Drupa Global Trends Report 2019: tiparul față cu economia și politica
Print Romania 
• Bookmarks: 34
871
În avanpremiera evenimentului de care ne desparte, iată, mai puțin de un an de zile, organizatorii drupa ne-au pus la dispoziție datele celui mai recent studiu de piață privind industria poligrafică mondială. Așa cum ne-au obișnuit în primele cinci ediții ale acestui studiu, autorii discută nu numai despre tipar în sine, ci pun toată această industrie față în față cu realitățile economice politice, sociale și economice pe plan mondial, arătând cum o parte reprezentativă a celor care lucrează în poligrafie văd acest domeniu în viitorul apropiat, date fiind condițiile în care activează.
Un raport grăitor și o stare de spirit bună
Spațiul expozițional pentru următoarea olimpiadă a printului, așa cum o numeam într-un material anterior dedicat acestei teme, era rezervat în proporție de peste 90 de procente încă de acum mai bine de un an, însă organizatorul ne pune deja dacă nu în fața exponatelor, măcar în parte din atmosfera de la Düsseldorf. Aceasta, pentru că studiul prezintă în primul rând percepțiile pieței despre ceea ce a fost și ceea ce vine în această industrie, fie că vorbim despre cei care sunt tipografi, fie că vorbim despre furnizorii lor.
Toate regiunile globului și toate segmentele de piață sunt prezente prin reprezentanții lor care au răspuns întrebărilor celor care au efectuat studiul. Circa 850 de reprezentanți ai mediului poligrafic au participat, dintre care aproape 400 au fost europeni. Ca să mai eliminăm din suspans, precizăm deja că, per total, subiecții intervievați au fost, în general, mulțumiți și optimiști privind acest domeniu. Circa 40% dintre cei care au răspuns au descris organizațiile pe care le reprezintă ca fiind în formă bună, doar 13% spunând că acestea o duc rău.
Cu alte cuvinte, în mare, printul arată bine. Deși s-au înregistrat suficiente temeri în legătură cu viitorul domeniului încât acestea să devină subiect de discuție, cei care au avut rezultatele la prima vedere au observat că majoritatea subiectelor caracterizate drept provocări pentru industria noastră nu o privesc în sine, fiind, ca să cităm autorii, niște factori non-print. Adică este vorba despre mediile politic și economic. Ca și la celelalte ediții ale studiului, și aceasta reliefează domenii care o duc mai bine și mai puțin bine, lucru valabil și sectorial, și geografic.
După cum veți putea vedea în continuare, există și surprize, multe plăcute, între datele furnizate de studiu. Dacă publishingul, spre deosebire de ambalaj, se simte mai vitregit în ultima perioadă și nici așteptările nu sunt mari, tiparul de carte prezintă rezultate și așteptări încurajatoare. De asemenea, în ciuda asediului online-ului, acesta nu a reușit să frâneze creșterea tiparului. De remarcat ar fi și diferențele dintre răspunsurile date de furnizori și cele date de tipografi: dacă cei care tipăresc (circa trei sferturi dintre participanți) spun că sunt mulțumiți de firmele lor într-o proporție de aproape jumătate, nu același nivel de satisfacție s-a înregistrat în cazul furnizorilor, care și-ar fi dorit o situație mai bună pentru companiile lor.
Parametrii economici
Defalcate pe regiuni și segmente de piață, rezultatele care privesc acest criteriu arată un nivel de încredere satisfăcător. Așa cum spuneam și mai sus, 40% dintre cei întrebați au declarat că datele lor arată bine, doar 13 procente spunând că nu au rezultate mulțumitoare. Acest lucru i-a determinat pe cei de la drupa să ne anunțe că, per total, starea de spirit în industrie este satisfăcătoare, cu o diferență de 27% între cei mulțumiți și cei nemulțumiți. Pe plan regional, rezultatele, însă, variază de la continent la continent. Cei mai mulțumiți sunt nord-americanii, urmați de cei din Europa, Australia și Oceania, care s-au declarat mulțumiți. Africa este zona în care problemele sunt cele mai mari, în timp ce în restul regiunilor globului sunt mai degrabă precauți atât în rezultate, cât și în așteptări.
Dacă am arunca o privire pe edițiile studiului din anii precedenți, am putea observa o tendință rămasă la fel, remarcă autorii: în timp ce americanii cresc, europenii se consolidează, iar africanii raportează scăderi. Tiparul funcțional și cel de ambalaj rămân în continuare mediile cu cel mai mult optimism afișat, în vreme ce gradul de încredere printre tipografii de comercial a înregistrat pentru prima dată în ani de zile o domolire a stării de spirit pozitive. Aici s-a înregistrat un scor pozitiv de 20% la sfârșitul anului trecut (perioada când a avut loc efectiv studiul), o scădere semnificativă de la cele 31% pe care le-am putut citi în Global Trends Report 5.
Furnizorii merită și ei o mențiune privind acest aspect, al schimbării destul de semnificative a nivelului de încredere. Dacă încă din 2014, de când au început să apară aceste studii anuale, de fiecare dată reprezentanții organizațiilor cu astfel de profit au arătat un optimism în creștere, atingând apogeul în 2017, cu nu mai puțin de 53% încredere, anul acesta nu mai e cazul. Procentajul pozitiv a scăzut la puțin peste jumătate față de precedenta cercetare (28%) și nici anul viitor nu sunt așteptate cifre mai mari. Pe total, însă, situația rămâne pozitivă și pentru viitor. Și aici americanii au raportat cele mai optimiste rezultate și proiecții.
La fel ca în cazul clienților lor, furnizorii au arătat cel mai înalt nivel de încredere în funcțional și packaging, dacă vorbim despre sectoare de piață, însă sunt mai circumspecți când vine vorba despre alte segmente. În toate mediile, s-au raportat scăderi ale marjelor de profit. Asta s-a înregistrat pe fondul creșterii mai rapide a costurilor de producție decât a prețurilor produselor finite. Cel mai des întâlnită strategie de a aborda aceste condiții a fost aceea de a se încerca creșterea gradului de încărcare a utilajelor în paralel cu ținerea sub control a prețurilor pe cât posibil. Chiar și în aceste condiții, creșterea prețurilor a fost una modestă, de circa 4% pentru produsele tipărite, asta în ciuda creșterilor constante ale cheltuielilor cu materiile prime, în special hârtie și alte tipuri de substrat.
Bineînțeles, și la acest capitol răspunsurile au fost diferite de la regiune la regiune și de la segment la segment. Dacă ne uităm la datele furnizate de SUA sau Canada, descoperim creșteri cam la toți factorii, mai puțin, evident, cei privind materia primă (substrat). Cei din Orientul Mijlociu, pentru comparație, au raportat scăderi pe linie, singurul loc în care acest lucru nu a fost valabil a fost cel al gradului de utilizare a echipamentelor de imprimare. Și aici avem o surpriză: după cum spuneam, ambalajele și tiparul funcțional sunt cele mai performante domenii. Însă dacă la ambalaj toate datele arată pozitiv, nu același lucru este vizibil pentru funcțional, aici atât marginile de profit, cât și prețurile înregistrând scăderi.
Furnizorii au înregistrat la capitolul prețuri o creștere pe plan general pentru prima dată de când fac subiectul acestui tip de raport făcut de drupa prin partenerii săi. Totuși, asta nu a dus și la același nivel pozitiv dacă vorbim despre marje de profit. Cele mai slabe rezultate la acest capitol s-au înregistrat unde ne-am fi așteptat mai puțin, în America de Nord. Aici, actorii de pe piață par a nu fi fost capabili să transforme condițiile pozitive de pe piață în creșteri nete nici la prețuri, nici la profituri. De asemenea, pentru prima dată după 2017, an de vârf, aici s-au înregistrat scăderi pentru vânzările de utilaje și componente de la 28% la 11 procente și pentru servicii tip upgrade (de la 18 la 12 procente). Situația totală a fost salvată de consumabile, întreținere și piese de schimb.
Performanțele operaționale
Acest capitol ar putea fi de departe cel mai cuprinzător în acest studiu, asta datorită multitudinii de tehnologii utilizate, fiecare cu bilanțul ei, foarte multe diferite între ele în funcție de proces, regiune sau utilizare finală. Dacă în ceea ce privește tiparul în coală, încă cel mai prezent în industrie și aflat în parcurile de utilaje ale 66% dintre respondenții la chestionarul studiului, cei care fac ambalaje au raportat creșteri, tipografii care folosesc această tehnologie pentru comercial au anunțat pentru prima dată o scădere. În cazul altei tehnologii comune, prezentă în cazul a 48% dintre respondenți, respectiv cea digital toner cutsheet color, vorbim de o scădere pentru toate tipurile de aplicații mai puțin print funcțional.
Pentru tiparul convențional, tirajele scad, în timp ce viteza crește, iar numărul de comenzi crește și el. În ceea ce privește tiparul digital, viteza scade și ea, dar tirajele și numărul de comenzi cresc din ce în ce mai mult. Nu același lucru se poate spune despre veniturile din digital. Uitându-ne la anul 2013, putem observa că atunci pentru 23% dintre tipografi mai mult de un sfert din venituri erau din tipar digital. Iată că după cinci ani 29% dintre tipografi pot spune același lucru; deci, avem o creștere de aproximativ 1 procent în fiecare an. Din venitul înregistrat prin tipar digital, peste 25% provine din tiparul cu date variabile doar pentru o cincime dintre tipografi. Aceste procentaje arată o creștere de doar un procent față de situația din 2014.
Mai mult, raportat tot la 2014, când un sfert dintre tipografi raportau că dețin soluții web to print, proporția a rămas neschimbată conform celor mai noi date. Acest lucru s-a înregistrat, surprinzător, deși, dacă analizăm procentajele, prima observație ar fi aceea că veniturile generate de soluțiile web to print cresc. În 2014, 17% dintre respondenți anunțau că mai mult de un sfert din veniturile înregistrate vin din astfel de comenzi. În 2018, 23% dintre tipografi anunțau aceleași cifre, campionii rezultatelor acestei opțiuni fiind ambalajele (de la 5 la 19%) și cartea (de la 12 la 28%) în această perioadă.
Investiții și piedici în calea dezvoltării
Investiția inteligentă este una dintre mișcările-cheie ale unui manager care dorește ca organizația sa să aibă parte de o creștere sănătoasă. Așadar, în ciuda climatului economico-politic general, investițiile din domeniul poligrafic au continuat să crească anul trecut, deși la un nivel mai mic decât cel anunțat ca fiind plănuit de respondenții studiului de acum două ediții. Aici nu avem parte de surprize. Producătorii de ambalaj și cei de tipar funcțional au fost cei mai activi aici, urmați la oarecare distanță de cei din comercial și publishing.
La nivel regional, investițiile au respectat aceleași tendințe în linie cu restul performanțelor. Așadar, cei mai mulți bani au fost alocați investițiilor în regiunea nord-americană, urmată de cele asiatică și europeană. Cei din Orientul Mijlociu au justificat scăderea investițiilor prin scăderea cheltuielilor în general. În Africa, investițiile de capital au fost la fel de afectate precum ceilalți parametri ce caracterizează această industrie pe continentul negru.
Primele în top au fost investițiile în soluții de finisare. Pe locul al doilea au fost investițiile în soluții de tipar în general, urmate de cele vizând opțiuni de pre-press, administrare și management al informațiilor. Totuși, tiografii de ambalaj și de funcțional au spus că în cazul lor statisticile investițiilor arată că în topul lor prioritățile numărul 1 și 2 au făcut schimb de locuri în clasament, cu finisarea depășită de mașinile de tipar pursânge.
Offsetul rămâne în continuare cea mai populară tehnologie și principala beneficiară de fonduri de investit, urmată îndeaproape de cea digitală. Totuși, la nivel de piețe există diferențe majore. Flexo și sheetfed rămân cele mai căutate soluții pentru producția de ambalaj, dar publisherii preferă variantele digitale cam în aceleași proporții cu cele tradiționale. Pentru piețele de comercial și funcțional, cele mai vândute soluții sunt cele digitale, contând mai puțin alte criterii precum dimensiunile, de exemplu, cu o observație: formatul wide intră și el în top la această categorie.
Investiții nu au raportat doar tipografii. Furnizorii, la rândul lor, alocă sume pentru dezvoltare și soluții noi. Din nou, tiparul de ambalaj și cel comercial sunt pe primele locuri în ierarhia cheltuielilor, însă mediile precum publicistică și comercial nu stau la fel de bine. La nivel regional, cei mai dispuși să investească sunt antreprenorii din zona Australiei-Oceaniei. Cei din Orientul Mijlociu sau America Latină au alocat bugete mai mici în această direcție. Dezvoltarea de noi canale de vânzări a rămas pentru mulți prioritatea numărul 1 când vine vorba de investiții de capital. O altă direcție în care s-au dus foarte mulți bani în ultimul an a fost aceea a dezvoltării de noi parteneriate strategice. Nu mai puțin de 44% dintre respondenți au raportat că au alocat bugete pentru astfel de mișcări anul trecut.
Soluțiile web și trainingul pentru produse noi sunt zonele cu cele mai mari creșteri de investiții pentru mediul poligrafic, conform acestor statistici. Nu în ultimul rând, 96% dintre cei chestionați au spus că cel mai folosit instrument de marketing pentru organizațiile lor rămân expozițiile de profil.
Pentru că discutam despre investiții care au ca scop, până la urmă, dezvoltarea, întrebarea care anume sunt factorii care stau în calea acestui deziderat nu putea lipsi. Pentru cei mai mulți, concurența puternică reprezintă cel mai mare pericol. Pe locul al doilea s-a situat ceea ce aceștia au definit drept cerere insuficientă pe piață. Pe locul al treilea apare lipsa aptitudinilor. Totuși, acest factor este mult mai important dacă întrebăm americani sau asiatici, fiind cel mai menționat în regiunile respective (pe locul I în America și II în Asia).
Având în vedere faptul că, până la urmă, condițiile generale de pe piețe nu sunt tocmai sub controlul lor, ce ar putea face jucătorii din industria noastră pentru a-și îmbunătăți situația? Reducerea personalului și creșterea productivității, precum și integrarea sistemelor sunt cele mai întâlnite răspunsuri dacă îi întrebăm pe tipografi. Pentru furnizori, sunt mai importante lansările de produse noi și dezvoltarea de noi canale de vânzări. Cele mai mari schimbări vor fi aduse de automatizare și partajarea de date (așa-numitul Industry 4.0), iar cele mai mari pericole pentru print sunt în mediul online pentru tipografi și în supracapacitate de producție pentru furnizori.
Tendințe sectoriale
A fi activ în tiparul comercial înseamnă multe lucruri diferite, în funcție de condițiile de pe piețele locale. În America de Nord, direct mail sau formatul mare înseamnă tipar comercial. Totuși, în Africa niciun respondent nu a spus că face direct mail, în timp ce în America de Sud tipar comercial înseamnă cel mai des imprimarea de formulare. La fel, numărul și tipul de servicii cu valoare adăugată diferă de la regiune la regiune. Și aici, topurile stau cam ca în restul domeniilor, americanii conducând, urmați de europeni și de africani. Din nou, condițiile piețelor locale sunt foarte importante.
Tipografii de publicistică activează, spune drupa, în trei mari categorii – cei de carte, cei de broșuri și reviste și cei de ziare. Toate categoriile au ales să își îmbunătățească și îmbogățească portofoliul de oferte, pe măsură ce cererea de produse de bază scade. Succesul producției digitale de carte a făcut, în schimb, altceva: a crescut interesul tipografilor de comercial, care au devenit și ei activi pe această piață. Nu e nicio surpriză faptul că, dat fiind impactul internetului asupra acestor medii, a crescut și volumul de tipar digital la cerere.
Impactul tiparului digital este, însă, o sursă de dispute între cei care activează în zona ambalajelor. Numărul convertorilor care vând print digital a crescut constant, iar Europa este fruntașă la acest capitol. Cererea pentru produse tipărite digital este în creștere și a dus și la creșterea stocurilor disponibile pentru astfel de aplicații, mai puțin în ceea ce privește etichetele, mai ales că aici deja proporția de astfel de stocuri a fost deja raportată ca fiind mare. Totuși, alte tipuri de materiale pentru aplicații cu valoare adăugată mare înregistrează creșteri minore în ultimii cinci ani.
Problemele de mediu nu au mai fost la fel de prezente în discuțiile publice în ultima vreme. Totuși, impactul plasticului asupra naturii a ținut titlurile presei și discursurile politicienilor destul de mult anul ce a trecut. Acest lucru poate fi de bun sau de rău augur, în funcție de materiile prime folosite mai mult de cei întrebați. Oricum, impactul materiilor prime va continua să rămână un subiect public și unul care merită urmărit de cei din domeniu, spun cei de la drupa.
O mare parte dintre tipografi de print funcțional, atunci când sunt întrebați pe ce aplicații sau pe ce piețe sunt mai prezenți, răspund „Altele“, deși ar avea opțiuni mai clare în chestionare. Deja obișnuiți cu astfel de răspunsuri, autorii chestionarului au cerut precizări în legătură cu acest „Altele“ în această ediție și s-au declarat uimiți de rezultate. Extraordinar de multe procese de producție folosesc printul la un moment dat într-un fel sau altul. De la plăci de lemn până la piese auto și multe, multe altele, este greu, într-adevăr, de definit această categorie într-un cuvânt grăitor. Cei mai mulți jucători vin, de fapt, din alte domenii aici și foarte mulți au migrat cu totul până la urmă în acest sector sau au ajuns să aibă majoritatea activității centrate pe astfel de soluții.
Concluzie
Una peste alta, tiparul stă bine, spun cei de la drupa. Aproape toți indicatorii au fost pozitivi. Firește, cifrele variază de la piață la piață, așa cum spuneam, însă această tendință s-a menținut în ultimii cinci ani cam la fel. Pe de altă parte, există o serie de factori care le dau emoții celor din print, factori care depind destul de puțin de ei. Acești factori, regionali, pe de o parte (cum ar fi Brexitul în Europa), sau globali, pe de altă parte (precum războaiele economice), își pun amprenta și asupra acestei industrii. Există zone care o duc mai bine, în special Occidentul, și zone mai puțin norocoase, la fel cum există segmente de piață cu mai multe rezultate și perspective decât altele, așa cum comparam ceea ce se întâmplă în packaging cu ceea ce se întâmplă în publicistică.
Totuși, industria pare că și-a regăsit încrederea, după zece ani dificili, marcați de o recesiune globală și de invazia internetului. Pentru prima dată, în acest an, la capitolul provocări, răspunsurile de la chestionar au fost libere, nu variante standard. Astfel au putut afla autorii studiului cât de mult îi preocupă economia mondială și factorul politic pe cei din poligrafie. Un alt aspect a fost acela al strategiilor, iar aici abordările au fost diverse. Dacă unii respondeți au mizat pe diversificarea ofertelor, alții au ales consolidarea afacerii și a relației cu clienții existenți.
Sabine Geldermann, director drupa în cadrul Messe Düsseldorf, a comentat pe marginea rezultatelor raportului: „Raportul arată că, la mai puțin de un an până la drupa 2020, industria poligrafică este destul de în formă, în general. Evident, există diferențe majore între regiuni și piețe, pe măsură ce cererea se modifică în același pas cu condițiile politice și evoluția tiparului. Aici rezidă valoarea seriei drupa Global Trends. Aceasta îi permite cititorului să identifice aceste trenduri de-a lungul timpului și să vadă cum pot să se implice tipografii și furnizorii astfel încât să facă investiții prin care să asigure un viitor bun pentru industrie.“
Expoziția drupa 2020 va avea loc la Düsseldorf, între 16 și 26 iunie.
Similar Posts:
0 comments
Share
Print