Analiza

Ce se întâmplă cu „revoluția fiscală” și cât de rezistentă este la șocuri creșterea economică

2018/01/08 at 10:34 am Print Romania2018/01/08 • Bookmarks: 50 • Comments: 1609

Ritmul de creștere al economiei zonei euro a încetinit la 0,6% în trimestrul trei din acest an, comparativ cu precedentele trei luni

Prognoza oficială indică faptul că guvernanții vor miza anul viitor pe mai multe investiţii, pe construcţii şi servicii, cât şi pe potențiala creştere a PIB-ului

Cum poate fi caracterizată actuala situație din România în care, culmea, domnește, potrivit tuturor prognozelor oficiale, un climat favorabil de creștere economică, dar totul pare periclitat de un pachet de măsuri fiscale nesusținut decât de politicienii aflați în coaliția de guvernare? Și cât de ciudat poate fi peisajul economic când până și sindicatele ajung să tragă de mânecă guvernanții, cărora le strigă: „mai ușor cu mărirea punctului de pensie și cu majorările salariale”. Sunt măsurile de modificare a Codului Fiscal oportune sau termenul de implementare de 1 ianuarie 2018 este prea apropiat? Organizațiile profesionale, patronatele și sindicatele spun că toate aceste măsuri sunt luate în pripă, fără a exista prognoze sau simulări care să ne arate cât de oportune sunt acestea sau dacă pot fi susținute de buget.

Romulus Cristea

80% din IMM-uri nu au disponibilități pentru a mări salariile

Peste 80% dintre antreprenorii chestionați de Consiliul Național pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii Private din România (CNIPMMR) nu au capacitatea de a mări salariul minim, iar 60% vor disponibiliza oameni, ca urmare a acestei măsuri, a declarat Florin Jianu, președintele Consiliului, la evenimentul Topul Național al Firmelor Private din România.„Săptămâna aceasta am aplicat un chestionar la care au răspuns în jur de 400 de întreprinzători și datele arată că 82,9% dintre ei spun că nu au capacitatea de a mări salariul minim, 60% vor disponibiliza oameni ca urmare a acestei măsuri și peste 90% au spus că posibilitatea lor maximă de a mări salariul minim este de 100 de lei”, a declarat președintele CNIPMMR.

Potrivit acestuia, trecerea contribuțiilor de la angajator la angajat va bulversa mediul de afaceri, întrucât vor trebui schimbate șase milioane de contracte, atât în mediul public, cât și în mediul privat.

„S-a spus că se mută contribuțiile de la angajator la angajat, de fapt rămâne un procent și la angajator. Unele dintre salarii vor scădea. Am făcut calcule aritmetice și pentru 90% dintre IMM-uri această trecere a contribuțiilor va însemna costuri salariale suplimentare. Deci salariile nu cresc, ci dimpotrivă”, a continuat președintele Consiliului pentru IMM-uri, citat de Agerpres.

Florin Jianu a mai spus că „Guvernul anunță noi și noi măsuri, iar mediul de afaceri nici măcar nu apucă să analizeze efectele fiecărei măsuri”.

„Nu mai putem ține pasul, la propriu. Săptămâna trecută pregătiserăm o analiză de impact pentru taxa de solidaritate de 2%. A ieșit Guvernul și a modificat-o, a rebotezat-o și i-a mărit cuantumul. Chiar nu mai putem să ținem pasul. Nici nu mai știu cum se numește noua taxă, dar cert este că a crescut de la 2% la 2,25%”, susține Florin Jianu.

În opinia sa, fiecare măsură fiscală ar trebui discutată cu mediul de afaceri cu cel puțin șase luni înainte de aplicare.

Eurostat: Creștere PIB de 5,7%

Datele publicate recent de Biroul de statistică european confirmă prognozele de creștere economică pentru România. În lunile aprilie-iunie, țara noastră s-a situat în fruntea UE la acest indicator, fapt confirmat și de statisticile naționale, dar și de cele ale instituțiilor financiare internaționale. Întrebarea pe care și-o pun însă analiștii financiari este cât de sustenabilă este această creștere și dacă doar prin majorarea consumului o astfel de tendință poate continua fără vulnerabilități evidente.

Ritmul de creștere al economiei zonei euro a încetinit la 0,6% în trimestrul trei din acest an, comparativ cu precedentele trei luni, după un avans de 0,7% în trimestrul doi din 2017, dar peste estimările analiștilor, de 0,5%, arată datele preliminare publicate de Oficiul european de statistică (Eurostat), potrivit Bloomberg.

În ceea ce privește Uniunea Europeană, creșterea este similară celei înregistrate de zona euro, respectiv 0,6% în perioada iulie-septembrie 2017 comparativ cu trimestrul precedent, după un avans de 0,7% în trimestrul doi din 2017.

Raportat la trimestrul trei din 2016, economia a urcat în perioada iulie-septembrie 2017 cu 2,5% în zona euro și în UE, după o creștere de 2,3%, respectiv 2,4% în trimestrul doi din acest an.

Eurostat precizează că aceste estimări preliminare se bazează pe datele furnizate de 17 state membre, responsabile pentru 94% din Produsul Intern Brut al zonei euro și 90% din PIB-ul Uniunii Europene. Datele publicate pot fi revizuite cu ocazia unor noi estimări ce urmează a fi publicate de Eurostat la începutul lunii decembrie

În trimestrul doi din 2017, România a înregistrat cel mai semnificativ avans anual dintre cele 28 de state membre ale Uniunii Europene, cu o creștere a PIB de 5,7%.

Cădere a indicatorului de încredere macroeconomică

Indicatorul de încredere macroeconomică a scăzut, în septembrie, la cea mai redusă valoare din ultimii patru ani, 45,4 puncte, potrivit Asociației profesioniștilor în investiții din România (CFA România).

„În luna septembrie 2017, indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România a scăzut față de luna anterioară, la valoarea de 45,4 puncte (cea mai scăzută valoare din iunie 2013), fiind cu 5,3 puncte mai mic decât valoarea consemnată în exercițiul anterior”, se arată într-un comunicat al CFA România, citat de Agerpres.

Economia a urcat în perioada iulie-septembrie 2017 cu 2,5% în zona euro și în UE

Potrivit Asociației profesioniștilor în investiții, scăderea a fost generată de ambele componente ale indicatorului. Astfel, indicatorul condițiilor curente a fost de 63,9 puncte, valoare în scădere cu 4,6 puncte, în timp ce indicatorul anticipațiilor a scăzut cu 5,7 puncte, până la valoarea de 36,1 puncte (cea mai redusă valoare din octombrie 2012).

CFA România este Asociația profesioniștilor în investiții din România, în mare parte deținători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA). În prezent, CFA România are peste 210 membri, majoritatea deținători ai titlului de Chartered Financial Analyst (CFA) sau candidați pentru unul din cele 3 niveluri ale examinării care conduce la acordarea acestui titlu. Profesioniștii care sunt membri CFA România lucrează pentru instituții bancare, firme de asigurări, firme de intermediere de valori mobiliare, de asset management, fonduri de pensii, firme de consultanță etc.

O depreciere a leului în următoarele 12 luni

În ceea ce privește cursul de schimb euro/leu, 79% dintre participanți anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,6300 (în creștere cu 123 pips față de valoarea înregistrată în exercițiul anterior), în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,6696 (valoare în creștere cu 173 pips).

Rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (octombrie 2018/octombrie 2017) a înregistrat o valoare medie de 2,36% (valoare mai mică cu 0,19 puncte procentuale față de cea înregistrată în exercițiul anterior).

„Sunt de remarcat anticipațiile de majoare a ratelor de dobândă la leu atât pentru scadențele pe termen scurt (3 luni), cât și pentru cele pe termen mediu (5 ani), 97%, și respectiv 100% dintre participanții la sondaj anticipând această evoluție. Astfel, rata medie a ROBOR cu scadența de 3 luni anticipată peste 12 luni este 1,94%, iar yield-ul la obligațiunile suverane denominate în lei cu scadența de 5 ani este de 3,27%”, precizează oficialii CFA.

Indicatorul CFA România de Încredere Macroeconomică a fost lansat de către CFA România în luna mai 2011, reprezentând un indicator prin care dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Indicatorul de încredere macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească) și este calculat pe baza a 6 întrebări cu privire la: condițiile curente – referitoare la mediul de afaceri și piața muncii; anticipațiile, pentru un orizont de timp de un an pentru mediul de afaceri, piața muncii, evoluția venitului personal la nivel de economie și evoluția averii personale la nivel de economie.

Pe lângă întrebările necesare pentru calculul indicatorului de încredere macroeconomică, sondajul evaluează și anticipațiile, tot pentru un orizont de timp de un an, pentru rata inflației, ratele de dobândă, cursul de schimb euro/leu, indicele bursier BET, condițiile macroeconomice globale și prețul petrolului.

Inflație de 2,6% la sfârșitul anului 2018

Comisia Naţională de Prognoză (CNP) a publicat estimările pe anii 2017-2021 – pentru proiectul de buget 2018 – din care reiese că anul viitor România va avea un Produs Intern Brut (PIB) de 907,9 miliarde de lei şi o creştere economică de 5,5%.

Având în vedere media generală a veniturilor bugetare din ultimii ani, de 30% din PIB, calculele arată că încasările în 2018 ar trebui să fie de cel puțin 272 de miliarde de lei. Iar dacă deficitul bugetar va fi menținut în jurul cifrei de 3% din PIB, atunci cheltuielile bugetare în 2018 ar putea fi de cel mult 300 de miliarde de lei.

Potrivit comunicatului Comisiei Naționale de Prognoză preluat de Mediafax, consumul final va crește în 2018 cu 5,8%, iar consumul gospodăriilor cu 6,2%. Formarea brută de capital (indicator care arată investițiile în economie) ar urma să avanseze, în schimb, cu 7,9%.

Numărul mediu de salariaţi ar urma să urce cu 4,2% faţă de 2017, la 5,13 milioane de persoane, iar salariul mediu pe economie va avansa cu 11%, până la 2.614 lei net lunar. Salariul real – câştigul net ajustat cu inflaţia – ar urma să crească cu 7,7%.

Sectoarele cu cele mai mari creşteri în 2018 ar fi – potrivit prognozelor CNP – construcţiile (+7%), serviciile – care includ şi comerţul, şi transporturile (+6,2%) – şi industria (+5,2%). Importurile vor creşte cu 7,9% şi exporturile cu doar 6,5%, ceea ce ar conduce la o scădere a exportului net cu 1,4%, acesta fiind singurul indicator care ar putea frâna creşterea economică în 2018.

Potrivit Comisiei Naționale de Prognoză, se estimează un PIB potenţial de 5,2% în 2018 (faţă de 4,6% în 2017) şi un Venit Naţional Brut de 196,1 miliarde de euro în 2018 (faţă de 181 de miliarde de euro în 2017).

Prognoza oficială indică faptul că guvernanții vor miza anul viitor pe mai multe investiţii, pe construcţii şi servicii, cât şi pe creşterea PIB-ului potenţial, într-o mai mare măsură decât pe consum.

Declin la indicatorii privind demararea unei afaceri

Raportul „Doing Business 2018”, publicat de Banca Mondială, evaluează cantitativ și calitativ reglementările care pot conduce la intensificarea activităților de afaceri și cele care le constrâng, pentru nu mai puțin de 190 de țări, începând de la Afganistan și terminând cu Zimbabwe. Și România este cuprinsă, an de an, în acest prestigios raport, care oferă indicatori sugestivi pentru investitorii de pretutindeni și care doresc să deschidă afaceri inclusiv la noi.

Scorul general obținut de România în acest an este cu 0,17 puncte mai mare decât cel înregistrat anul trecut. Astfel, țara noastră a pierdut nouă poziții în acest clasament anual care analizează, pe baza unor criterii prestabilite, economiile unui număr enorm de țări.

Potrivit raportului Băncii Mondiale, România a făcut progrese în domeniul plății taxelor, indicator la care se clasează pe locul 42 la nivel mondial, cu opt poziții mai sus decât anul trecut. Cel mai semnificativ declin a fost la indicatorul “obținerea autorizațiilor de construire”, unde țara noastră a pierdut 55 de poziții, clasându-se pe locul 150, față de 95 anul trecut.

La indicatorul demararea unei afaceri, România a pierdut două poziții, fiind pe locul 64 față de 62, anul trecut. Durata medie pentru a porni o afacere este de 12 zile, similar cu nivelul de anul trecut.

România a pierdut 13 poziții la indicatorul privind obținerea unui credit, unde se află pe locul 20, față de locul 7 în 2016, și tot 13 poziții a coborât și la “obținerea electricității”, clasându-se pe locul 147, față de 134 anul trecut.

Minus la indicatorul privind obținerea creditelor pentru investitori

Potrivit recentului raport „Doing Business”, România devansează în acest clasament privind ușurința de a obține un credit țări precum Italia, locul 46, Ungaria, locul 48, Bulgaria – locul 50, Belgia – 52, dar se situează în urma unor țări precum Estonia, aflată pe poziția 12, Lituania – 16, Letonia – 19, Polonia – 27, Cehia – 30, Kazahstan – 36, Slovenia – 37, Slovacia – 39, Serbia – 43, Republica Moldova (clasată pe locul 44).

De asemenea, România a înregistrat progrese la creșterea fiabilității infrastructurii și la înregistrarea proprietății, îmbunătățind calitatea administrării terenurilor prin digitalizarea înregistrării proprietarilor și a terenurilor, se arată în raportul Băncii Mondiale.

Din cele 190 de țări analizate de Banca Mondială în raportul “Doing Business 2018″, primele locuri sunt ocupate de Noua Zeelandă (86,55 puncte), urmată de Singapore, Danemarca, Coreea de Sud, Hong Kong, SUA și Marea Britanie. Pe ultimele locuri ale clasamentului se află Venezuela (30,87 puncte), Eritreea (22,87 puncte) și Somalia (19,98 puncte).

Banca Mondială a atenționat, prin intermediul acestui raport, că un număr record de 119 economii au făcut 264 de reforme anul trecut pentru a ușura demararea unei afaceri, a crea locuri de muncă și a atrage investiții.

„Crearea de locuri de muncă este unul din câștigurile evidente pe care țările și comunitățile le pot obține când sectorului privat îi este permis să se dezvolte. Reglementările echitabile, transparente și eficiente, care promovează afacerile, îmbunătățesc guvernanța și luptă împotriva corupției”, a afirmat directorul general al Băncii Mondiale, Kristalina Georgieva.

Raportul instituției financiare internaționale analizează 190 de economii pe baza a 11 criterii, precum demararea unei afaceri, obținerea unui credit, accesul la rețeaua de electricitate și tranzacțiile transfrontaliere.

Importurile energetice, în creștere cu 16%

Importurile de produse energetice au crescut cu 15,7% anul trecut, față de 2015, în principal din cauza cantităților mai mari de gaze naturale și țiței aduse din afara țării, arată datele Institutului Național de Statistică (INS), date publicității în luna noiembrie.

În anul 2016, producția de energie primară a scăzut cu 6,0% față de 2015, iar importurile de produse energetice au crescut cu 15,7%; consumul intern brut de energie a scăzut cu 0,6% față de anul anterior, iar consumul final energetic a înregistrat o creștere de 1,9% față de anul 2015.

Resursele de energie disponibile în anul 2016 au fost identice cu cele din anul 2015, respectiv 42,2 milioane tone echivalent petrol (tep), scăderea producției de energie primară fiind compensată de creșterea importurilor de produse energetice.

Resursele de energie primară în anul 2016 au fost de 40,9 milioane tone echivalent petrol, în creștere cu 141.000 tep (+0,3%) față de anul precedent. Consumul final energetic în anul 2016 a crescut cu 1,9% față de anul 2015.

Datoria guvernamentală urmează trendul european

Datoria guvernamentală a României se situa, la sfârșitul trimestrului doi din 2017, la 297,128 miliarde de lei, sau 37,2% din PIB, în creștere cu 0,1 puncte procentuale de la 37,1% din PIB, în precedentele trei luni, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În Uniunea Europeană, nivelul datoriei guvernamentale a scăzut de la 83,6% din PIB în primele trei luni din acest an până la 83,4% din PIB în trimestrul doi din 2017.

În cazul zonei euro, datoria guvernamentală a scăzut în perioada aprilie – iunie 2017 la 89,1% din PIB, de la 89,2% din PIB în primul trimestru din 2017.

Cel mai scăzut nivel al datoriei guvernamentale ca raport din PIB în trimestrul doi din 2017 s-a înregistrat în Estonia (8,9%), Luxemburg (23,4%), Bulgaria (27,7%), Danemarca (36,8%) și România (37,2%) iar cel mai ridicat nivel în Grecia (170%), Italia (134,7%) și Portugalia (132,1%).

Au crescut prețurile din industrie

Prețurile producției industriale au crescut în septembrie cu 0,6% în zona euro și în Uniunea Europeană, comparativ cu luna precedentă, arată datele publicate luni de Oficiul European de Statistică (Eurostat).

În septembrie, prețurile producției industriale au urcat în aproape toate statele membre ale UE, cu excepția Ciprului (minus 1,4%). Cele mai semnificative creșteri au fost raportate în Olanda (2,9%), Danemarca (1,4%), Belgia (1,3%) și Grecia (1,2%).

În România, prețurile producției industriale au urcat în ritm trimestrial cu 0,2% în septembrie, după un avans de 6,6% în august.

Conform datelor Eurostat, prețurile producției industriale au urcat în septembrie cu 3,3% în UE și cu 2,9% în zona euro, comparativ cu perioada similară din 2016.