Piața europeană de print, provocări 2016

Laetitia Reynaud, Policy Advisor la Intergraf (Federația Europeană pentru Print și Comunicare Digitală), a avut amabilitatea de a ne pune la dispoziție rezultatele unor studii realizatecu scopul de a-i ajutape cei 23 de membri (asociații patronale naționale) din 20 de țări să facă față problemelor din piața mondială actuală. Cu siguranță că ele sunt utile și pentru industria noastră, așa că vi le prezentăm în speranța că vă vor ajuta să înțelegeți mai bine contextul mondial pentru a descoperi care sunt căile cele mai bune de urmat.

Dan CĂLIN

Din studiile Intergraf realizate la nivel european reiese că în ultimii zece ani numărul companiilor din domeniul poligrafic a scăzut cu 6%, cel al angajaților cu 30% și cifra de afaceri totală cu 19%. În plus, importul de print realizat de firmele europene de la cele din China a crescut continuu din anul 2004 până în 2012, de la o valoare de circa 450 de milioane de euro la peste 1,5 miliarde de euro. Mai mult decât atât, consumul de hârtie în domeniu a ajuns de la aproximativ 40 de milioane de tone în urmă cu 15 ani la aproape 29 de milioane de tone anul trecut. Cifrele sunt greu de digerat, dar reflectă realitatea și vrem, nu vrem, trebuie să ținem cont de ele.
Un aspect pozitiv, ce rezistă încă pe piață, este diferența de aplicare a TVA între cărțile și ziarele electronice și cele printate care esteaplicată în aproape toată Europa în favoarea ultimelor menționate. Din păcate, se face un lobby puternic la Uniunea Europeană în prezent pentru aplicarea aceluiași TVA ambelor categorii, Comisia Europeană anunțând că va propune anul viitor reducerea TVA pentru cărțile și ziarele electronice. Însă cei de la Intergraf sunt optimiști, sperând că nu va fi aprobată propunerea deoarece trebuie să fie votată în unanimitate, iar ei consideră că pot convinge măcar câțiva membri UE să nu fie de acord. Un alt proiect al Uniunii pe care cei de la Intergraf se așteaptă să-l „îmblânzească” în favoarea tipografilor este noul plan de acțiune e-government, care va fi prezentat tot anul viitor. Ei cer ca acesta să nu fie obligatoriu, ci ca cetățenii europeni să aibă dreptul de a alege dacă, de exemplu, vor să primească facturile tipărite sau prin poșta electronică.
Monitorizarea tendințelor din piață și realizarea de estimări este una dintre preocupările federației, deoarece înseamnă cifre importante pentru piața poligrafică în stabilirea proiectelor viitoare. Astfel, din datele care ne-au fost oferitede Intergraf reiese că piața europeană de print a scăzut din anul 2000 de la o valoare totală de circa 110 miliarde de euro la aproape 90 de miliarde de euro în acest an și va continua să o facă până la mult sub 80 de miliarde de euro în anul 2020. În schimb, piața ambalajelor tipărite a urmat calea inversă, plecând de la peste 60 de miliarde de euro în 2000 şi ajungând la aproape 80 de miliarde de euro în acest an și fiind așteptată depășirea acestei cifre în următorii cinci ani.
În ceea ce privește cifra de afaceri totală aproximativă care se așteaptă a fi realizată pe categorii de produse, ea va ajunge în anul 2019 față de 2014 la: 5 miliarde de euro față de 7 (cărți), 9 față de 11 (reviste), 4 față de 5 (ziare, dar și la cataloage), 22 față de 24 (publicitate), 31 față de 34 (comercial) și 81 față de 75 (ambalaje și etichete). Pentru aceeași perioadă de timp au fost realizate statistici și în funcție de procesul de printare: la 43 de miliarde de euro față de 45 (sheetfed), 28 față de 32 (heatset), 21 față de 25 (coldset), 22,5 față de 22 (gravură), 49 față de 46 (flexo), 8 față de 9 (screen), 2 față de 3 (letterpress), 29 față de 24 (electrophotography) și 24 față de 18 (inkjet).
Anul trecut, vânzările europene totale de echipamente noi au însumat cifra de 5,32 miliarde de euro, procentele deținute de fiecare proces de printare fiind: 29% sheetfed, 14% inkjet, 13% flexo, 11% electrophotography, 8% prepress, 7% postpress, 6% gravură, 4% heatset, 3% coldset și 2% screen. În ceea ce privește evoluția preconizată a cifrei de afaceri care va fi realizată în Europa din tiparul de carte în anul 2020 comparativ cu cea din acest an în funcție de procesul de printare, diferențele sunt majore: 600 de milioane de euro față de aproape 1,5 miliarde (sheetfed), 900 față de aproape 1,4 (heatset), 700 față de 1,3 (coldset), peste 1,6 față de aproape 1,5 (electrophotography) și 800 față de 400 (inkjet). Tot în anul 2020 se așteaptă ca în Europa de Vest volumul printului de carte să fie deținut de offset în proporție de 93,4%, de digital – 5,1% și de altele – 1,5%, dar ca valoare proporția să fie mult mai echilibrată între offset și digital – 49,7% față de 49,4% –, restul de 0,9% ajungând la altele.

Similar Posts:

• Marea Britanie: livrările intracomunitare de carte se apropie vertiginos de miliardul de euro
• manroland sheetfed, pe propriile picioare și cu vânzări conform așteptărilor
• Langley Holdings preconizează vânzări în creștere pentru a doua jumătate a anului 2016
• SIG Combibloc își va dubla în acest an echipa din România
• RPC Group a achiziționat Global Closure Systems