Creșteri estimate pentru consum și investiții

Scăderea TVA și a impozitelor indirecte mențin inflația negativă până la jumătatea anului

Chiar dacă deflația (opusul inflației) poate crea unele îngrijorări într-un anumit context economic, scăderea inflației în România și menținerea ei într-un teritoriu negativ, până cel puțin în luna mai, este consecința unei consolidări economice, a unei creșteri economice deja anunțate. Departe de a provoca o creștere importantă așomajului printr-o posibilă reducere de cerere la bunuri și servicii, inflația negativămenținută la noi va elibera puterea de cumpărare.
Potrivit raportului asupra inflației, elaborat în februarie de Banca Națională a României, rata anuală a inflației este anticipată să fie la valori negative până în mai 2016, urmând să revină ulterior în teritoriu pozitiv, dar inferioare, până la sfârșitul anului, limitei minime a intervalului țintei BNR, de 2,5% plus/minus un punct procentual, deci sub 1,5%.

Evoluția prețurilor de consum
Evoluția prețurilor de consum din perioadele recente și de pe parcursul intervalului de prognoză este afectată substanțial de măsurile fiscale cu privire la reducerea succesivă a impozitelor indirecte, fiecare dintre acestea având însă un efect de runda întâi asupra ratei anuale a inflației cu durată limitată la un an de la implementare, se consemnează în raportul BNR. Efecte de magnitudine semnificativă sunt produse de: reducerea cotei standard a TVA de la 24 la 19% în două etape succesive – cu 4 puncte procentuale de la 1 ianuarie 2016 și cu încă 1 punct procentual de la 1 ianuarie 2017; extinderea sferei de aplicabilitate a cotelor TVA reduse pentru unele categorii de bunuri și servicii de la 1 iunie 2015 și 1 ianuarie 2016; eliminarea accizei speciale la combustibili la 1 ianuarie 2017.
În scenariul BNR, rata anuală a inflației IPC este anticipată a rămâne în teritoriu negativ până în luna mai 2016 și a se repoziționa în a doua jumătate a anului la valori pozitive plasate sub limita inferioară a intervalului țintei de inflație. Rata inflației va reveni în interiorul acestuia la începutul anului 2017, unde se va menține până la orizontul proiecției, când va atinge nivelul de 3,4%.
În același timp, o măsură alternativă a ratei anuale a inflației IPC, capabilă să evidențieze mai clar presiunile inflaționiste provenind din partea factorilor fundamentali, a fost calculată prin eliminarea efectelor tranzitorii de runda întâi ale reducerilor succesive ale cotei TVA.

Indicele prețurilor de consum exclude autoconsumul
Valorile proiectate ale acestui indicator se situează în limitele intervalului asociat țintei pe aproape toată perioada de referință, dar pe o traiectorie ascendentă, atingând limita superioară în 2017 și depășind-o marginal (nivel de 3,7%) la finele anului. Indicele prețurilor de consum (IPC) măsoară evoluția de ansamblu a prețurilor mărfurilor cumpărate și a tarifelor serviciilor utilizate de către populație într-o anumită perioadă(perioada curentă), față de o perioadă anterioară (perioada de bază sau de referință).

Indicele prețurilor de consum se calculează numai pentru elementele care intră în consumul directal populației, fiind excluse: consumul din resurse proprii, cheltuielile cu caracter de investiții șiacumulare, dobânzile plătite la credite, ratele de asigurare, amenzile, impozitele etc., precum șicheltuielile aferente plății muncii pentru producția agricolă a gospodăriilor individuale.
Informațiile pentru calculul indicelui prețurilor de consum (IPC) se obțin printr-o cercetare selectivă lunară organizată de Institutul Național de Statistică. Se colectează prețuri de vânzare cu amănuntul pentru un nomenclator de circa 1.834 de sortimente din aproximativ 7.100 de magazine și unități prestatoare de servicii din orașele reședință de județ. Ponderile utilizate pentru calculul IPC sunt obținute din ancheta bugetelor de familie (ABF) și rezultă din structura cheltuielilor medii lunare efectuate de o gospodărie pentru cumpărarea bunurilor și plata serviciilor necesare satisfacerii nevoilor de trai.

„Creștere alertă” a consumului individual
Scenariul de bază relevat de raportul Băncii Naționale prevede, după consolidarea creșterii economice în anul 2015, în pofida unei producții agricole sub media pe termen lung, un avans mai rapid în anii 2016 și 2017, ca rezultat al expansiunii cererii interne. La aceasta va contribui cu precădere creșterea alertă a consumului individual al gospodăriilor populației, susținută de majorarea venitului disponibil real pe seama măsurilor de relaxare fiscală, precum și a creșterilor salariale deja produse și a celor anticipate pentru intervalul de referință. Prognoza prevede o contribuție pozitivă la creșterea economică din partea formării brute de capital fix, în special ca urmare a consolidării creșterii investițiilor în sectorul privat. Se anticipează că aceasta va fi susținută inclusiv de dinamizarea treptată a activității economice în țările partenere externe ale României și de efectele stimulative, partea unor măsuri cuprinse în noul Cod fiscal (de exemplu, reducerea impozitului pe dividende și eliminarea taxei pe construcții special).
Proiecția dinamiciifavorabile a investițiilor este condiționată însă de ipoteza unei finanțări adecvate, inclusiv prin absorbția fondurilor structurale și de coeziune.
Atât consumul, cât și investițiile vor beneficia de avansul anticipat al creditării interne pe fondul unui set al condițiilor monetare reale prognozat a avea un caracter stimulativ pe întregul interval de referință, dar cu tendință de atenuare în a doua jumătate a acestuia, susțin experții BNR.

Prețurile s-au redus în ianuarie cu 2,1%
Prețurile de consum au scăzut în ianuarie 2016 cu 2,1% față de aceeaşi perioadă a anului trecut şi cu 0,8% comparativ cu luna decembrie, alimentele fiind mai ieftine cu 6,3% decât în ianuarie 2015, însă mai scumpe cu 0,5% față de decembrie, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS).
„În luna ianuarie 2016, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a prețurilor, comparativ cu ianuarie 2015, este de 53,3%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0 – 2,5% dețin o pondere de 28,9%. Mărfurile şi serviciile ale căror prețuri au crescut cu mai mult de 2,5% dețin o pondere de 17,8%”, se arată într-un comunicat al Institutului Național de Statistică (INS).
Creşterea medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2015 – ianuarie 2016) față de precedentele 12 luni (februarie 2014 – ianuarie 2015), calculată pe baza IPC, este de -0,8%.Comparativ cu ianuarie 2015, prețurile la alimente au scăzut cu 6,3%, însă mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 0,1%, iar tarifele serviciilor s-au apreciat cu 1,2%.
Față de decembrie, alimentele s-au scumpit cu 0,5%. În schimb, mărfurile nealimentare au fost mai ieftine în ianuarie cu 1,5%, iar serviciile cu 1,1%. Cele mai mari creşteri de prețuri la alimente s-au înregistrat la cartofi (3,9%), legume şi conserve din legume (3,07%), fructe proaspete (2,3%), fructe şi conserve din fructe (1,9%) şi ulei comestibil (1,3%). Pe de altă parte, prețurile la țuică, rachiuri şi alte băuturi s-au redus cel mai mult, cu 2%, urmate de cele la vin, cu 1,8%. Dintre mărfurile nealimentare, cel mai mult s-au ieftinit gazele, cu 3,23%, precum şi combustibilii, cu 3,07%. La capitolul servicii, tarifele pentru apă, canal şi salubritate au scăzut cu 7%.

Traiectoria proiectată a ratei inflației
Banca centrală a revizuit în februarie, în plus, prognoza privind rata anuală a inflației cu 0,3 puncte procentuale față de estimarea din noiembrie 2015, la 1,4% pentru acest an, urmând să ajungă la 3,4% în 2017, notează Mediafax.
„Fără impactul de runda I al reducerilor cotei TVA, rata inflației ar atinge 3% în 2016 şi 3,7% în 2017. Traiectoria proiectată a ratei inflației este afectată substanțial de măsurile fiscale cu privire la reducerea succesivă a impozitelor indirecte, poziționându-se la valori negative până în mai 2016, revenind ulterior la valori pozitive şi reintrând în interiorul intervalului asociat țintei începând cu ianuarie 2017″, a declarat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.
Inflația la finele anului trecut s-a situat la -0,9%, față de -1,1% în noiembrie şi nivelul minim de -1,87% înregistrat în august. În absența impactului ratei reduse de TVA (din luna iunie), inflația ar fi fost în decembrie de aproximativ 2%, în intervalul țintă al BNR.
Rata lunară a inflației reprezintă creşterea prețurilor de consum într-o lună față de luna precedentă. Rata medie lunară a inflației exprimă media creşterilor lunare ale prețurilor. Se calculează ca o medie geometrică a indicilor lunari ai prețurilor de consum cu bază în lanț din care se scade baza de comparație egală cu 100.
Rata anuală a inflației reprezintă creşterea prețurilor de consum într-o lună din anul curent, față de aceeaşi lună a anului precedent. Se calculează ca un raport exprimat procentual, între indicele prețurilor dintr-o lună din anul curent și indicele din luna corespunzătoare a anului precedent, calculați față de aceeaşi bază, din care se scade 100.

Rata șomajului s-a poziționat la 6,7%
Rata șomajului în formă ajustată sezonier s-a menținut la 6,7% în luna decembrie a anului trecut. Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 de ani) a fost estimat ca fiind de 626.000 de persoane, în creștere față de 621.000 de persoane în luna noiembrie 2015, potrivit datelor publicate în luna februarie de Institutul Național de Statistică (INS).
Față de luna decembrie a anului 2014, când au fost înregistrați 609.000 de șomeri, rata șomajului a fost în creștere cu 0,1 puncte procentuale. Rata șomajului pentru bărbați o depășește cu 1,7 puncte procentuale pe cea a femeilor, valorile respective fiind 7,4% în cazul persoanelor de sex masculin și 5,7% în cazul celor de sex feminin. Pentru persoanele adulte (25-74 de ani), rata șomajului a fost estimată la 5,6% pentru luna decembrie 2015 (6,5% în cazul bărbaților și 4,5% în cel al femeilor). Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 de ani reprezintă 77,6% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna decembrie 2015.
De menționat că, rata șomajului în formă ajustată sezonier a scăzut în noiembrie cu 0,1 puncte procentuale față de octombrie, iar față de noiembrie 2014 s-a menținut la același nivel, numărul șomerilor fiind de 621.000 de persoane, în scădere cu 9.000 față de luna octombrie. Pentru persoanele adulte, de 25-74 de ani, rata șomajului a fost estimată la 5,6% pentru luna noiembrie 2015, fiind de 6,4% în cazul bărbaților și de 4,4% în cel al femeilor. Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 de ani a reprezentat 77,2% din numărul total al șomerilor estimat pentru luna noiembrie 2015.

Creștere economică peste estimările Comisiei Europene
România a înregistrat anul trecut o creștere economică de 3,7% față de 2014. Creșterea consemnată este peste estimările Comisiei Europene, care prognoza în toamnă un avans de 3,5%. Potrivit estimărilor „semnalˮ publicate vineri de Institutul Național de Statistică (INS), Produsul Intern Brut al României a crescut cu 3,7% în 2015, pe serie brută, comparativ cu anul precedent. Comparativ cu trimestrul al treilea din 2015, PIB-ul în trimestrul IV 2015 a crescut, în termeni reali, cu 1,1%. Raportat la același trimestru din anul 2014, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 3,7% pe seria brută și de 3,8% pe seria ajustată sezonier.
„Ca urmare a revizuirii seriei brute a PIB trimestrial pentru anii 2012-2014 în vederea reconcilierii cu datele anuale (2012 și 2013 – varianta definitivă, 2014 – varianta semi-definitivă) și a includerii estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul al patrulea din 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul III 2015, publicată în comunicatul de presă nr. 21 din 15 ianuarie 2016. Astfel: rezultatele trimestrului I 2015, comparativ cu trimestrul IV 2014, au fost revizuite de la 101,4% la 101,3%; rezultatele trimestrului al doilea din 2015, comparativ cu trimestrul I 2015, au fost revizuite de la 100,0% la 99,8%; rezultatele trimestrului al treilea din 2015, comparativ cu trimestrul II 2015, au fost revizuite de la 101,4% la 101,5%”, explică INS.

Similar Posts:

• Cererea internă va susţine creşterea economică şi în 2016
• FMI: Nu suntem într-o criză, dar revenirea e fragilă
• Rata anuală a inflației revine în teritoriu pozitiv, în primul trimestru al anului
• HP a raportat o creștere semnificativă a vânzărilor pentru oferta sa comercială de imprimare
• Măsurile de relaxare fiscală, inclusiv reducerea TVA la 19%, vor asigura o creștere economică solidă în 2017