor­va producători locali de felicitări care au experimentat anul trecut gustul amar al schimbării preferinţelor cumpărătorilor.

Epilog

Similar Posts:

• Konica Minolta va prezenta și anul acesta noi tehnologii din industrie la evenimentul Labelexpo 2023
• Spune-mi cât cântărești când te simți Fitness
• AccurioPress C3080 şi C6100 au primit certificare Fogra
• HP anunță o serie de noutăți printre care și lansarea unui echipament de tipar digital de înaltă definiție destinat tiparului comercial
• Organizatorul Drupa a lansat un nou târg pentru industria de print & publishing!