FMI: Încetinirea reformelor structurale, obstacol al creşterii PIB

România menţine unul dintre cele mai mari deficite de colectare a TVA din Uniunea Europeană

România încă are probleme cu colectarea taxelor, în special la TVA, susţin reprezentanţii Comisiei Europene (CE). În fiecare an, Comisia emite recomandări specifice de ţară şi pentru politicile economice ale fiecărei ţări membre, iar una dintre primele recomandări ale CE pentru România în 2015 vizează politicile bugetare şi fiscale. Astfel, CE recomandă atingerea şi menţinerea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO).

Atingerea şi menţinerea obiectivului bugetar pe termen mediu
Analistul de politici economice în cadrul Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Carmen Mărcuş, a declarat la sfârşitul lunii octombrie, în cadrul unei conferinţe pe teme de conformare fiscală că deşi „România a înregistrat progrese în ultimii ani în ceea ce priveşte mixul de taxe şi reforma Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, are încă probleme cu colectarea taxelor, în special la TVA”, deficitul de colectare în acest caz fiind printre cele mai mari din Uniunea Europeană”.
„În cadrul semestrului european, în fiecare an, Comisia emite recomandări specifice de ţară şi pentru politicile economice ale fiecărei ţări membre, iar una dintre primele recomandări ale Comisiei Europene pentru România în 2015 vizează politicile bugetare şi fiscale. Pe de o parte, Comisia Europeană recomandă atingerea şi menţinerea obiectivului bugetar pe termen mediu (MTO).
România este la MTO din 2014 deja, în acest context veniturile fiscale reprezintă un element central al bugetului public. Pe de altă parte Comisia Europeană recomandă ca România să pună în aplicare strategia cuprinzătoare de respectare a obligaţiilor fiscale şi să consolideze sistemele de control pentru a combate munca nedeclarată”, a mai declarat Carmen Mărcuş, potrivit Agerpres.

Relaxare fiscală expansivă
Impulsionarea mediului privat pentru implicarea, prin privatizări, în întreprinderile de stat, dar şi implementarea guvernării corporative „în manieră acoperitoare” sunt recomandările experţilor Fondului Monetar Internaţional pentru guvernanţii de la Bucureşti. Însă FMI avertizează că progresele către convergenţa economică vor fi lente fără a moderniza actuala infrastructură de transport. FMI recomandă, totodată, ca politica monetară să nu fie relaxată imediat, având în vedere relaxarea fiscală expansivă din 2016, creşterea rapidă a salariilor şi incertitudinile de pe pieţele financiare globale.
„Acţiunile de îmbunătăţire durabilă a performanţelor obţinute de multe întreprinderi de stat ineficiente din sectoarele transporturilor şi energiei au fost stopate, acest lucru datorându-se parţial neîmbrăţişării pe deplin a conceptului de mai bună guvernare corporativă a întreprinderilor de stat. Noul proiect de act normativ privind guvernarea corporativă, dacă va fi implementat în manieră acoperitoare, va constitui o oportunitate de reclădire a credibilităţii în acest domeniu. În acelaşi timp, autorităţile ar trebui să dea un nou impuls implicării sectorului privat în ÎS, prin oferte publice iniţiale sau prin privatizări strategice”, a declarat într-un comunicat şefa misiunii FMI în România, Andrea Schaechter, la finalul vizitei din luna octombrie.
Pe de altă parte, FMI apreciază că cel mai puternic pilon al reformelor structurale din România a fost îmbunătăţirea continuă a cadrului de formare a preţurilor în energie, însoţită de eforturi permanente de întărire a sistemului de sprijin pentru consumatorii vulnerabili.

„O îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor macroeconomici”
Şefa misiunii FMI, Andrea Schaechter, susţine, potrivit Mediafax, că perspectiva de creştere economică pe termen scurt este puternică, însă există riscuri de a înregistra rezultate sub nivelurile anticipate. „Economia creşte într-un ritm sănătos, pentru anul 2015 anticipându-se o creştere PIB-ului real de 3,4%, la această creştere contribuind, în general, consumul, investiţiile şi exporturile. Se preconizează ca şi relaxarea fiscală prociclică din anul 2016, menită să impulsioneze cererea internă, să contribuie la o accelerare a activităţii economice cu aproximativ 3,9% în anul viitor. Ea va inversa însă progresele recent obţinute în stabilizarea datoriei publice”, a completat şefa misiunii FMI în România.
Experţii FMI consideră că ar putea exista posibile tensiuni în economia românească pe fondul volatilităţii reînnoite de pe pieţele financiare globale, incluzând riscurile de evoluţii sub aşteptări în zona comerţului şi fluxurilor de capital. „România a înregistrat în ultimii ani o îmbunătăţire considerabilă a indicatorilor săi macroeconomici, fiind susţinută de trei acorduri succesive cu FMI, Uniunea Europeană şi Banca Mondială. Protejarea acestor realizări, în contextul escaladării riscurilor de evoluţii sub aşteptări la nivel global, şi mai ales în economiile emergente, este aşadar crucială. Printre politicile prioritare principale se numără menţinerea disciplinei fiscale în vederea consolidării finanţelor publice, precum şi reînnoirea momentumului pentru reformele structurale – mai ales în zona companiilor de stat – pentru a susţine nivelul de încredere şi a îmbunătăţi potenţialul de creştere pe termen lung”, consideră Andrea Schaechter.

Risc de derapaje pe deficit şi reforme

Perspectivele ca România să încheie un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) sunt în scădere, iar ţara riscă să dea înapoi din faţa angajamentelor de a menţine deficitul bugetar la un nivel scăzut şi de a implementa reforme structurale, potrivit Reuters. Acuzat de corupţie şi în perspectiva alegerilor din 2016, premierul Victor Ponta ar putea să nu aibă puterea să ţină sub control cheltuielile sau să aplice măsuri precum reorganizarea companiilor de stat cu pierderi, în cadrul unui nou acord cu Fondul.
FMI nu a fost de acord cu deciziile Guvernului de reducere a taxelor şi majorare a salariilor pentru unii angajaţi publici cu 25%, subliniind în această săptămână că România ar trebui să protejeze progresele economice recente. În consecinţă, România ar putea să nu mai aibă un acord cu FMI pentru prima oară din 2009, când FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială au salvat-o de criza financiară.
„Este încurajator că există o recunoaştere tot mai mare în rândul autorităţilor că un acord cu FMI este benefic României. Ar ajuta la consolidarea încrederii în România, în eventualitatea unui şoc extern şi, poate mai important, ar acţiona ca o ancoră pentru reformele structurale”, a spus William Jackson, analist la Capital Economics, citat de Reuters. El a adăugat însă că nu este sigur că poate fi încheiat un acord. „Economia merge mai bine şi, cu alegerile care se apropie, este greu să vezi Guvernul făcând compromisuri care ar fi probabil necesare pentru a asigura un acord cu FMI”, a arătat William Jackson.

A doua inflaţie negativă din UE
România a înregistrat în luna septembrie a doua inflaţie negativă din Uniunea Europeană, de -1,5%, 17 din cele 28 de state membre consemnând evoluţii negative ale indicatorului, potrivit datelor publicate, în octombrie, de biroul de statistică al Uniunii Europene – Eurostat. Cele mai ridicate rate anuale ale inflaţiei au fost înregistrate în Malta (1,6%), precum şi de Belgia, Portugalia şi Suedia (0,9%).
Cea mai mare contribuţie la inflaţia anuală din zona euro a venit din partea restaurantelor şi cafenelelor (+0,12 puncte procentuale), legume (+0,11 puncte procentuale) şi tutun (+0,08 puncte procentuale), în timp ce carburanţii pentru transport (-0,71 puncte procentuale), combustibilii pentru încălzire (-0,25 puncte procentuale) şi laptele, brânzeturile şi ouăle (-0,06 puncte procentuale) au avut cel mai mare impact de scădere.
Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică, rata anuală a inflaţiei din România a fost în septembrie de -1,7%, revenind la nivelul din iulie, după ce în august s-a adâncit la -1,9%, pe fondul creşterii preţurilor de consum cu 0,9% la alimente şi cu 0,1% la servicii în cursul lunii septembrie. Măsurată prin indicele armonizat al preţurilor de consum, rata anuală a inflaţiei s-a situat la -1,5%. Rata anuală a inflaţiei a ajuns în teritoriu negativ în iunie, pentru prima dată în ultimii 25 de ani, la -1,6%, după ce preţurile au fost mai mici cu aproape 3% faţă de mai, pe fondul reducerii TVA la alimente şi băuturi la 9% de la 1 iunie.

Importurile de gaze au scăzut cu 80%
România a importat, în primele opt luni din 2015, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 67.100 tone echivalent petrol (tep), cu 79,7% (263.500 tep) mai mică faţă de cea importată în perioada similară din 2014, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Producţia internă de gaze naturale a depăşit, în primele opt luni din 2015, 5,706 milioane tep, fiind cu 64.700 tep (1,1%) sub cea din perioada ianuarie — august 2014.
Potrivit INS, importurile de gaze naturale utilizabile s-au ridicat, în 2014, la 447.400 tone echivalent petrol (tep), cu 61,5% (714.100 tep) mai mici faţă de cele din 2013. De asemenea, producţia internă de gaze naturale a totalizat peste 8,675 milioane tep, fiind cu 73.900 tep (0,9%) mai mare comparativ cu cea raportată în anul precedent.
Proiectul Strategiei Energetice a României 2015 — 2035, publicat pe site-ul ministerului de resort, indică faptul că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 1.600 Twh. „La o producţie medie anuală în România (11 miliarde metri cubi gaze naturale) şi în condiţiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani”, potrivit Proiectului de Strategie Energetică.

Preţurile de consum, în creştere
„Creşterea medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2014 – septembrie 2015) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2013 – septembrie 2014), calculată pe baza IPC, este de 0,0%. Determinată pe baza IAPC, creşterea este de 0,2%”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
În septembrie, ponderea mărfurilor şi serviciilor care au înregistrat o scădere a preţurilor faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut este de 38,8%, cele care au avut creşteri cuprinse în intervalul 0-2,5% deţin o pondere de 34,1%, iar mărfurile şi serviciile ale căror preţuri au crescut cu mai mult de 2,5% reprezintă 27,1%.
Faţă de august, preţurile de consum au crescut cu 0,26% în septembrie, susţinute de avansul cu 0,9% al preţurilor la alimente şi cu 0,13% al tarifelor serviciilor, în timp ce mărfurile nealimentare s-au ieftinit cu 0,15%, potrivit INS. Cel mai mult s-au scumpit cartofii, cu 21,3%, legumele şi conservele din legume (+7,9%), ouăle (+4,15%) şi citricele şi alte fructe meridionale (+4%). Pe de altă parte, cel mai mult s-au ieftinit fructele proaspete, cu 1,8%.
Dintre mărfurile nealimentare, mobila a consemnat cea mai mare creştere de preţuri, de 0,5%, urmată de confecţii, cu 0,37%, îmbrăcăminte şi articole de menaj, cu circa 0,3% fiecare. În schimb, combustibilii s-au ieftinit cu 1,36%, iar articolele medicale şi medicamentele cu 0,02%. La servicii, transportul urban s-a scumpit cu 0,3%, iar categoria „alte servicii” a înregistrat o creştere a tarifelor cu 0,9%.

România, locul 37 la mediul de afaceri

România ocupă poziţia 37 din 189 de ţări, în topul realizat de Banca Mondială referitor la mediul de afaceri. Chiar şi aşa, suntem devansaţi de ţări precum Macedonia, Georgia şi statele baltice. România se află alături de China, Franţa şi Grecia printre ţările care au redus nivelul impozitării muncii şi al contribuţiilor obligatorii. De asemenea, suntem menţionaţi pentru introducerea obligativităţii registrului electronic pentru licitaţii şi pentru îmbunătăţirea prevederilor referitoare la respectarea contractelor în timpul insolvenţei şi a probabilităţii de succes a reorganizării.
România se află pe primul loc în ceea ce priveşte comerţul internaţional, pe locul 45 din 189 în privinţa uşurinţei de a începe o afacere, pe 105 în ceea ce priveşte obţinerea autorizaţiilor de construcţii, şi pe 64 în cel al înregistrării proprietăţilor. România mai ocupă locul 7 în privinţa accesului la creditare, 57 în cel al protejării investitorilor minoritari, 55 în cazul plăţii taxelor şi pe 37 la respectarea contractelor.

Numărul angajaţilor din servicii, în creştere

Numărul de angajaţi din industria serviciilor pentru afaceri va creşte cu peste 60% până în 2017, urmând să fie depăşit astfel pragul de 100.000 de salariaţi, conform unui studiu realizat de compania de audit şi consultanţă KPMG pentru Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri (ABSL). „Industria a înregistrat o creştere accelerată în ultimii 10 ani, însumând în prezent peste 60.000 de profesionişti, din care aproximativ 30% în companii membre ABSL. În anul 2014, profesioniştii din industrie reprezentau 1,9% din populaţia activă a ţării, iar sectorul a contribuit cu 1,4% la produsul intern brut, conform datelor din piaţă. Companiile din domeniu previzionează o creştere de peste 60% a numărului de angajaţi până în 2017”, se arată în studiu.
Aproximativ 25% dintre profesionişti sunt angajaţi în servicii de IT, aproape aceeaşi pondere în operaţiuni, iar 50% în servicii financiare şi de contabilitate, resurse umane şi altele, conform studiului KPMG care a analizat activitatea a 29 dintre cele mai importante companii din industria serviciilor pentru afaceri, desfăşurată pe parcursul anului 2015.

Similar Posts:

• Creșterile salariale planificate vor stimula consumul, în România
• Excedent bugetar la zece luni, pentru prima oară în ultimii 25 de ani
• Moody’s: creștere economică pe termen scurt
• Excedent bugetar de 1,35 miliarde de euro, după primele patru luni ale anului
• Piața tiparului european turează motoarele, după zece ani de declin