Repere

Sfântul Covid-19, preaslăvitorul alcoolului și atenției mediatice

• Bookmarks: 341879


Așa se traduce mesajul pe care-l transmite reinterpretarea icoanei ortodoxe realizată de Wanda Hutira pentru campania McCann. Orice icoană cuprinde anumite elemente care îi compun mesajul; ele au rostul lor așa cum subiectul, predicatul, atributul și complementul au fiecare rolul lui într-o propoziție. Vă explic cum funcționează lucrurile cu argumentele pe care le-ar fi putut prezenta purtătorul de cuvânt al Patriarhiei dacă ar fi fost călăuzit de duhul blândeții.

Pictorii de biserici și de icoane trebuie să respecte anumite reguli de reprezentare astfel încât credincioșii să înțeleagă despre ce este vorba în imagini. Dincolo de faptul că la începuturi nu erau mulți știutori de carte, mesajul astfel codificat este mai scurt, mai expresiv și mai potrivit mediului decât dacă ar fi exprimat sau chiar doar completat cu cuvinte.

Elementele prezente într-o icoană au o anumită ordine de lectură și împreună compun mesajul de bază. Atribute cum ar fi veșmintele și accesoriile, elementele de peisaj, animalele etc. sunt menite să identifice personajul și scena, iar la nevoie aspectul părului și bărbii sfântului ne indică despre ce etapă din viața lui este vorba. Nimic nu este întâmplător. Creativitatea și măiestria pictorilor dovedesc însă că există libertate de exprimare artistică și în limitele acestor canoane.

Nu cunosc exact care este cea mai veche culegere de reguli iconografice ortodoxe, dar cred că cea mai completă care ni s-a transmis până azi este ”Erminia picturii bizantine” întocmită de ieromonahul Dionisie din Furna între anii 1729 și 1733. De-a lungul vremii lucrarea a văzut de nenumărate ori lumina tiparului, iar edițiile mai recente au simplificat traducerea lui Macarie de la Căldărușani înlocuind termenii arhaici pentru a o face lesne de înțeles pentru orice profan.

Dacă tot veni vorba de profani, ca să mă exprim pe înțelesul lui McCann, orice sfânt are ”atributele sale de marcă” prin care poate fi identificat, iar reprezentările sale urmează un anumit ”pattern”.

Când personajul binecuvântează cu o mână și cu cealaltă ține o carte (Evanghelia), iar în dreptul capului are două alte elemente iconografice, avem de-a face cu Sfântul ierarh Nicolae, arhiepiscop în Mira Lichiei, mare făcător de minuni. Elementele laterale pot lipsi, dar când apar sunt unele foarte importante: sfântul îi are de-a stânga și de-a dreapta pe Isus ținând Evanghelia și pe Fecioara Maria purtând pe brațe omoforul episcopal, trimitere la faptul că sfântul i-a slujit cu dreaptă credință (ortodoxă asta înseamnă) și i-a apărat de ereziile lui Arie la Sinodul I Ecumenic de la Niceea.

Din întreaga iconografie ortodoxă, acest tip de reprezentare este singurul care corespunde structurii compoziționale a imaginii realizate de Wanda Hutira. Căutați pe Google images ”Icoană sf. Nicolae” și veți vedea asemănările. Din păcate, cele mai multe rezultate sunt de slabă calitate artistică fiindcă site-urile muzeelor și lăcașelor de cult importante nu sunt optimizate pentru motoarele de căutare la fel de bine ca magazinele online.

Icoana Sf. Nicolae donată de Neagoe Basarab și Despina Doamna Bisericii Episcopale din Curtea de Argeș în 1517. Sursa: cimec.ro
Icoana Sf. Nicolae donată de Neagoe Basarab și Despina Doamna Bisericii Episcopale din Curtea de Argeș în 1517. Sursa: cimec.ro

Am ales să vă prezint unul dintre cele mai valoroase exemple, atât ca nivel artistic, cât și ca însemnătate istorică: icoana Sf. Nicolae provenită de la Biserica Episcopală din Curtea de Argeș, care include la bază și portretele votive (= în calitate de donatori) ale lui Neagoe Basarab și Despinei Doamna împreună cu fiii și fiicele lor. Lucrarea este unanim atribuită zugravului Dobromir, autorul unei mari părți din pictura murală a bisericii episcopale și a fost dăruită așezământului în anul 1517. Nu m-am îndurat să pun albumul de icoane vechi românești cu burta pe scanner și v-am căutat o reproducere pe internet, pe care tot alb-negru am găsit-o. Originalul trebuie să existe undeva, probabil la Muzeul Național de Artă București, dacă nu e internat din nou într-un laborator pentru restaurare.

Adaug un alt exemplu de pe doxologia.ro; imaginea are meritul de a fi clară, executată ”ca la carte” și putem distinge elementele neclare în poza anterioară: scrisul, cartea, Mântuitorul și Fecioara. Aura simplă, dar greu vizibilă în imaginea precedentă a Sf. Nicolae e aici ornamentată cu motive vegetale, ceea ce nu contravine regulilor. În icoanele naive cu aceeași temă găsim o abundență de flori viu colorate.

Comparație imagini: Sf. Nicolae și Sf. Covid
Comparație imagini: Sf. Nicolae și Sf. Covid

Privind imaginea canonică a sfântului Nicolae alături de compoziția Wandei Hutira, remarcăm următoarele:

  • în locul numelui sfântului (hagios Nicolae, adică Sf. Nicolae) scrie Covid-19;
  • aura prezintă protuberanțele coronavirusului;
  • mâna cu degetele în poziția binecuvântării ortodoxe ține un stetoscop;
  • mâna care trebuia să țină Evanghelia ne propovăduiește un grafic cu o curbă accentuată și o alta ”aplatizată” (folosesc termenul auzit la știri);
  • în locul lui Isus este un flacon pe care scrie formula chimică a alcoolului etilic (C2H5OH);
  • în locul Maicii Domnului este o cameră video stilizată, cu inscripția ”zoom”;
  • personajul poartă halat, mască și ochelari de protecție, așa cum vedem la televizor că poartă medicii din spitale (care nu folosesc însă stetoscopul în lupta contra coronavirusului).

Așadar, ceea ce vedem în imaginea campaniei McCann se traduce așa:

”Sfântul Covid 19, încununat cu aura sa de coronavirus, binecuvântează cu ajutorul stetoscopului și propovăduiește atât curba accentuată, cât și cea ”aplatizată” a evoluției pandemiei, proslăvind alcoolul și focusul camerei video”.

În plus, este înfățișat în chip de doctor purtând echipament de protecție, în caz că mai trebuie precizat.

N-aș numi asta blasfemie, ci o reprobabilă ignoranță. Creativitatea și libertatea de exprimare pot fi invocate atât timp cât știi să te exprimi folosind elementele de limbaj pe care tu însuți le-ai ales, altfel tot demersul e o prosteală și nu poate avea ca rezultat decât inepții.

Cuvântătorii BOR cedează ispitei trufiei, dar păcătuiesc și prin ignoranță

Potrivit basilica.ro (agenția de presă a Patriarhiei Române), Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al instituției a declarat: „Cred că este vorba despre o ridicolă campanie de promovare a unei viziuni distopice asupra situației provocate de pandemie. O încercare jenantă de rapt simbolic și maltratare vizuală a iconografiei creștine, situată sub semnul prostului gust hrănit de incultură și de o ideologie hidoasă care nu știe decât să caricaturizeze creștinismul”.

Lipsit de duhul blândeții, purtătorul de vorbe al BOR a sărit la jugulară fără să explice ce anume este nepotrivit sau incorect. Odată pornit, nu s-a lăsat cu una cu două, ci a continuat: „Nu este vorba, deci, doar despre un demers blasfemiator, ci și de o ofensă adusă categoriei profesionale atât de onorabile a medicilor, care, ca noi toți, nu se cred cu certitudine sfinți sau mântuitori improvizați și nu pretind un cult public”.

Materialul de pe basilica.ro o menționează pe doctorița Adina Alberts (patroana unei clinici ”de chirurgie plastică, estetică și urban spa” și totodată soția atotliberalului Viorel Cataramă, care nu mai e membru PNL din câte înțeleg, dar nu pricep ce e). Doamna doctor țipă că blasfemie pe pagina sa de Facebook. La fel ca ea și alți medici sunt citați cu opinii negative și folosiți pe post de argumente.

Scurtul și singurul pasaj în care se vorbește despre elementele execuționale din imaginea creată de Wanda Hutira sună așa:

”În unele reprezentări apare un personaj care poartă halat, bonetă, ochelari de protecție, stetoscop și mască. După modelul icoanelor ortodoxe Pantocrator, acesta binecuvântează cu mâna dreaptă, în timp ce în stânga ține o foaie de observație medicală”.

Să ne lămurim mai întâi cu ce este evident: Pantocrator sau nu, nimeni în iconografia creștină nu ține vreo fișă de observație.

Cât despre semnul binecuvântării, este mereu făcut cu dreapta și nu este specific reprezentărilor lui Isus Pantocrator (Pantocrator = Atotstăpânitorul). Toți sfinții care binecuvântează o fac în acest fel, iar poziția degetelor este cea care îl invocă pe Isus Christos.

Iată ce zice Erminia lui Dionisie din Furna despre ”mâna ca semn al binecuvântării”:

”Când zugrăvești mâna binecuvântătoare, nu uni cele trei degete împreună, ci împreunează numai degetul cel gros (policar) cu degetul (inelar) care este lângă cel din mijloc, pentru că degetul (arătător) cel drept și îndoirea degetului (mare) mijlociu însemnează numele lui Iisus, fiindcă degetul cel ce șade drept îl însemnează pe I, iar degetul cel îndoit, care este lângă el îl desemnează pe C (=S).

Iar degetul cel gros și degetul (inelar) care este lângă cel din mijloc, care se întâlnesc și se împreună unul cu altul, și îndoirea degetului mic care este aproape, însemnează numele lui Hristos, pentru că alăturarea degetului gros, care se face împreună cu degetul (inelar) cel de lângă cel din mijloc, arată litera X (=H), iar degetul cel mic, care este aplecat, închipuie (litera) C (=S), prin care litere se arată numele XC, adică Hristos.

Și pentru aceasta Ziditorul a plăsmuit în acest chip degetele palmei omenești, câte sunt de ajuns ca să arate numele acesta”.

Mâna cu binecuvântarea ortodoxă apare alături de cea care ține cartea în numeroase reprezentări: de la cele ale lui Isus (a cărui aură este singura cu ”cununa cruciată” corespunzătoare celor trei fețe – a Tatălui, a Fiului și a Sfântului Duh – ca în imaginea de mai jos) în ipostaze ca Pantocrator ori Învățătorul, dar și ale Sf. Nicolae (foarte numeroase) sau Sf. Sava (mai rar întâlnite). Dacă desenul Wandei ar fi avut aura împărțită în mod similar celei din poză, chiar și în absența celor trei litere grecești, puteam vorbi despre Isus Pantocrator sau Învățătorul, altfel e mult mai plauzibilă ipoteza cu Sfântul Nicolae.

Reprezentare canonică a temei Isus Pantocrator. Sursa: Ortodox.ro
Reprezentare canonică a temei Isus Pantocrator. Sursa: Ortodox.ro

Wanda e păcătosul cel mai mic

Sunt mai dispusă să accept ignoranța unei tinere degrabă producătoare de layout-uri pentru agenția angajatoare, cu deadline-uri scurte, care n-are timp și/sau chef să studieze cum se compune mesajul în limbajul vizual al icoanelor ortodoxe decât să-l scuz pe autorul materialului de pe basilica.ro, care s-a grăbit să urle ”blasfemie!”, acuzând pe nedrept de lezmajestate la Pantocrator. În calitate de comunicator oficial al BOR, trebuia să fie ceva mai familiarizat cu elementele pe care le-am detaliat mai sus.

Iar tonul belicos și intransigent pe care se pronunță reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române în mod consecvent de ani de zile și pe care l-au folosit inclusiv cu acest prilej mi se pare mult mai dăunător decât prostiuța cu care McCann speră să participe la un festival de creație (speră conform opiniei Ralucăi Feher, la care subscriu).

Similar Posts:

34 recommended
comments icon0 comments
0 notes
1879 views
bookmark icon

Write a comment...