Excedent bugetar la zece luni, pentru prima oară în ultimii 25 de ani

România a ieșit din recesiune, dar avansul PIB încetinește la începutul lui 2015

 

Este oficial, Produsul Intern Brut al României a crescut cu 1% în trimestrul al treilea față de trimestrul anterior, ceea ce înseamnă că am ieșit din recesiunea tehnică înregistrată la jumătatea anului, potrivit ultimelor estimări ale Comisiei Europene (CE).

 

Pentru ultimele trei luni se prognozează o creștere economică de 1,6% față de intervalul iulie-septembrie, se arată în raportul de toamnă al Comisiei Europene privind prognozele economice în UE. Raportat la perioada similară din 2013, creșterea PIB va fi de 1,1% în al treilea trimestru și de 1,6% pentru următorul trimestru. Avansul trimestrial al PIB va încetini la 0,3% în primele trei luni ale anului viitor și se va stabiliza la 0,4% pe parcursul celorlalte trei trimestre, potrivit raportului.

 

Prognoză revizuită

Comisia Europeană anticipează o creștere economică anuală de 2% în primul trimestru din 2015 și de 3,4% în cel de-al doilea trimestru, avansul urmând să se tempereze la 2,8%, respectiv 2,5% în următoarele două trimestre. România a reintrat în recesiune tehnică la finele lunii iunie, având două trimestre consecutive de contracție a PIB. A fost cea mai mare scădere economică (-1%) din UE 28 în al doilea trimestru al anului. Primele date au fost publicate la jumătatea lunii august. Economia a scăzut cu 0,9% în al doilea trimestru, după un declin de 0,1% în primele trei luni. La începutul lunii octombrie, Institutul Național de Statistică (INS) a publicat a doua serie de date provizorii privind evoluția PIB în primele două trimestre din acest an și pe primul semestru. Deși a urcat ușor estimările nominale și relative privind PIB atât pentru primul trimestru, de la -0,2% la -0,1%, cât și pentru al doilea trimestru, de la -1% la -0,9%, INS a reconfirmat prin aceste date intrarea în recesiune tehnică, evoluție care indică încetinirea creșterii economice și posibile riscuri de stagnare în perspectiva următoarelor trimestre.

Totodată, Statistica anunțase că nu sunt nemodificate estimările privind creșterea economică rezultată prin comparație cu perioadele similare din 2013, de 3,9% pentru primul trimestru, 1,2% pentru al doilea trimestru și 2,4% pentru semestrul I, deși au fost efectuate mai multe schimbări de metodologie. Comisia Europeană a redus la începutul lunii noiembrie semnificativ prognoza privind economia României în acest an, ca urmare a încetinirii creșterii în cel de-al doilea trimestru, anticipând un avans anual de 2%, față de o creștere de 2,8% estimată în iunie. Și prognoza pentru 2015 a fost revizuită în scădere, Comisia estimând un avans economic de 2,4% pentru anul viitor, față de proiecția de 2,6% prezentată în raportul din primăvară.

 

Cinci poziții pierdute la capitolul prosperitate

România ocupă locul 60 în topul prosperității pe 2014, în coborâre cu cinci poziții față de anul precedent, fiind depășită de statele vecine Bulgaria și Ungaria, precum și de țări ca Mongolia, Kazahstan, Uzbekistan sau Belize, potrivit Mediafax, care citează un studiu realizat de institutul britanic Legatum. România se află în clasamentul prosperității sub mai multe țări din Europa Centrală și de Est, cum ar fi Slovenia (24), Cehia (29), Polonia (31), Slovacia (35), Ungaria (39), Bulgaria (48) și Croația (50). De asemenea, România este devansată de Trinidad și Tobago (43), Thailanda (51), Mongolia (52), Belarus (53), Kazahstan (55), Vietnam (56), Uzbekistan (57), Belize (58) și Grecia (59), devansând cu puțin Jamaica (61), Ucraina (63) și Muntenegru (65). Aceasta este cea mai slabă clasare a României din 2009, de când institutul Legatum efectuează acest studiu, cu excepția anului 2012, când România a ocupat aceeași poziție ca în acest an.

În schimb, România stă cel mai bine la capitolul siguranță personală și securitate națională, ocupând locul 46. România se plasează pe poziția 50 în ceea ce privește antreprenoriatul, care ia în calcul condițiile mediului de afaceri, egalitatea de șanse și gradul de promovare a inovațiilor, și pe locul 58 la categoria educație, care se referă la accesul la educație și calitatea acesteia. La capitolul guvernare, care măsoară corectitudinea desfășurării alegerilor, participarea politică, respectarea legilor și calitatea conducerii executive, România se clasează pe locul 70, iar în ceea ce privește sănătatea și libertățile individuale, ocupă pozițiile 65, respectiv 71.

Performanța în domeniul sănătății este măsurată prin raportarea la infrastructura din domeniul medical și îngrijirea preventivă, iar libertățile individuale se referă la progresul consemnat de un stat în garantarea drepturilor omului și sprijinirea toleranței sociale. Dintre cele opt capitole pe care studiul le ia în calcul (economie, antreprenoriat, guvernare, educație, libertățile individului, sănătate, siguranță și securitate, capital social), România consemnează cele mai slabe rezultate în ceea ce privește capitalul social și economia, fiind clasată pe locul 109, respectiv 88 în rândul celor 142 de țări analizate.

 

176 de miliarde venituri și 175,6 miliarde cheltuieli

Pentru prima dată în ultimii 25 de ani, bugetul României are excedent, a anunțat premierul Victor Ponta, la o întrunire desfășurată la Camera de Comerț și Industrie a României. „O situație fără precedent totuși, cel puțin în ultimii 25 de ani, situație confirmată de ministrul Vâlcov și doamna Petrescu. Este pentru prima dată când la finalul a 10 luni, la 31 octombrie, bugetul României are excedent. Avem 176 de miliarde venituri și 175,6 cheltuieli, în condițiile în care obligațiile noastre internaționale ne permit să fim la 2,2% din PIB deficit”, a declarat Victor Ponta, potrivit Agerpres. El a arătat că a avut o întâlnire cu guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, și a discutat pe această temă. „L-am întrebat pe guvernatorul BNR: E bine pentru România să aibă excedent? Guvernatorul mi-a spus că e bine să fim disciplinați, dar nu trebuie să fim prea zgârciți, că după aceea lucrurile se simt în economie”, a mai menționat premierul. Victor Ponta a adăugat că Executivul, după consultarea cu BNR, partenerii sociali, mediul de afaceri, Comisia Europeană și Fondul Monetar Internațional, ar trebui să decidă cum vor fi folosiți acești bani.

„Sunt două variante și m-aș bucura să avem un punct de vedere al mediului de afaceri. Există prima variantă, aceea de a spori plafonul în care fondul de garantare și contragarantare pot să sprijine întreprinderile care accesează și au nevoie de garanții, pentru că știți cu siguranță în sistemul bancar este din ce în ce mai exigent și mai restrictiv și atunci este nevoie de garanții pe care statul le oferă prin fondul de garantare și contragarantare, și în al doilea rând dacă putem să scăpăm de lucruri care vin din trecut — titlurile executorii. Plata titlurilor executorii, dincolo de faptul că ne scutește în 2015 și 2016 să mai avem cheltuieli bugetare, stimulează consumul implicit, apoi încasările bugetare. Cred că trebuie să luăm o decizie înțeleaptă pentru dezvoltarea noastră ulterioară, după ce se termină campania electorală. E foarte important să luăm o decizie pe baza dialogului, nu doar cum credem noi la Palatul Victoria că este mai bine”, a adăugat Victor Ponta.

 

Avans nesperat pentru industrie

În luna septembrie, România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană a prețurilor producției industriale. Creșterea consemnată a fost de 0,4%, comparativ cu luna similară a anului trecut, în condițiile în care indicatorul a marcat creșteri în doar trei state, iar la nivel european a scăzut cu 1,6%, potrivit datelor Biroului European de Statistică – Eurostat. Scăderea prețurilor la nivelul UE a fost înregistrată pe fondul unui declin de 5,4% în sectorul energetic, precum și al prețurilor mai mici cu 0,6%, respectiv 0,4% pentru bunurile de consum și cele intermediare, notează Eurostat. Celelalte două țări care au raportat creșteri anuale ale prețurilor producției industriale în septembrie au fost Letonia, cu o creștere de 0,2%, și Grecia, care a înregistrat un avans de 0,1%.

Raportat la perioada lunii august, 15 din cele 27 de state UE care au raportat datele pentru septembrie au înregistrat creșteri ale prețurilor producției industriale, opt state au anunțat scăderi, în timp ce prețurile din celelalte patru state au consemnat scăderi. Prețurile producției industriale pentru piața internă din România au scăzut cu 0,1% în septembrie față de luna anterioară. La nivelul UE, indicatorul a avansat cu 0,1%. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Estonia (+1,1%), Danemarca, Spania, Franța și Olanda (toate +0,5%), iar cele mai accentuate scăderi au fost observate în Marea Britanie (-0,4%), Cehia (-0,3%), Lituania, Polonia și Portugalia (toate -0,2%).

Institutul Național de Statistică a anunțat marți că prețurile producției industriale au scăzut în septembrie pe piața internă cu 0,2% comparativ cu august și au avansat cu 0,5% față de aceeași lună a anului trecut. Producția industrială (serie brută) a fost mai mare în primele opt luni ale acestui an cu 7,6% față de cea din perioada similară a anului trecut, datorită creșterii industriei prelucrătoare, cu 9%, și a industriei extractive, cu 8%, a anunțat vineri Institutul Național de Statistică (INS).

Pe marile grupe industriale s-au înregistrat creșteri pentru industria bunurilor de capital (13,4%), industria bunurilor de folosință îndelungată (8,5%), industria bunurilor de uz curent (4,9%) și industria bunurilor intermediare (4,8%). Industria energetică a scăzut cu 0,9%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a crescut cu 9% în primele opt luni, susținută de industria prelucrătoare (10,6%) și industria extractivă (1,1%). Producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a scăzut cu 2,3%.

 

Reducere la rata dobânzii

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis să reducă rata dobânzii de politică monetară de la 3% la 2,75% pe an, nou minim istoric, precum și ratele rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în valută, de la 16% la 14%. Începând din 5 noiembrie 2014, rata dobânzii aferente facilităților de creditare se va reduce la 5,25% pe an de la 5,75%, în timp ce rata dobânzii pentru facilitatea de depozit se va menține la 0,25% pe an. Aceasta este a treia reducere a dobânzii de politică monetară după reluarea ciclului de scădere, în luna august, când Banca Națională a operat o tăiere de 0,25 puncte procentuale, de la 3,5% la 3,25%. La finele lunii septembrie, BNR a operat o nouă reducere, de la 3,25% la 3%.

Astfel, în mai puțin de trei luni, banca centrală a operat trei reduceri consecutive ale dobânzii, în condițiile în care România a intrat de la mijlocul anului în recesiune tehnică, iar inflația s-a plasat la niveluri foarte joase. Totodată, banca centrală a decis să reducă rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de la 16% la 14% începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie – 23 decembrie 2014. Rata rezervei minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei se menține la 10%.

 

Casetă 1:

Subsidiarele băncilor au capitalizare suficientă

Subsidiarele din România ale băncilor europene care au fost supuse testelor de stres derulate de Banca Centrală Europeană (BCE) în colaborare cu Autoritatea Bancară Europeană au rate de adecvare a capitalului superioare pragurilor reglementate, arată Banca Națională a României. „Mai mult, rezultatele exercițiilor de testare la stres derulate de BNR la nivelul sistemului bancar autohton, prezentate recent în Raportul asupra stabilității financiare (având la bază un scenariu de recesiune economică severă și o depreciere puternică a monedei naționale în următorii trei ani), evidențiază un nivel confortabil al indicatorilor de adecvare a capitalului, cu încadrare în limitele reglementate la nivel internațional”, se arată într-un comunicat al BNR. Mai multe bănci care activează și în România, printre care băncile elene Eurobank, Piraeus Bank și National Bank of Greece, și cele austriece Erste, Raiffeisen și Volksbank, au obținut rezultate slabe la testele efectuate de BCE, inclusiv din cauza dificultăților întâmpinate în Europa de Est.

 

Casetă 2:

Cheltuieli eronate din bugetul comunitar

Raportul anual al Curții de Conturi Europene consemnează că Uniunea Europeană a cheltuit în mod eronat aproape 7 miliarde de euro din bugetul de cheltuieli pentru anul trecut. România este nominalizată printre statele în care au fost constatate „neregularități”. Domeniile cele mai expuse la erori de cheltuieli în 2013 au fost politica regională, transporturi și energie (cu o rată de eroare de 6,9%), dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate (cu o rată de eroare de 6,7%), și programele din sectorul agricol (3,6%), potrivit Mediafax. Experții Curții de Conturi UE dau ca exemplu o serie de cazuri din România, Germania, Irlanda, Grecia, Franța și Polonia, unde anumite terenuri declarate ca fiind pășuni permanente și pentru care s-au acordat plăți erau, de fapt, acoperite total sau parțial cu vegetație pentru care nu se acordă fonduri UE.

„Aceste terenuri neeligibile ar fi trebuit să fie excluse de la plata ajutorului din partea UE. În Grecia, această eroare s-a produs deoarece terenurile respective au fost clasificate ca pășuni eligibile și au fost înregistrate ca atare în sistemul de identificare a parcelelor agricole”, se menționează în documentul Curții de Conturi. În cazul proiectelor de dezvoltare rurală, mediu, pescuit și sănătate, Curtea notează că motivul care a stat la baza majorității erorilor a fost nerespectarea cerințelor de eligibilitate, în special cele privind angajamentele de agromediu, cerințele specifice pentru proiectele de investiții și normele în materie de achiziții.

 

Casetă 3

Creștere de prețuri

Prețurile de consum au crescut în septembrie cu 0,12%, iar inflația anuală a urcat la 1,54%, în condițiile în care alimentele s-au scumpit cu 0,2% față de august, iar mărfurile nealimentare și tarifele serviciilor cu 0,1% fiecare, potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS). Inflația anuală a urcat astfel în septembrie la 1,54%, de la 0,84% în august, când scăzuse față de iulie, lună în care inflația anuală ajunsese la 0,95%. În iunie a fost atins minimul acestui an, de 0,66%, iar în aprilie a fost consemnat cel mai ridicat nivel, de 1,21%, pe fondul bazei foarte reduse din luna aprilie 2013, când prețurile de consum au urcat cu doar 0,11%.

Similar Posts:

• De ce a scăzut producția de hârtie și carton în Europa
• Piața tiparului european turează motoarele, după zece ani de declin
• Excedent bugetar de 1,35 miliarde de euro, după primele patru luni ale anului
• Creșterile salariale planificate vor stimula consumul, în România
• La producția de hârtie, România are încă de recuperat pierderile din perioada crizei