Default

Huzur românesc de tip grecesc cu bani de la UE

• Bookmarks: 263


Înainte cu doar câteva ore de anunțul oficial al Comisiei Europene privind întreruperea Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), reprezentanții Ministerului Muncii anunțau că toți beneficiarii trebuie să declare că nu au dat mită pentru promovarea proiectelor și procesarea cererilor de rambursare.

Un astfel de anunț grăbit al autorităților, nesolicitat de nimeni, fără să existe vreo acuzație publică în acest sens (mită pentru funcționari), te duce imediat cu gândul că cineva se simte cu musca pe căciulă. De ce să ripostezi agresiv dacă nimeni nu te acuză? Acuzația de luare de mită nu este o afirmație care să-ți iasă pe gură dacă nu ai probe solide.

În plus, nici în scrisoarea oficială trimisă de forul european autorităților de la București nu se fac referiri la mită sau foloase necuvenite, ci se menționează doar constatarea unor “deficiențe în selecția proiectelor”. Atunci, de unde reacția celor de la Ministerul Muncii, gestionar de altfel al proiectelor POSDRU? Ce să ne mai ascundem după deget, obiceiurile mioritice nesănătoase, când este vorba de relația cu ceea ce denumim generic autorități, sunt bine cunoscute, dar se preferă să se discute la colțuri sau folosind sintagma protectoare “știu din auzite”. Până la anunțul CE, de întrerupere a plăților pe proiecte, vocile erau singulare și izolate, ulterior s-au amplificat, dar doar pe direcția micilor beneficiari, aplicanți pe proiecte de câteva mii sau zeci de mii de euro. Nici un fel de susur din partea beneficiarilor de proiecte la valoarea maximală de 5 milioane de euro.

Interesantă a fost însă o declarație a unui vicepreședinte de asociație patronală, Dan Matei Agathon, care, de altfel, recunoaște că a întâmpinat probleme la aplicarea unor proiecte pe POSDRU.

„Nu am reușit să aflăm cauzele exacte ale întreruperii plăților pentru acest program. Nu există încă declarații oficiale, punctuale. Am auzit însă diverse afirmații ale unora care susțin că există proiecte de 5 milioane de euro pentru formarea profesională a 50-70 de cursanți. Probabil au fost școliți piloți de supersonice, pentru că altfel nu se pot da explicații”, a spus Dan Matei Agathon.

Unde ajung asemenea sume și la ce sunt utilizate? În primul rând, nu mai e un secret pentru nimeni, trainerii din cadrul acestor proiecte, chiar și în regim part-time, sunt plătiți regește, în discordanță cu nivelul salarial mediu din România. Formatorii sunt răsplătiți lunar cu sume de 2.000-4.000 de euro. Dar, iarăși nu e nimic secret, în multe situații, banii se împart cu alte personaje care facilitează obținerea proiectelor. Legal, se fac chitanțe de donații pentru asociații sau partide. Restul banilor pot fi „tocați” pentru „implementarea” proiectului care nu asigură întotdeauna atingerea obiectivelor pentru care a fost finanțat. Astfel, un exemplu susceptibil de nereguli grave ar putea fi în cazul unui proiect depus în 2008 și care ar fi trebuit finalizat în 2010, având ca obiectiv elaborarea unui nou curriculum școlar. Ei bine, proiectul într-un stadiu încă nedefinit este pierdut undeva pe drum, între instituții ale statului. Cei care se prefac că lucrează la acest proiect sunt angajați ai statului. Și se simt bine, după modelul funcționarilor greci, încasează salariile, dar și beneficiile dintr-un proiect care tărăgănează de patru ani.

Similar Posts:

2 recommended
comments icon0 comments
0 notes
63 views
bookmark icon

Write a comment...