FMI: Este clar că am intrat deja în recesiune

Efectele pandemiei de coronavirus au fost subestimate de responsabilii politici deși avertismentele instituțiilor financiare au fost repetate și, iată, ne-am trezit brusc în recesiune. Cât de grav este? Experții Fondului Monetar Internațional spun că „va urma o prăbușire destul de dură”.

2.500 de miliarde de dolari pentru redresare

Directorul general al Fondului Monetar International (FMI), Kristalina Georgieva, a afirmat că economia mondială a intrat în recesiune ca urmare a crizei pandemice de coronavirus. Aceasta a vorbit în cadrul unei conferințe de presă organizată de instituția financiară pe care o coordonează.
„Am reașezat predicțiile de creștere pentru perioadele anilor 2020 și 2021. Este clar că am intrat în recesiune și vom vedea dacă e mai bine sau mai rău decât în 2009 când s-a manifestat din plin anterioara criză economică globală. Facem un proiect de revenire pentru anul 2021”, a spus Krisalina Georgieva.
Pentagonul crede că pandemia va dura câteva luni pe teritoriul SUA. Între timp, președintele Trump le-a cerut unor mari producători auto să se reprofileze urgent pentru a susține sistemul sanitar.
În acest sens, directorul general al FMI a apreciat că trebuie întărite sistemele sanitare peste tot în lume și trebuie respectată izolarea. Impactul economic al pandemiei va fi grav, dar cu cât este oprit virusul mai repede, cu atât relansarea va fi mai rapidă, potrivit TVR
„În SUA este recesiune, la fel se întâmplă si cu celelalte economii avansate ale lumii. Cât de grav este? Lucram la predicțiile noi pentru 2020″, a mai spus ea.
Kristalina Georgieva, economist de origine bulgara, a mai declarat că este nevoie de circa 2.500 miliarde de dolari americani (aproximativ 2.257 de miliarde de euro, n.r.) pe piețe pentru redresarea economiei, dar și că FMI a primit nu mai puțin de 81 de cereri de ajutor financiar din partea unor țări pentru fonduri de urgență (ca rezultat al amplorii pandemiei) și „suntem abia la începutul bătăliei”.
„Ne așteptăm la o prăbușire destul de dură, așa că îndemnăm toate statele să ia măsuri agresive de protejare a economiilor și apoi de redresare”, a mai spus Kristalina Georgieva, citată de Mediafax.

Contracția ar putea ajunge la 10%

Criza coronavirusului va provoca în acest an o recesiune de 2% în zona euro și Marea Britanie, a estimat agenția de evaluare financiară S&P Global, care a avertizat că amploarea contracției ar putea ajunge și la 10% dacă actualele măsuri de izolare introduse în zona euro vor dura patru luni, informează Reuters și AFP.
În condițiile în care costurile economice „cresc rapid pe măsura extinderii măsurilor destinate ținerii sub control a virusului, economiile din Marea Britanie și zona euro se confruntă cu o recesiune de 2% în 2020”, a apreciat S&P Global într-un nou raport publicat. „Un recul de 2% înseamnă o pierdere de 420 miliarde euro în 2020 comparativ cu previziunile noastre anterioare din noiembrie”, a precizat S&P Global.
Previziunile detaliate arată spre o contracție economică de 2,6% în Italia, țara cea mai afectată de pandemia de coronavirus, și una de 2,1% pentru Spania. De asemenea, Produsul Intern Brut al Germaniei și Marii Britanii ar urma să se contracte cu 1,9% în acest an.

Fonduri pentru atenuarea poverii datoriilor

Fondul Monetar Internațional a anunțat la sfârșitul lunii martie că organismul de conducere al instituției a aprobat modificări care vor permite o atenuare de până la doi ani a poverii datoriei celor mai sărace și mai vulnerabile state membre, care se confruntă cu dificultăți economice provocate de epidemia de coronavirus (Covid-19), transmite agenția Reuters.
Instituția financiară a precizat că a extins criteriile de calificare la Fondul pentru restrângerea efectelor catastrofelor și atenuarea poverii datoriei (CCRT) din cadrul FMI, pentru a reflecta circumstanțele create de pandemie.

Astfel, toate statele membre cu un PIB per capita sub plafonul stabilit de Banca Mondială pentru sprijin preferențial sunt acum eligibile pentru atenuarea poverii datoriei cu până la doi ani, se arată în comunicatul instituției financiare internaționale.
CCRT atenuează povara datoriilor țărilor care au de suferit din cauza catastrofelor, inclusiv cele care afectează serviciile de sănătate publică.
Tot cu această ocazie, directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat că economia mondială se află în recesiune din cauza pandemiei, ceea ce se adaugă presiunilor imense cu care se confruntă majoritatea piețelor emergente, afectate de declinul general al comerțului, reducerea exporturilor și ieșirile masive de capital.
Piețele emergente au nevoie de resurse financiare cel puțin 2.500 de miliarde de dolari pentru a depăși această criză. Rezervele interne și împrumuturile de pe piețele locale sunt insuficiente pentru acoperirea necesităților, astfel că vor fi necesare fonduri substanțiale de la FMI, alte instituții financiare internaționale și creditori bilaterali, a afirmat șeful FMI, Kristalina Georgieva .
Oficialii FMI au anunțat că instituția este pregătită să mobilizeze toată capacitatea sa de creditare, de 1.000 de miliarde de dolari (aproximativ 0,91 miliarde de euro) și colaborează strâns cu Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale, dar dificultățile sunt enorme, a declarat recent șeful Fondului Monetar Internațional.

Izolarea trage în jos creșterea economică

Fiecare lună petrecută de marile economii ale lumii în izolare va șterge două puncte procentuale din creșterea lor anuală, a apreciat vineri Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD), transmite Reuters.
„Estimările noastre arată că izolarea va afecta în mod direct sectoare echivalente cu până la o treime din Produsul Intern Brut în marile economii”, a declarat directorul general al OECD, Angel Gurria.
„Am calculat că, pentru fiecare lună de izolare, va avea loc o pierdere de două punct procentuale din creșterea anuală a PIB-ului. Numai sectorul turismului se confruntă cu o diminuare a activității cuprinsă între 50 și 70% în această perioadă. Multe economii vor cădea în recesiune”, a adăugat Angel Gurria.
Înființată în anul 1961, OECD joacă un rol de consiliere pentru guvernele țărilor puternic dezvoltate, în materie de politică economică, socială și de guvernare. Cele 36 de state membre OECD dețin împreună aproximativ 60% din economia mondială, 70% din comerțul mondial și 20% din populația lumii.
Directorul general al OECD a subliniat însă că aceste costuri ridicate ale măsurilor sanitare sunt necesare pentru a evita consecințe și mai tragice și un impact mult mai grav asupra economiei.
„Încetinirea epidemiei și salvarea vieților umane trebuie să fie prima prioritate a guvernelor”, a mai spus Angel Gurria.
Potrivit declarațiilor directorului general al OECD, consecințele asupra creșterii anuale a PIB-ului vor depinde de mulți factori, precum amploarea și durata izolărilor naționale, efectele reducerii cererii pentru bunuri și servicii în alte părți ale economiei și viteza cu care măsurile semnificative de sprijin fiscal și monetar vor începe să își facă simțite efectele. De asemenea, Gurria a subliniat că există diferențe semnificative în rândul statelor cu privire la diferite sectoare, în condițiile în care limitarea transporturilor este mai importantă în unele țări în timp ce declinul activităților din turism și petrecere a timpului liber este mai important pentru alte state.

Un răspuns „prea lent” la criză

Președintele Băncii Centrale Europene, Christine Lagarde, le-a cerut liderilor Uniunii Europene să acționeze mai hotărât pentru a contracara impactul economic al pandemiei de coronavirus (COVID-19), în contextul divergențelor înregistrate la summitul UE desfășurat prin teleconferință, au declarat, pentru agenția Reuters, surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.
La summitul celor 27 de state s-a decis să se amâne examinarea unor măsuri mai ample împotriva consecințelor economice ale pandemiei de COVID-19. Premierul italian Giuseppe Conte a amenințat că nu va semna o declarație comună dacă Uniunea Europeană nu va adopta măsuri forte, „cu instrumente financiare inovatoare și în mod real adecvate unui război pe care trebuie să-l purtăm împreună”.
Italia, care înregistrează al doilea cel mai ridicat nivel al datoriei din Uniunea Europeană după Grecia, așteaptă de la UE o mai mare solidaritate financiară, însă țările nordice, în frunte cu Germania și Olanda, nu sunt de cord cu mutualizarea datoriei și cu „coronabonduri”, obligațiuni emise în comun de guvernele din zona euro, pentru a ajuta la combaterea crizei provocate de pandemia care generează ravagii.
Christine Lagarde a declarat că „sunt necesare acțiuni suplimentare” și a subliniat că este o situație urgentă, avertizând liderii că răspunsul UE la criză este prea lent. Șeful BCE a atras atenția asupra estimărilor privind o recesiune profundă și a costurilor reducerii vigilenței, susțin sursele.

Amploarea epidemiei, subestimată

Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a recunoscut că responsabilii politici au subestimat cu totul amploarea pericolului reprezentat de pandemia cu noul coronavirus, într-un interviu publicat de cotidianul german Bild și citat de AFP.
„Cred că noi toți, care nu suntem experți, am subestimat la început coronavirusul. Dar între timp a devenit clar că este vorba despre un virus care ne va lua mult timp”, a insistat ea. „Am înțeles că toate aceste măsuri, care păreau drastice în urmă cu două sau trei săptămâni, trebuie luate acum”, a adăugat șefa executivului european, amintind că Europa este „în acest moment epicentrul crizei”.

Împrumuturi preventive pentru statele membre

Christine Lagarde a făcut repetat, în luna martie, solicitări privind acțiuni susținute din partea statelor pentru a contracara impactul economic al pandemiei. De asemenea. președintele Băncii Centrale Europene a cerut miniștrilor de Finanțe din zona euro să ia în considerare cu seriozitate emiterea unică de „coronabonduri”, pentru a sprijini eforturile de limitare a impactului economic al pandemiei de coronavirus.
Aceștia și-au exprimat sprijinul pentru posibilitatea ca Mecanismul european de stabilitate (ESM – fondul de salvare al zonei euro) să extindă împrumuturile preventive către statele membre care au nevoie de finanțare suplimentară.

Într-o scrisoare adresată președintelui Consiliului European, Charles Michel, liderii a nouă țări europene au îndemnat la înființarea de „coronabonduri”, pentru a dispune de fonduri importante în fața crizei excepționale care afectează UE.
„Dacă nu ne respectăm unii pe alții, dacă nu înțelegem că în fața unei dificultăți comune trebuie să avem capacitatea de a răspunde împreună, nimeni nu a înțeles nimic în legătură cu esența Europei”, a avertizat premierul portughez Antonio Costa.

Liderii celor 27 de state membre ale UE au decis să acorde două săptămâni miniștrilor de Finanțe din zona euro pentru ca aceștia să prezinte un răspuns economic comun la criza provocată de pandemie.
Banca Centrală Europeană (BCE) a lansat un pachet de măsuri de stimulare pentru a ajuta economia zonei euro să facă față șocului provocat de epidemie, relaxând și mai mult politica sa monetară deja ultra-relaxată, majorând programul de achiziții de active cu încă 120 de miliarde de euro și oferind credite de urgență pentru bănci, menținând în același timp ratele dobânzilor nemodificate, notează Rompres.
Banca Centrală Europeană (BCE) a anunțat un program de achiziții pentru sprijinirea economiei, în valoare totală de 750 de miliarde de euro, care vor fi efectuate până la sfârșitul acestui an.

Sprijin fiscal țintit de la G20

Fondul Monetar Internațional a cerut liderilor G20 (Grupul celor douăzeci de miniștri ai finanțelor și ai guvernatorilor băncilor centrale ai celor mai puternice țări ale lumii) să sprijine dublarea capacității sale de finanțare de urgență, pentru a-și întări răspunsul la extinderea rapidă a pandemiei de coronavirus (COVID-19), care ar urma să provoace anul acesta o recesiune globală, transmite agenția Reuters.
Adâncimea declinului economic și viteza redresării depind de ținerea sub control a pandemiei și „de cât de solid și de coordonate vor fi acțiunile noastre fiscale și de politică monetară”, a afirmat directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, într-un comunicat adresat liderilor principalelor 20 de economii mondiale.
Este extrem de important să fie sprijinite piețele emergente și țările în curs de dezvoltare, care sunt în mod special afectate de criză, de oprirea bruscă a activității economice, de ieșirile de capital, și, în unele cazuri, de scăderea semnificativă a prețurilor materiilor prime, a apreciat oficialul FMI.
„Trebuie să acționăm în concordanță cu amploarea acestei provocări”, le-a spus Kristalina Georgieva, șefa FMI, liderilor G20, cerându-le să furnizeze sprijin fiscal țintit gospodăriilor și afacerilor vulnerabile, pentru a rămâne pe linia de plutire și a reveni rapid la normal.
„Un astfel de sprijin va accelera redresarea și vom fi într-o situație mai bună pentru a face față provocărilor, cum ar fi nivelul ridicat al datoriilor și întreruperea fluxurilor comerciale. Altfel, vor fi necesari ani de zile pentru a depăși efectele extinderii numărului de falimente și de concedieri”, a avertizat șeful FMI.
FMI este pregătit să mobilizeze toată capacitatea sa de creditare, de 1.000 de miliarde de dolari (0,91 de miliarde de euro), colaborează strâns cu Banca Mondială și alte instituții financiare internaționale, dar dificultățile sunt enorme, a adăugat Kristalina Georgieva
G20 este un grup de miniștri de finanțe și guvernatori ai băncilor centrale din 20 de economii – 19 ale celor mai mari economii naționale, plus al Uniunii Europene. Țările G20 reprezintă două treimi din populația planetei și aproape 90% din Produsul Intern Brut al acesteia.

O recesiune mai severă decât cea de acum 12 ani

Directorul general al Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), Roberto Azevedo, a avertizat joi că din cauza pandemiei de coronavirus lumea se îndreaptă către o criză economică mai rea decât cea din anul 2008, pentru care trebuie să se pregătească printr-o colaborare internațională și piețe deschise, întrucât „nicio țară nu este autosuficientă’”, relatează agenția EFE.
„Proiecțiile cele mai recente prezic o recesiune însoțită de o pierdere de locuri de muncă mai severă decât cea din timpul crizei financiare din urmă cu 12 ani”, a atenționat Roberto Azevedo într-un mesaj video înregistrat acasă, unde lucrează ca urmare a pandemiei, existând cazuri de coronavirus și printre angajații OMC.
„COVID-19 amenință viețile a milioane de oameni în lume și, cu toate că este în primul rând o criză sanitară, pandemia va avea un impact inevitabil asupra economiei, comerțului, locurilor de muncă și bunăstării”, a mai subliniat directorul general al OMC, Roberto Azevedo.
El consideră de asemenea că odată cu stimulentele fiscale și monetare adoptate de guverne pentru a susține economiile în fața recesiunii este nevoie și de „un răspuns global pentru o pandemie globală’”.
„Nicio țară nu este autosuficientă, oricât de puternică sau avansată ar fi ea”, a insistat directorul general al OMC, sugerând astfel că piețele internaționale trebuie să rămână deschise în perioadele dificile, menționează Agerpres.
Comerțul „este cel care permite o producție eficientă și aprovizionarea cu bunuri și servicii de bază, precum echipamentele medicale, alimentele și sursele de energie”, a argumentat Roberto Azevedo, după ce numeroase țări au redus sau interzis exportul de echipamente medicale de teama unei penurii a acestora pentru propriile sisteme sanitare.
În opinia sa, „atunci când criza sanitară va începe să intre în remisie, comerțul le va permite statelor să se ajute reciproc, dar istoria nu ne va uita și nu ne va ierta dacă eșuăm să-i ajutăm pe cei care au cel mai mult nevoie, indiferent unde ar fi”.

 

Riscul prelungirii măsurilor de izolare

Președintele american Donald Trump a avertizat cu privire la riscul prelungirii măsurilor de izolare pentru limitarea răspândirii epidemiei COVID-19 în SUA, izolare care a aruncat economia americană în criză și care ar putea „distruge” țara, transmit agențiile AFP și DPA.
„Se poate distruge o țară închizând în acest fel”, a explicat liderul de la Casa Albă pentru Fox News, indicând că săptămâna viitoare va evalua efectele perioadei de izolare recomandată de 15 zile.
Donald Trump a estimat că o o „gravă recesiune” ar putea face mai multe victime decât noul coronavirus în SUA și și-a exprimat dorința ca activitatea economică să poată fi reluată cât mai rapid.

„Putem pierde un anumit număr de persoane din cauza gripei. Dar riscăm să pierdem mai multe persoane aruncând țara într-o recesiune gravă sau într-o depresiune”, a continuat liderul american, care a evocat posibilitatea a „mii de sinucideri”.

 

Similar Posts:

• Covid -19 oprește preluarea HP de către Xerox
• Heidelberg cere măsuri excepționale pentru salvarea tipografiilor
• Benzi desenate din 2017 cu Asterix și Obelix, care se întrec cu Coronavirus
• Moody’s: creștere economică pe termen scurt
• Exportul european de tipăritură de carte țintește 7 miliarde de euro anual