393Fără a dori să ne transformăm într-un oficios al Asociației Române de Standardizare, am considerat oportun să aduc din nou în discuție standardele pentru tehnologia grafică şi organismul care se ocupă în România de întocmirea şi revizuirea acestora, Comitetul Tehnic CT 382 din cadrul ASRO. O fac pentru liniştirea tuturor acelor nelămuriţi care, în necunoştinţă de cauză sau din motive de dumnealor ştiute, percep standardele nu ca o necesitate, ci ca o ameninţare la adresa propriei afaceri.
Aşadar, cine se simte amenințat de standardele tipografice? Poate cei care, având cu totul altă meserie şi intraţi de voie sau de nevoie în acest domeniu industrial, au uitat cu desăvârşire de acea lege nescrisă care-ţi impune că atunci când intri în casa altuia trebuie să-i respecţi regulile şi obiceiurile. Indiferent dacă ne place sau nu, producţia tipografică se supune oriunde în lume funcţionării după standarde şi norme. O cer furnizorii şi profesioniștii din domeniu, o impun tehnologiile folosite şi, mai ales, clienţii.
Azi, fără standarde tehnologice și norme de calitate, industriei poligrafice i-ar fi aproape imposibil să-şi desfășoare activitatea. V-aţi gândit ce-ar însemna, de exemplu, ca fiecare producător de maşini de tipar să fabrice echipamente care funcţionează doar cu un anumit tip de plăci, cu o anumită cerneală sau doar cu o anumită hârtie? Consecinţele iscate de acest scenariu ar fi incalculabile.
Adoptarea standardelor tipografice a devenit o necesitate odată cu înmulțirea, la începutul secolului XX, a producătorilor de mașini de tipar și a fabricanților de consumabile sau hârtie. Primii care s-au preocupat să pună ordine în domeniu au fost nemții, aceiași care au inventat și perfecționat mașinile de tipar. Unul dintre primele standarde pentru domeniul tipografic emise de DIN (Institutul German pentru Standardizare fondat în 1917) este DIN 476, standardul care stabilește dimensiunile hârtiei tipografice pentru formatele A, B și C, norme după care ISO a dezvoltat la nivel internațional standardele ISO 216, ISO 217 și ISO 269.
În România socialistă, încă din 1950, industria poligrafică a manifestat un interes major pentru adoptarea standardelor de profil și, mai ales, pentru folosirea acestora în producția de zi cu zi. Devine un paradox de ce economia socialistă a ținut morțiș, vreme de 40 de ani, să lucreze după norme întocmite de specialiștii români în concordanță cu standardele adoptate de celebrele organizații DIN și ISO aflate în țările capitaliste, iar atunci când economia României a devenit capitalistă și tipografiile sunt 99% private, nimeni să nu mai aibă nevoie de standarde.
O lămurire suplimentară se cuvine și în ceea ce privește Comitetul Tehnic CT 382, care funcționează în cadrul ASRO (Asociația Română de Standardizare) începând din iarna acestui an. CT 382 a fost înființat de ASRO la cererea Asociației Tipografilor „Transilvania” în urma propunerii făcute de Dorin Pițigoi la Adunarea Generală ATT din toamna anului trecut. Fără a fi vreo invenție a cuiva, CT 382 continuă, după o absență de două decenii, munca depusă timp de 40 de ani în cadrul fostului Institut de Standardizare – din 1950 până în 1989 – de cei mai buni specialiști ai industriei poligrafice românești. În ceea ce-i privește pe membrii CT 382, aceștia sunt reprezentanți ai unui spectru larg de companii din industria tipografică sau ai asociațiilor patronale și profesionale de profil, și specialiști ai domeniului, accesul în acest organism făcându-se pe baza unei adeziuni și în urma achitării unei taxe anuale. Desfășurată pe bază de voluntariat, munca membrilor CT 382 nu este retribuită. Mai mult, nici unul dintre cei care muncesc la întocmirea sau revizuirea standardelor nu-și va regăsi numele pe vreun colț al documentelor finale… Iar pentru cei care doresc să pună umărul la munca de standardizare, lista rămâne deschisă.
Pentru cei care privesc pieziș munca celor din CT 382, o bună ocazie de a se dumiri ar fi fost să dea curs invitației de a participa la seminarul organizat de ASRO și membrii comitetului la Print & Sign. Din păcate, dezinteresul pentru un subiect care privește întreaga industrie tipografică s-a dovedit a fi maxim, invers proporțional cu gradul de profesionalizare din domeniu. Într-un cuvânt, scepticii industriei ar trebui să aibă măcar dorința de a se informa.
Închei cu un pasaj preluat dintr-o prezentare a domnului Mircea Martiș, directorul general ASRO, care, citând un omolog din Columbia, spunea: „Standardele se fac cu tine, fără tine sau împotriva ta – deci trebuie să participi”. Vorbă mare, ca să zic așa, la care vă las pe dumneavoastră să reflectați…
Titi Amzăr, redactor șef
Similar Posts:
0 comments
Share
Print