Default

Print Magazin la drupa 2012

• Bookmarks: 2297


La două luni după ce cortina a coborât peste ediția din 2012 a marelui târg tipografic organizat o dată la patru ani la Düsseldorf, industria revine la viața de zi cu zi, marii producători continuă bilanțurile acțiunilor desfășurate, iar tipografii își fac încă socoteli pentru investițiile în echipamentele care le-au făcut cu ochiul la drupa. Pentru echipa “Print Magazin”, vizita la drupa a însemnat mai mult decât o excursie în Germania, cele 7 zile petrecute aproape exclusiv în târg constituind un adevărat maraton printre standurile sutelor de fabricanți din industria grafică.

Participantă la evenimente de lansare, la peste o duzină de conferințe de presă, echipa noastră, compusă din Relu Liciu, Mihaela Amzăr și subsemnatul, la care s-a alăturat pentru scurt timp și Cătălin Șerbănescu, s-a întors în țară cu un bagaj de mii de fotografii, zeci de ore de interviuri filmate și, nu în ultimul rând, cu certitudinea că domeniul tipografic va continua să aibă un viitor.

O parte a activității gazetărești pe care am derulat-o la drupa 2012 a putut fi văzută în video interviurile postate deja pe site-ul “Print Magazin”, o parte va putea fi citită în paginile acestei ediții a revistei și va continua și în numărul viitor. În paginile următoare vom aminti pe scurt ceea ce ne-a impresionat la drupa, vom vorbi la obiect despre nanografie și despre câteva noutăți din sfera tiparului digital, dar vă vom oferi și datele rezultatelor evidențiate de studiul de piață realizat de către Canon.


În plină perioadă de criză a industriei, drupa 2012 a fost un succes

Dacă privim la cifrele raportate de Messe Düsseldorf după încheierea târgului, drupa 2012 poate fi considerat o ediție de succes. Chiar dacă a avut cu 75.000 de vizitatori mai puțin decât ediția din 2008, târgul de anul acesta se bucură încă de un interes masiv din partea industriei grafice mondiale, cei 314.500 de vizitatori sosiți din mai mult de 130 de țări constituind o cifră greu de egalat.

Mihai Marusciac de la Grup Transilvae, oferindu-i detalii lui Gigi Nicolae, director general la Sothis Print, despre echipamentele digitale de lăcuire din standul MGI de la drupa 2012. Foto: Titi Amzăr

Fără să ocupe un loc în topul țărilor de proveniență a vizitatorilor, România a fost creditată oficial că a trimis la drupa peste 530 de vizitatori, atât câți a raportat sistemul de comandare a biletelor și de activare a voucherelor. În opinia noastră, împărtășită și de Anca Murar, reprezentantul Messe Düsseldorf în România, numărul vizitatorilor români a fost considerabil mai mare, depășind 1.000 de persoane, faptul datorându-se invitațiilor gratuite puse la dispoziție de expozanți, care au permis accesul anonim în complexul expozițional.

 

Gala drupa 2012, prilej de mândrie națională…

Participarea la Gala drupa 2012, organizată de Messe Düsseldorf în seara zilei de deschidere a târgului, 3 mai, la Deutsche Oper am Rhein, a fost nu doar o ocazie unică de a fi alături de crema industriei grafice mondiale, dar și un prilej de mândrie națională.

Bernhard Schreier, CEO Heidelberger Druckmaschinen AG și președinte al drupa 2012, adresându-se invitaților la Gala drupa. Foto: Titi Amzăr.

Motivul, fără vreo legătură cu domeniul tipografic, ne-a fost oferit de cei 5 soliști români care au evoluat în spectacolul de operă special conceput de Opera din Düsseldorf pentru Gala drupa 2012, prestația artistică a acestora fiind aplaudată la scenă deschisă de cele câteva sute de invitați.

Baritonul român Bogdan Baciu primind flori din partea președintelui drupa 2012, domnul Bernhard Schreier, la sfârșitul spectacolului de operă de la Gala drupa. Foto: Titi Amzăr

Îi amintim cu această ocazie pe soprana Luiza Fatyol, tenorul Ovidiu Purcel, baritonul Bogdan Baciu și baritonul Atilla Fodre.

Iulia Popa, Mihai Marusciac și Corina Trascău, la sfârșitul Galei drupa 2012. Foto: Titi Amzăr.

Printre invitații români din industria de profil pe care i-am întâlnit la Gala drupa 2012 s-au numărat Corina Trascău și Mihai Marusciac de la Grup Transilvae, Iulia Popa și Neculai Ștențel.


Digitalul n-a fost decât parțial regina balului la drupa 2012

Avalanșa comunicării cu care fabricanții de echipamente digitale de tipărire și-au promovat produsele și prezența la drupa 2012 a fost confirmată doar parțial de realitatea din târg. Cu excepția celor de la Landa, care, deși au monopolizat comunicarea la drupa cu noua tehnologie nanografică, nu au fost în măsură să le ofere vizitatorilor ocazia de a vedea live echipamente funcționând, doar HP se poate lăuda că a reușit să aducă în standul său atât noutăți vizibile, cum ar fi noile mașini HP Indigo cu format B2, dar și un număr enorm de vizitatori.

Având în vedere numărul mare de vizitatori, HP a fost și la drupa 2012 o vedetă a târgului. Foto: Titi Amzăr

Standul Landa a fost asaltat de curioși pe toată durata târgului drupa 2012. Foto: Titi Amzăr

Evident, lucruri interesante au fost de văzut în toate standurile marilor fabricanți din domeniul digital, chiar dacă lansările importante de echipamente s-au axat pe mașini hibride de tipar, dacă punem la socoteală platformele pe care au fost construite, multe fiind preluate de la offset.

Un subiect pe care îl vom trata pe larg cu ocazia ediției viitoare, domeniul producției tipografice digitale m-a surprins nu prin mașini de tipar, ci prin unele de finisare, între acestea ocupând un loc de frunte noile lăcuitoare digitale de la Scodix, MGI și Autobond.

Highcon Euclid, prima mașină digitală destinată ștanțării și biguirii ambalajelor din carton. Foto: Titi Amzăr.

De departe, tehnologia digitală de finisare care m-a uimit la drupa 2012 a venit din partea unei mici companii din Israel, la care deține acțiuni și Benny Landa. Aceasta a prezentat în premieră utilajul Highcon Euclid, prima mașină digitală destinată ștanțării și biguirii ambalajelor din carton care nu folosește forme clasice de ștanțare. Utilajul combină tehnologia patentată DART (Digital Adhesive Rule Technology) pentru a confecționa matrițele de biguire dintr-un polimer special direct pe mașină, dintr-o sursă digitală, cu capabilitățile unui sistem laser de ștanțare extrem de rapid. Mașina poate prelucra coli de carton tipărite cu format maxim 760 x 1060 mm și o greutate de 550 g/mp (0,6 mm).

 

Offsetul, în centrul atenției și la drupa 2012

Chiar dacă vânzoleala mediatică de dinaintea expoziției creiona o drupa 2012 puternic marcată de tehnologia tiparului digital – cu predilecție inkjet -, săptămâna petrecută în târg ne-a oferit o realitate oarecum direct proporțională cu trendul. Fără să fi venit la Düsseldorf cu cine știe ce tehnologii inovative, marii fabricanți de utilaje offset au avut parte la drupa 2012 de un interes la fel de mare ca și în trecut din partea vizitatorilor din întreaga lume. Cu un viitor trâmbițat de mulți ca incert, offsetul demonstrează că este, încă, în topul preferințelor tipografilor, indiferent de avansul înregistrat de tehnologiile digitale sau de scăderea puternică a volumelor și tirajelor. Personal, din cele văzute la târg, interesul vizitatorilor pentru mașinile Heidelberg, Koenig & Bauer și Komori – standuri în care am observat cea mai mare agitație dintre cele ale fabricanților de utilaje offset – nu a fost egalat decât de aglomerația permanentă din standurile Landa și HP.

Detaliu din standul Komori de la drupa 2012. Foto: Titi Amzăr

Pe de altă parte, nu putem să nu sesizăm și mutarea făcută de fabricanții de utilaje offset către tipărirea digitală, aproape fiecare dintre aceștia prezentând, în premieră sau nu, o serie de echipamente digitale pentru producție. Astfel, evoluția tehnologiilor digitale de tipărire și acceptarea lor de către piață, pe trendul reconfigurării genurilor de lucrări tipografice și al diminuării volumelor, i-au împins pe cei de la KBA, Komori ori Ryobi – ca să nu-l mai amintim pe Heidelberg, care avea deja în portofoliu echipamente digitale – să dezvolte în colaborare cu alți parteneri o serie de mașini digitale cu alimentare din rolă sau în coală.

 

Heidelberg și-a reconfirmat poziția de lider

Lider mondial în sectorul fabricării mașinilor de tipărire offset în coală, Heidelberg s-a străduit și la drupa din acest an să-și afișeze în forță statutul, atât prin dimensiunea standului propriu – întreaga hală 1 -, dar și prin dispunerea unui număr considerabil de parteneri strategici în hala 2. Cu certitudine, la succesul Heidelberg de la această ediție a expoziției a contribuit din plin și spectrul foarte bogat al echipamentelor expuse, de la cele de prepress la cele de tipărire și finisare.

Heidelberg Speedmaster XL 75 cu tehnologie de cerneluire Anicolor. Foto: Titi Amzăr

Dintre noutățile Heidelberg pe segmentul tipăririi offset merită amintite noua gamă de prese Speedmaster SX, noul Speedmaster XL 75 cu tehnologie de cerneluire Anicolor, precum și vedeta Speedmaster XL 106.

Detaliu din standul Heidelberg de la drupa 2012. Foto: Titi Amzăr.

Pe partea de utilaje de finisare, din show-ul fabricantului de la drupa 2012 au făcut parte și noua linie de capsare Stitchmaster ST 500, mașina de broșat cu adeziv PUR Eurobind 1300/1300, perfect adaptată tirajelor scurte și chiar produselor în câteva exemplare, noua linie de pliat și lipit cutii din carton Diana X 80, adresată ambalajelor farmaceutice, dar și altor tipuri de cutii cu tiraje mari, noile mașini automate de ștanțat Varimatrix 82 CS Die, cu format 50×70 cm, și Dymatrix 106 Pro, cu format 76×106, căreia Heidelberg i-a adus o serie de îmbunătățiri. Pentru pregătirea formei, Heidelberg a expus în premieră la drupa 2012 platesetter-ul Suprasetter 106 UV, dezvoltat în parteneriat cu Lüscher, o versiune a acestei mașini putând fi văzută în standul fabricantului elvețian sub denumirea de „XDrum! UV”.

Relu Liciu, Print Magazin, și Radu Pavel, director general Heidelberg România. Foto: Titi Amzăr

Încă din prima zi, la standul Heidelberg l-am întâlnit și pe Radu Pavel, șeful filialei din România, aflat la datorie în târgul din Germania mai bine de jumătate de lună. Totodată, așa cum au promis înainte de drupa, reprezentanții BT Leasing au fost și ei prezenți la marea expoziție din Düsseldorf, la invitația lui Radu Pavel, pentru a asigura suport financiar pentru clienții din România.

Angela Dumitrescu de la BT Leasing și Relu Liciu în standul Heidelberg de la drupa 2012. Foto: Titi Amzăr

Din declarațiile pe care ni le-a făcut la drupa doamna Angela Dumitrescu, șefa reprezentanței din București a societății de leasing clujene, demersul a fost apreciat din plin de vizitatorii români, mărturie stând și multiplele solicitări primite de reprezentanții BT Leasing în timpul târgului.

 

Koenig & Bauer, demonstrație de forță la drupa 2012

KBA și-a continuat și la drupa campania de cucerire a locului 1 în topul fabricanților de echipamente de tipărire offset, standul producătorului german fiind asaltat pe întreaga perioadă a târgului de un număr foarte mare de vizitatori. Mai mult, Koenig & Bauer a profitat de această ocazie pentru a-și aroga poziția de lider mondial pe segmentul echipamentelor offset de tipărire a ambalajelor, lucru accentuat și de CEO-ul Claus Bolza-Schünemann la conferința de presă KBA, ocazie cu care am sesizat anumite săgeți aruncate voalat către cei doi mari competitori conaționali.

Rotativa inkjet KBA RotaJET 76, prezentată în premieră la drupa 2012. Foto: Titi Amzăr.

KBA și-a îndeplinit promisiunea de a prezenta industriei propriul brand de echipament de tipărire digitală, fabricat exclusiv în Germania în colaborare cu americanii de la RR Donnelley, rotativa inkjet RotaJET 76 fiind o adevărată atracție pentru puzderia de vizitatori. O notă foarte bună a primit din partea vizitatorilor și rotativa cu format variabil Varius 80, dezvoltată pentru segmentul producției ambalajelor flexibile.

Standul KBA de la drupa 2012 a fost neîncăpător pentru numărul mare de vizitatori. Foto: Titi Amzăr

Offsetul în coală, zona pe care KBA vrea să devină numărul 1 mondial, a beneficiat la drupa de aportul celor mai puternice mașini pe care le are în portofoliu în acest moment, succesul acestora fiind unul evident dacă privim la agitația din timpul demonstrațiilor de tipar.

Rapida 145 în standul KBA de la drupa 2012. Foto: Relu Liciu

Dintre acestea amintim noua presă Rapida 145, despre care KBA apreciază că a fost cea mai puternică mașină offset cu alimentare în coală de la drupa 2012, și „campioana mondială a pregătirii de tipar” Rapida 106. Pe zona formatului 50×70 cm, KBA a venit cu Rapida 76. Însă, conform fabricantului german, cea mai vândută mașină offset plană din timpul târgului a fost Rapida 105.

 

manroland recuperează cu pași repezi terenul pierdut

Afectat destul de puternic de dezbinarea și vinderea companiei survenite în această iarnă pe fondul intrării în proces de insolvență, manroland a făcut față onorabil târgului de la Düsseldorf. Cu standuri alăturate, cele două companii manroland rezultate în urma scindării vechii companii, manroland sheetfed GmbH (deținută de grupul britanic Langley) și manroland web systems GmbH (deținută de grupul industrial german Possehl), s-au străduit să-și recupereze capitalul de încredere din partea pieței și chiar să obțină ceva comenzi noi. De asemenea, manroland a jucat un rol activ în acțiunile desfășurate la drupa de PrintCity Alliance, organizație la care este membru fondator și din care mai fac parte o serie de fabricanți de echipamente și consumabile tipografice și producători de hârtie de calibru.

Prezentările s-au ținut lanț în standul manroland Web Systems de la drupa 2012. Foto: Titi Amzăr

Dintre cele două manroland, doar producătorul de mașini offset plane din Offenbach a expus un echipament funcțional în timpul drupa 2012 – este vorba de mașina de tipar offset Roland 700 HiPrint cu unitate de poleire Inline Foiler, fabricanților de rotative din Augsburg fiindu-le destul de dificil, inclusiv din punct de vedere financiar, să-și aducă „monștrii” la Düsseldorf.

manroland sheetfed a oferit zeci de prezentări în limba chineză pentru vizitatorii din Extremul Orient. Foto: Titi Amzăr

Vizitele pe care le-am făcut în standul manroland sheetfed de la drupa 2012 au stat și sub semnul norocului, “Print Magazin” reușind să obțină un scurt interviu cu domnul Alfred Rothländer, CEO-ul și președintele manroland sheetfed. Dincolo de norocul de a-l intervieva pe domnul Rothländer, dată fiind poziția rezervată pe care acesta o are în relația cu presa, stau strădaniile domnului Dan Teodorescu, șeful filialei manroland din România. Deschiderea de care “Print Magazin” s-a bucurat din partea domnului Rothländer are la origini și un alt motiv, aflat în exclusivitate la sfârșitul interviului: șeful manroland sheetfed are o relație specială cu spațiul românesc, una afectivă, părinții domniei sale fiind din Bucovina…

Alfred Rothländer răspunzând întrebărilor redactorului-șef Print Magazin.

Având în vedere așteptările foarte mari pe care piața le are din partea manroland sheetfed, am dorit să aflăm de la Alfred Rothländer care sunt planurile de viitor ale companiei sale. Mulțumindu-ne pentru prezența în standul manroland sheetfed, Rothländer a ținut să precizeze: „Calea înainte o reprezintă mașinile pe care le avem și cele pe care le dezvoltăm și le propunem pieței. În primul rând, vrem să ne asigurăm că avem o bază solidă în prezent și să extindem baza de clienți curentă prin sistemele pe care le avem. Apoi, va trebui să extindem această bază de care dispunem. Cu legăturile puternice pe care le avem în spate, urmează să organizăm o extindere rezonabilă a business-ului nostru atât pe piețele regionale, cât și la nivel global”.

De la stânga la dreapta: Dan Teodorescu, director general manroland România; Relu Liciu, Print Magazin; Alfred Rothländer, CEO manroland sheetfed, și Titi Amzăr, Print Magazin. Foto: Mihaela Amzăr

Alfred Rothländer n-a evitat să ne răspundă nici la întrebările privind situația dificilă prin care a trecut manroland, dar și despre presiunea foarte puternică venită din partea marilor competitori germani. „Noi am reușit să vedem atât slăbiciunile, cât și avantajele manroland. Ne știm compania, ne știm concurenții și ceea ce credem noi – ce cred eu personal – este că avem o bază solidă în mașinile noastre, o bază tehnică perfectă”, ne-a declarat șeful manroland sheetfed. „Au fost niște probleme înainte de înțelegerea cu noul nostru proprietar, domnul Langley, pe care eu îl cunosc de mult și știu modul în care își conduce compania, ceea ce ne îndreptățește să ne așteptăm la lucruri bune de la viitor. Ne bazăm pe mașinile noastre și pe baza noastră de clienți, rămânem aici și vom rămâne aici și în viitor”, a ținut să accentueze domnul Rothländer.

În privința temerilor privind stabilitatea și viitorul companiei, domnul Rothländer a dorit să-i asigure pe clienții din întreaga lume că nu există motive de îngrijorare. „Îl cunosc pe domnul Langley din consiliile de administrație și știu cât de solide sunt afacerile sale. Nu lucrăm cu bănci decât pentru garanții. Lucrăm cu banii noștri, cu capitalul nostru. Domnul Langley face afaceri solide, și nu tranzacții cu companii. Patronul nostru cumpără companii și le administrează, sunt ale sale. Am siguranța că există un viitor prosper pentru companie.”

Alfred Rothländer, CEO manroland sheetfed, și Titi Amzăr, redactor-șef Print Magazin. Foto: Mihaela Amzăr

Mesajul pe care șeful manroland sheetfed a dorit să-l transmită tipografilor din România este unul foarte pozitiv. „Tipografii pot conta 100% pe toată gama de servicii pe care le oferim și acesta este punctul nostru forte. Suntem printre liderii pieței și, cu ajutorul gamei noastre de mașini, al serviciilor tipografice și al tehnicienilor noștri, cred că tot ceea ce avem în portofoliu este de clasă mondială”, ne-a declarat domnul Rothländer. În final, domnia sa a dorit să transmită cele mai calde urări tipografilor din țara noastră, mai ales utilizatorilor de echipamente manroland.

 

Vizita la fabrica de plăci offset Fujifilm din Tilburg

Pe 8 mai, doi dintre membrii echipei “Print Magazin” au „tras chiulul” la drupa, pentru a da curs invitației făcute cu câteva săptămâni înainte de târg de către prietenii de la Printman, de a participa la vizita organizată la fabrica de plăci offset Fujifilm din Tilburg, Olanda, cea mai mare din lume. Plecați către Olanda la prima oră a dimineții, alături ne-a fost József Bugár, product manager Fujifilm la firma Printman, distribuitorul în România al soluțiilor grafice de prepress Fujifilm.

Gazdele de la fabrica Fujifilm au dorit să imortalizeze momentul vizitei printr-o poză de grup. Foto: Titi Amzăr

Bulversantă chiar și pentru un om plimbat prin fabricile industriei tipografice, vizita de la fabrica de plăci offset Fujifilm din Tilburg ne-a dat ocazia să admirăm nu doar o tehnologie de fabricație și un flux de producție la fel de performante precum cele din industria electronică, dar și un mix de disciplină a muncii care pune în același creuzet două culturi diferite.

Dintre lucrurile care ne-au impresionat în timpul vizitării fabricii, la loc de cinste stă sistemul integrat folosit de Fujifilm pentru monitorizarea și controlul în cele mai mici detalii al procesului de producție a plăcilor offset, nivelul calitativ al produselor fiind, de departe, unul absolut fără cusur.

Soerin Mangre, directorul de producție al fabricii de plăci offset Fujifilm din Tilburg, alături de Titi Amzăr și József Bugár, product manager Fujifilm la Printman, la încheierea turului facilității de producție. Foto: Mihaela Amzăr

Un alt aspect pe care l-am remarcat la fabrica gigantului japonez este și modul în care robotizarea și tehnologia high tech se îmbină cu elementul uman, din „CTC”-ul produselor nelipsind ochiul ager al echipelor de controlori de calitate care verifică manual fiecare placă ce urmează să fie ambalată și expediată.

Cătălin Șerbănescu, Titi Amzăr și Relu Liciu, pozând împreună la finalul vizitei la drupa 2012


Epilog

Ne-am fi dorit foarte mult să publicăm mai multe pagini despre drupa 2012. Două lucruri ne fac să ne lungim doar atât cât ne ține plapuma. Unul este capacitatea financiară limitată a revistei, care face imposibilă mărirea numărului de pagini, iar cel de-al doilea este feedback-ul absolut “mut” pe care l-am primit de la participanții români de la drupa 2012, la cele peste 160 de chestionare trimise primind doar 5 răspunsuri. Dezamăgitor și demoralizator, ca să zic așa.

Totuși, “Print Magazin” se va strădui să vă ofere și în numerele viitoare articole despre drupa 2012, atât pe site, cât și în revista tipărită. Pentru a vedea mai multe imagini capturate de echipa “Print Magazin” la drupa, accesați www.print-magazin.ro sau pagina de Facebook a revistei de la adresa www.facebook.com/PrintMagazin.

 

Similar Posts:

2 recommended
comments icon0 comments
0 notes
297 views
bookmark icon

Write a comment...